Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este prima instituţie publică din România care a obţinut din partea organismului Rina Simtex certificarea internaţională pentru standardul ISO 37001:2016, aplicabilă sistemului de management anti-mită, a anunţat, joi, 4 iulie 2019, AFIR.

„Suntem prima instituţie publică din România care obţine această certificare importantă a sistemului de management ISO 37001 din partea Rina Simtex, fiind un standard de referinţă care asigură un set de bune practici cunoscute atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Sistemul de management implementat la nivelul agenţiei, care ne-a permis obţinerea acestui standard de calitate a actului administrativ, are ca principal obiectiv scăderea continuă a riscurilor de mituire, atât în cadrul instituţiei, cât şi în raport cu colaboratorii săi. În acest sens, sistemul încurajează şi promovează o cultură instituţională adecvată, menită să descurajeze orice potenţiale fapte de mituire şi instituie un set de reguli şi criterii anticorupţie, care să fie respectate în toate activităţile în care este implicată agenţia. Am dorit să obţinem acest certificat pentru a adăuga încă un aspect pozitiv în construcţia unui parteneriat de încredere cu beneficiarii noştri. Consecinţa directă a dobândirii acestui certificat este creşterea încrederii partenerilor în agenţie, inclusiv a organismelor europene”, a afirmat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Astfel, conducerea AFIR şi-a reafirmat angajamentul său pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de management, având ca obiectiv principal prevenirea şi combaterea practicilor de mituire.

Potrivit unui comunicat al AFIR, certificarea ISO 37001 oferă direcţii importante pentru organizaţii, fiind conceput pentru a ajuta organizaţiile să prevină, să detecteze şi să răspundă proceselor de corupţie, respectând în acelaşi timp actele normative incidente în domeniu. Măsurile impuse de ISO 37001 pot fi integrate cu procesele şi controalele existente, iar standardul urmăreşte structura comună la nivel înalt, cerută de standardele sistemului de management ISO.

Directorul general al AFIR a primit la începutul lunii iulie acest certificat de conformitate a sistemului de management anti-mită din partea lui Alessandro Romei, EMEA Senior Director la Rina Simtex, organismul de certificare pentru acest standard de calitate.

Peste jumătate (58,9%) dintre cei 771 de operatori economici care activează în domeniul lapte şi produse lactate, controlaţi în perioada 27 mai - 7 iunie 2019 de inspectori pentru protecţia consumatorilor, au prezentat abateri de la normele legale de comercializare, depozitare şi etichetare, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 1,46 milioane de lei.

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis marţi, 2 iulie 2019, pe durata acţiunilor de control a fost verificată o cantitate de 64,5 tone lapte de consum şi produse lactate, din care circa 8,2 tone produse (12,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Pe fondul deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de aproape 3,6 tone de lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 32.900 lei, până la remedierea neconformităţilor identificate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 913 kilograme produse, în valoare de 11.744 lei, care erau improprii consumului uman; aplicarea unui număr de 638 de sancţiuni contravenţionale, constând în 320 de avertismente şi 318 amenzi contravenţionale, care au însumat 1,46 milioane de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

În cursul acţiunii de control s-au constatat o serie de abateri printre care comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declaraţi sau ai celor prevăzuţi în actele normative în vigoare, precum şi comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare în judeţele Galaţi, Brăila şi Argeş.

Totodată, în 69% dintre judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilită de producători. Judeţele în care s-au constatat astfel de nereguli sunt: Gorj, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galaţi, Ilfov, Neamţ, Olt, Arad, Hunedoara, Timiş, Braşov, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Argeş, Vaslui, Călăraşi, Vrancea şi Bucureşti.

Un alt gen de abateri se referă la starea ambalajelor produselor (ambalaje deteriorare, cu inscripţionări ilizibile, ambalaje bombate) în judeţele Cluj, Călăraşi, Botoşani şi Dolj.

Potrivit sursei citate, aproximativ 7,26% din cantitatea de lapte şi produse lactate controlată nu asigură informarea consumatorilor, astfel încât să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul acţiunilor de control, s-au constatat, printre altele, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare (tipul sau denumirea produsului, zona de provenienţă, date despre producător, elemente de identificare ilizibile etc.) în judeţele Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăsud, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Constanţa, Buzău, Tulcea, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Braşov şi Arad, utilizarea de denumiri sub care se vând produsele eronate, incomplete sau alese, pentru a induce în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului (în judeţele Vâlcea, Arad, Alba, Braşov, Bihor, Argeş, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bucureşti), dar şi lipsa înscrierii sau înscrierea eronată a listei ingredientelor sau a cantităţii nete (în judeţele Vâlcea, Constanţa, Bacău, Vrancea şi Suceava).

În plus, s-au mai constatat: lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, lipsa inscripţionării sau inscripţionarea incorectă a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, elemente de identificare netraduse în limba română, lipsa înscrierii procentului ingredientului menţionat în denumirea produsului, lipsa înscrierii substanţelor cu efecte alergene, expunerea înlocuitorilor de produse lactate (cu grăsimi vegetale în conţinut) în acelaşi spaţiu cu produsele lactate şi lipsa indicării originii laptelui materie primă.

Pe de altă parte, 26% dintre operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor, dar şi nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor.

Alte abateri au făcut referire la: modul de desfăşurare a promoţiilor publicitare (neindicarea preţului vechi în cazul promoţiilor, lipsa informării asupra duratei promoţiei, lipsa produsului din ofertă, stocul nefiind aprovizionat la data de debut a acesteia), utilizarea la comercializarea produselor vrac a cântarelor neverificate metrologic, precum şi lipsa autorizaţiei de funcţionare a magazinului.

Aflat marţi, 2 iulie 2019, într-o vizită de lucru în judeţul Covasna, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, s-a declarat mulţumit de starea culturilor, dar a evitat să facă predicții cu privire la producţiile ce se vor obţine în acest an agricol.

„Sunt mulţumit de starea culturilor. Am venit astăzi de la Bucureşti până la Covasna şi am fost chiar surprins plăcut de stadiul de vegetaţie a culturilor, de modul în care se lucrează în această parte şi sunt perspective pentru culturi (...) Sunt şi insule de secetă, în această zonă am văzut că, pe unele suprafeţe, culturile suferă, am văzut porumbul ajungând în faza aceasta de ofilire, ceea ce reclamă, evident, apă. (...) Nu m-am hazardat niciodată să fac pronosticuri, dar am măsurat cu ochii şi cu mintea. (...) Facem lucruri bune, am început să batem alte ţări, la rând aşa, la floarea soarelui, la porumb. Am realizat şi vom realiza în continuare producţii importante, comparabile cu rezultatele cele mai bune din Europa”, a spus Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a vizitat marţi zona Ghidfalău-Câmpu Frumos, unde se derulează un proiect de investiţii ce vizează modernizarea sistemului de irigaţii.

Conform spuselor directorului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu, recolta de grâu obţinută în acest an de producătorii agricoli din judeţul Olt este comparabilă cu cea obţinută anul trecut, iar calitatea nu a fost afectată de precipitaţiile abundente din iunie.

Drăghicescu a adăugat că fermierii sunt în plină campanie de recoltare la grâu, orz, rapiţă şi mazăre, iar în unele cazuri producţiile obţinute sunt mai bune faţă de cele din anul 2018.

Grâul a fost recoltat pe o suprafaţă de 11.000 de hectare, din suprafaţa totală de 115.200 de hectare, orzul a fost recoltat pe 12.000 de hectare din totalul de 14.500, rapiţa pentru ulei a fost recoltată pe o suprafaţă de 2.150 de hectare din cele 4.350 de hectare, iar mazărea a fost recoltată pe 1.200 hectare din 3.600 hectare.

Anul trecut, la finalul campaniei de recoltare, producţia medie de grâu la hectar a fost de 4,8 tone.