Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Corteva Agriscience prezintă rezultate ale agriculturii, câștigate de-a lungul a două secole de cercetări științifice, pe platforma digitală VirtualAgro, în data de 24 martie 2022. Aici se reunesc pentru dezbateri, workshop-uri și mese rotunde, oficiali responsabili de politicile agricole, specialiști din domeniul agricol și fermieri performanți din România.

Pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară, Corteva a creat și a lansat în 2022, Verben™, un fungicid cu spectru larg de combatere a bolilor specifice culturilor de cereale, care crește semnificativ calitativ și cantitativ recolta.

Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favoribili și restul bolilor pot apărea mai devreme.

 

O singură lovitură tuturor bolilor importante

 

Prin utilizarea lui Verben™ în primul tratament T1, se beneficiază de puterea curativă și preventivă a celor două substanțe active conținute (proquinazid și protioconazol).. Având o plantă curată chiar din T1, se poate optimiza schema tehnologică, fară a face rabat de la producție, deorece planta va fi curată încă din primavară și va fi mai rezistentă în fața următoarelor valuri de infecție.

De asemenea, poate fi amestecat fără a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de creștere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

„Verben™ combate bolile specifice, inclusiv făinarea, chiar și la temperaturi reduse. Testele efectuate de către Corteva au evidențiat faptul că, pe lângă absorbția rapidă în plantă chiar și la temperaturi sub 10 °C, Verben™ combate făinarea și septorioza foarte bine și rămâne activ datorită sinergiei celor două substanțe, chiar și la câteva săptamâni după aplicare”, precizează Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Insecticide & Fungicide, Corteva Agriscience RO & MD

 

Soluții agricole noi vor fi expuse la Agribusiness 4.0, accesul vizitatorilor fiind gratuit

 

Companiile și fermele au standuri virtuale la care vor face lansări de produse, vor propune campanii de discount și vor intra în contact direct prin chat și webcam cu reprezentanții firmelor interesate.

Utilizatorii beneficiază în timp real de interacțiuni live, funcționalități și activități organizate în cadrul unui eveniment agricol.

Partenerii care s-au alăturat organizatorului Godmother sunt: AGRIVI, CORTEVA AGRISCIENCE, FMC AGRO ROMANIA, GARANTI BBVA, INAQ CONSULTING, LIDEA, PATRIA BANK, WE AGRI, BITSOFTWARE.

Pentru înscrierea gratuită la Agribusiness 4.0, vă rugăm accesați linkul: https://virtualagro.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro. Cererile au fost depuse în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt realizate în cadrul submăsurii 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici. De asemenea, submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri a avut cerere mare, 12.911 de tineri fermieri contractând peste 506 milioane de euro.

AFIR a acordat fonduri pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)..

Totodată, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează cu 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care, susține AFIR, s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

Și sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2014-2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a punctat Dorin Opreanu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. 

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De curând am primit la laborator probe constând în lăstari de prun ce prezentau gale rotunde, localizate în jurul mugurilor, sub formă inelară. Practic, mugurii erau sufocați de aceste gale. Analiza de laborator a arătat prezența acarianului galicol al mugurilor de prun, Acalitus phloeocoptes.

Despre acest dăunător, Acalitus phloeocoptes, sunt cunoscute mai puține aspecte cu privire la biologia sa. Probele analizate provin de la prun din zona Vaslui.

Acest acarian galicol este capabil să producă daune serioase deoarece poate distruge mugurii floriferi. De aici și pagubele în producție. Dintre speciile atacate, pagube mai mari poate produce mai ales la cais, prun, migdal.

Acarianul galicol al mugurilor de prun

Acarianul galicol al mugurilor de prun

În această perioadă puteți observa cu ușurință galele de pe ramuri. Controlați livezile și respectați recomandările pe care le găsiți în materialul de față.

Vin în sprijinul pomicultorilor cu informații și fotografii ale acestui acarian extrem de dăunător.

Acarianul galicol al mugurilor de prun a fost identificat și raportat pentru prima dată de către Nalepa în anul 1980 la prun [Nalepa, 1890]. Pe lângă prun, mai atacă caisul, piersicul, cireșul, migdalul. Este un acarian oligofag (nutriție restrânsă la un număr limitat de specii). Aparent, este limitat la gazde din genurile Prunus și Cotoneaster [Jeppson et al., 1975].

La nivel mondial sunt raportate daune la migdal, cais și prun, cu mențiunea că, cele mai mari prejudicii le aduce migdalului [Temreshev et al., 2016].

 

Cum recunoaștem atacul acestui acarian Eriophyd

 

La prun, dar și la celelalte specii pomicole atacate, acarienii formează gale foarte mici, rotunde cel mai adesea sau neregulate uneori, cu diametrul de 1,3 - 1,8 mm. Galele se formează de jur împrejurul mugurilor, ramurilor, cicatricilor (sub formă de inele suprapuse), deformându-i în cele din urmă. Pot fi solitare sau grupate în jurul mugurilor. Galele noi au culoare roșie. Mai târziu capătă culoare gri, maro sau chiar neagră și au consistență lemnoasă. În interiorul galelor trăiesc acarienii [Li et al., 2021].

Forma cea mai gravă de atac este la lăstarii fructiferi. În astfel de situații, producția va fi scăzută.

Acalitus phloecoptes este un acarian Eriophyd considerat un dăunător important din punct de vedere economic. Prin modul de hrănire, acești acarieni sunt capabili să afecteze creșterea și fiziologia plantelor pe care trăiesc [Larson et al., 1998; Van Leeuwen et al., 2010; Li et al., 2021]. Datorită galelor lemnoase formate, lăstarii vegetativi și fructiferi se pot usca. Mugurii acoperiți de gale vor muri și ei. În timp, ramurile tinere se usucă, iar pomii atacați se devitalizează și chiar pot muri în câțiva ani [Ben - David et Shamian, 2011]. Există câteva soiuri recunoscute pentru rezistența la acești acarieni.

Acarieni de culoare ivorie în interiorul galei

Acarieni de culoare ivorie în interiorul galei

La soiurile sensibile, impactul economic poate fi ridicat, deoarece dăunătorul duce la reducerea producțiilor. Pierderi importante în producție se înregistrează mai ales la migdal și la cais. Acarianul galicol al mugurilor produce daune mari la cais în întreaga lume, fiind prezent în Europa, America de Nord și de Sus, Asia de Est [Castagnoli et Oldfield, 1996].

 

Aspecte generale despre biologia și modul de răspândire al acestui acarian Eriophyd

 

Acarianul galicol al mugurilor de prun supraviețuiește peste anotimpul de iarnă în gale, sub formă de adult (femele), ouă și nimfe. Unele studii arată prezența adulților în procent de 70%, nimfe 15% și ouă 13% [Li et al., 2021]. Primăvara, când temperaturile cresc, galele se crapă, iar acarienii ies și caută muguri noi pe care îi infestează. De obicei, migrarea din gale se face în timpul nopții. Pe măsură ce mugurii sunt atacați, noi gale se formează de jur împrejurul lor. Din cauza asta, mugurii se deformează și mor. În aceste gale acarienii se înmulțesc. Acarianul poate avea câteva generații pe an [Jeppson et al., 1975]. Într-o singură gală pot trăi sute și chiar mii de acarieni care proliferează în timpul verii [Sternlicht et al., 1973]. 

Gale ale acarianului Acalitus phloeocoptes. Printre ele se observă și ouă de afide

Gale ale acarianului Acalitus phloeocoptes. Printre ele se observă și ouă de afide

În timpul verii are loc depunerea ouălor. Fiecare femelă depune câte un ou în fiecare zi timp de 20 - 25 de zile. După Jeppson et al. (1975), femelele de Acalitus phloeocoptes pot produce între 700 - 850 ouă.

Vara, o nouă generație se formează cam la trei săptămâni. Toamna reproducerea se oprește. O gală poate conține aproximativ între 4000 - 5000 de acarieni [Diekmann et al., 2019].

Ou de afide printre gale

Ou de afide printre gale

După Vacante (2016), femelele adulte au aproximativ 0,15 mm lungime, sunt albe și au corpul vermiform. Alți autori arată că, acarienii femele au formă vermiformă și culoare cel mai adesea ivorie. Partea anterioară a corpului este mai largă și are formă de morcov. Ouăle au culoare albă și sunt ovale. Acarianul adult este albicios, de aproximativ 0,13 - 0,15 mm lungime [Sternlicht et al., 1973; Li et al., 2021]. Pot fi observate și alte culori, roz și violet, de exemplu (observație personală).

În general, acești acarieni sunt microscopici, au până la 0,15 mm în lungime sau chiar mai puțin, formă cilindrică, vermiformă și doar două perechi de picioare. Fără microscop sunt foarte greu de observat. De regulă, nu sunt observați decât atunci când galele sunt formate. Galele se văd foarte bine în timpul iernii când pomii nu au frunze.

Acalitus phloeocoptes este răspândit în principal cu ajutorul vântului și al insectelor în timpul primăverii când ies din gale [Sternlicht et al., 1973; Jeppson et al., 1975; Li et al., 2021]. Păsările pot fi implicate și ele în dispersarea dăunătorului.

Potențialul de reproducere și răspândire al acestui acarian este unul ridicat. Migrația prelungită și rata ridicată de reproducere sunt strategii de supraviețuire de succes ale acarianului Acalitus phloeocoptes.

Secțiune în gale. Se observă culoarea violacee

Secțiune în gale. Se observă culoarea violacee

 

Combaterea dăunătorului

 

Dăunătorul poate fi ținut sub control dacă este descoperit la timp.

Lăstar cu muguri înconjurați de gale

Lăstar cu muguri înconjurați de gale

Profilactic, se recomandă tăierea lăstarilor infestați în timpul iernii când galele pot fi observate ușor. După tăiere, ramurile cu muguri infestați trebuie scoase din livadă. O metodă bună, ecologică este solarizarea acestor ramuri. Ele pot fi introduse în saci de plastic care pot fi lăsați apoi la soare o perioadă de timp. Temperatura ridicată care se formează în interior va omorî acarienii. După această operație sacii pot fi aruncați la gunoi [Vacante, 2016].

Chimic, se recomandă două tratamente. Ele ar trebui să fie efectuate la momentul migrării femelelor din galele în care au iernat și la începutul formării galelor [Vacante, 2016]. Pot fi efectuate stropiri cu sulf umectabil sau cu abamectin. Abamectinul (Vertimek una din denumirile comerciale) este omologat în România pentru combaterea acarienilor eriophyzi, nu se specifică pentru care. Temreshev et al. (2018) a obținut rezultate foarte bune în combatere cu abamectin. Pentru eficiență ridicată, tratamentele trebuie sincronizate cu ieșirea adulților din gale primăvara, înainte de formarea noilor gale. Cel mai bun moment pentru efectuarea primului tratament este la dezmugurit când acarienii încep să iasă din gale [Diekmann et al., 2019].

Studii realizate de Lacasa et al. (1990) în Spania la prun au arătat că femelele adulte de Acalitus phloeocoptes migrează din gale de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai. Ei au observat primii acarieni la data de 2 aprilie. Aceasta este perioada în care pot fi efectuate tratamentele pentru a omorî acarienii. Autorii arată că cele mai eficiente au fost tratamentele de la începutul lunii aprilie care au redus infestarea cu 95% [Lacasa et al., 1990]. Tratamentele de la sfârșitul lunii aprilie nu au fost eficiente, mortalitatea înregistrată fiind de 30%.

Tratamentele de iarnă nu controlează acest dăunător.

În caz de infestare se recomandă ca materialul de înmulțire să nu fie scos din livezi sau pepiniere pentru a preveni răspândirea dăunătorului.

finala

Bibliografie

Ben-David, T. and Shamian, S. 2011, European plum galls caused by the Plum tree bud mite, Acalitus phloeocoptes. Alon Hanotea 65: 26 - 28 (in Hebrew).
Castagnoli, M., Oldfield, G. N., 1996, Other Fruit Trees and Nut Trees. Chapter in: Eriphyoid Mites - Their Biology, Natural Enemies and Control, 543 - 559.
Diekmann L., Gazula A., Grothe K., 2019, Plum gall mite: An emerging pest in the Greater Bay area, UCCE Santa Clara Publication, Published March 2019, Revised September 2021, 5 p., accesat la data de 01.03.2022.
Jeppson, L. T., Keifer, H. H, Baker, E. W., 1975, Mites Injurious to Economic Plants. University of California Press, 468 - 469.
Lacasa A., J. Torres, M. C. Martínez, 1990, Acalitus phloeocoptes (NALEPA) (Acarina: Eriophidae) plaga del ciruelo en el Sureste español. Bol. San. Veg. Plagas, 16 (1): 285 - 295.
Larson K. C., 1998, The impact of two gall - forming arthropods on the photosynthetic rates of their hosts. Oecologia. 1998; 115 (1 – 2): 161 – 166.
Li S., Khurshid M., Yao J., Zhang J., Dawuda M. M., Hassan Z., et al. (2021),  Interaction of the causal agent of apricot bud gall Acalitus phloeocoptes (Nalepa) with apricot: Implications in infested tissues. PLoS ONE 16 (9): e0250678. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0250678.
Nalepa, A., 1889, Beitrage zur systematik der phytoptiden. K. Akad. der Wiss. Wien, Math.- Nat. Cl. Sitzber. Abt. 1, 98 (1 - 3): 112 - 156.
Nalepa A., 1890, Zur Systematik der Gallmilben. Sitzungsberichte; (99): 40 – 69. http://dx.doi.org/10.5962/bhl.title.60847, accesat la data de 20.02.2022.
Sternlicht, M., Goldenberg, S. and Cohen. M., 1973, Development of the plum gall mite, Acalitus phloeocoptes (Eriophyidae). Annales de zoologie - écologie animale 5: 365 - 377.
Temreshev, I. I., Kopzhasarov, B. K., Slyamova, N. D., Beknazarova, Z. B., & Darubayev, A. A., 2018, First records of invasive pests Almond bud mite Acalitus phloeocoptes (Nalepa, 1890) (Acari, Trombidiformes, Eriophyidae) in Kazakhstan. Acta Biologica Sibirica, 4 (4), 6-11.
Vacante, V., 2016, The handbook of mites and economic plants. CAB International, 314 - 317.
Van Leeuwen T., Witters J., Nauen R., Duso C. and Tirry L., 2010, The control of eriophyoid mites: state of the art and future challenges. Exp. Appl. Acarol.; 51 (1 – 3): 205 – 224.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Puteți accesa articolul și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță demararea efectuării plăților în conturile a 499 de beneficiari ai submăsurilor 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri și 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, din PNDR 2014-2020.

AFIR a demarat plățile pe 28 februarie 2022. Peste 12 milioane euro vor ajunge efectiv în conturile a 276 tineri fermieri beneficiari ai submăsurii 6.1 și a 223 fermieri care au accesat fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici. Plățile sunt realizate în baza contractelor încheiate de beneficiari cu Agenția la finalul anului 2021.

Finanțarea pentru cei care se instalează pentru prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani și poate ajunge până la 70.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output) și de includerea în Planul de afaceri a operațiunilor de condiționare – procesare sau agricultura ecologică.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil și este de maxim 15.000 de euro.

„Tinerii și micii fermieri sunt cei care au cea mai mare nevoie de capital în agricultură, iar faptul că vor primi acești bani în pragul primăverii reprezintă un sprijin foarte important pentru consolidarea exploatațiilor lor și pregătirea pentru un an agricol care se anunță plin de provocări. Sunt alături de tinerii care se îndreaptă către agricultură sau doresc să își dezvolte exploatațiile agricole. La nivelul MADR elaborăm un set complet de politici publice, pentru a le oferi oportunități concrete de dezvoltare”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri - 2 martie 2022, Guvernul a aprobat plafoanele alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2021. Suma totală a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic este de 223.976.950 euro, în echivalent 1.108.125.958 lei și se asigură din bugetul pe 2022 al MADR. Peste 810.000 de fermieri beneficiază de ANT.

„Am majorat atât cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, cât și bugetul destinat acestor măsuri. Pentru sectorul vegetal am prevăzut o alocare bugetară dublă față de anul trecut, peste 88 de milioane de euro, iar pentru zootehnie bugetul alocat este de 135 milioane de euro, o creștere de peste șase ori față de anul trecut. Pentru că știu cât este de important pentru fermieri să primească la timp sprijinul oferit, anul acesta banii pentru această formă de sprijin ajung mai devreme în conturile beneficiarilor”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal sunt în sumă totală de 88.562.700 euro și se repartizează astfel:

  • 85.301.500 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 5.500 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 1.656.200 euro pentru tutun;

  • 84.000 euro pentru hamei;

  • 1.515.500 euro pentru sfeclă de zahăr.

Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic sunt în sumă de 135.414.250 euro și se repartizează astfel:

  • 18.516.917 euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte;

  • 77.839.917 euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne;

  • 39.057.417 euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumurile per unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor stabilite la numărul total de hectare/la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile/efectivele eligibile pentru anul 2021, corespunzătoare fiecărui ANT.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a adoptat Hotărârea prin care se aprobă valoarea totală a schemei de „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”.

Pentru anul 2022, este alocată suma de 640.000 lei, care se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și care se încadrează în valoarea totală estimată pentru perioada 2020-2022, de patru milioane lei.

Valoarea ajutorului de minimis este de 1.200 lei/scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an, la o greutate de minimum 8 kg/cap.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (submăsurile 16.4 și 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Alocarea financiară este de 40 de milioane de euro pentru submăsura 16.4 și de 10 milioane de euro pentru submăsura 16.4a.

Până în prezent s-au depus online 105 cereri de finanțare în valoare de 23,2 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în sectorul agricol (sM 16.4) și 27 de cereri de finanțare însumând 6,1 milioane de euro pentru cooperare în sectorul pomicol (sM 16.4a).

Valoarea sprijinului financiar, acordat pentru accesarea submăsurilor 16.4 și 16.4a este de 250.000 de euro. Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. De asemenea, sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu proiectul, ținând cont de complexitatea acestuia, de cantitatea de produse comercializate și de valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare. Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două linii de finanțare este 100% nerambursabil.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate fi selectat pentru finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, conform prevederilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente submăsurilor, disponibile pe site-ul AFIR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Wednesday, 02 March 2022 12:06

PNS a ajuns la Comisia Europeană

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente.

În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de trei luni de la data transmiterii.

Liniile directoare ale PNS au fost stabilite în urma consultărilor extinse, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni, cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție”, a declarat șeful MADR, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Campania 2022 de primire a cererilor unice de plată aduce noutăți atât pentru producătorii agricoli, cât și pentru funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Totodată, de la anul va fi funcțional Planul Național Strategic (PNS), care, pe lângă noi forme de sprijin, pare și mai greoi decât toate politicile și programele derulate până acum. Despre toate acestea am vorbit cu directorul general al Agenției, Adrian Pintea.

„16 mai este ultima zi în care se pot depune cererile unice de plată fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.”

Reporter: De la 1 martie, APIA primește cererile unice de plată. Ce au de făcut fermierii?

Adrian Pintea: Așa cum știți, cererile se depun în aplicația IPA-Online, în care fermierii au acces cu parolele lor, poate intra fiecare pentru a-şi digitiza parcelele. Prin urmare, fiecare fermier, cel care a depus deja cereri la APIA, din cei 815.000 de fermieri, poate să intre să-şi digitizeze, adică să-şi deseneze parcelele, toate cererile fiind deja încărcate în această aplicaţie în varianta de proiect, şi pot să înceapă să-şi digitizeze aceste parcele, să-şi deseneze toate suprafeţele pe care le au şi pe care doresc să le depună la APIA în anul de cerere 2022. Acest lucru este benefic pentru ei, pentru că odată cu data de 1 martie deja este mult mai uşor şi pentru funcţionarul APIA să le închidă cererea de plată. Începând cu 15 februarie, fermierii au acces la această aplicaţie IPA-Online, să-şi digitizeze parcelele, dar cererile nu au voie să le închidă până în data de 1 martie. Data de 1 martie este debut, reglementată în regulamentele europene şi în legislaţia naţională, este data de la care începem să primim cererile unice de plată până în data de 15 mai. Anul acesta data de 15 mai fiind într-o zi de duminică, se prelungeşte cu încă o zi, astfel că data de 16 mai, luni, va fi ultima zi în care se vor depune aceste cereri fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.

„Pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fermierii.”

Reporter: Ce noutăți mai aveți pentru Campania 2022?

Adrian Pintea: De anul acesta am luat hotărârea să nu mai transmitem acele invitaţii pentru cei 815.000 de fermieri pe care-i avem în baza de date, pentru că oricum în ultimii doi ani deja fermierii noştri sunt învăţaţi, sunt contactaţi de către funcţionarul APIA care răspunde de acel fermier, funcţionarii care au răspuns de anul de cerere 2021 sunt aceiaşi şi pentru anul 2022, astfel că fermierii deja îi cunosc pe funcţionarii cu care vor lucra şi anul acesta, şi vor fi contactaţi telefonic, astfel încât să poată să-şi închidă cererea, să spună ce culturi au, ce-şi pun pentru anul acesta.

Dar lucrul important pe care trebuie să-l ştie toţi fermierii este că ei trebuie să ia legătura cu unitatea administrativ-teritorială de care țin, adică cu primăria de unde vor obţine acea adeverinţă, fiind documentul de bază de eligibilitate, şi Registrul agricol trebuie să fie actualizat, adică să fie trecute toate suprafeţele, dacă cumva şi-au achiziţionat un teren să fie trecut în Registrul agricol la rubrica lui, de asemenea culturile pe care le va pune în anul 2022.

O altă noutate introdusă la APIA este semnătura electronică. Așadar, în momentul în care funcţionarul APIA va suna fermierul, îl va întreba dacă va semna cererea electronic sau nu. De ce este întrebat acest lucru? Pentru că o cerere care se depune electronic, pe tot fluxul de cerere, trebuie să fie atât funcţionarul APIA, cât şi fermierul, toţi trebuie să aibă semnătură electronică. Nu poate fi pe o cerere semnătură olografă şi semnătură electronică, întrucât cererile care sunt semnate electronic au un regim special, ele se arhivează, astfel încât oricând pui un simplu clic pe semnătura digitală respectivă şi vezi că este validă şi că a fost semnată, şi semnătura respectivă este validă.

Foarte important, pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecare atunci când îşi depune cererea de plată, astfel încât se pot toţi concentra, inclusiv noi, pentru ceea ce va urma, respectiv anul 2023. Şi atunci noi, în luna februarie, am făcut doar instruiri interne, de reamintire a funcţionarilor care sunt paşii care trebuie urmaţi, cumva să facem un remember al tuturor activităţilor, astfel încât să nu fie niciun fel de sincopă în data de 1 martie.

Reporter: Mai aveți de făcut plăți aferente anului trecut, pentru 2021?

Adrian Pintea: În prezent (10 februarie 2022, n.r.), suntem pe la 95,12% din plăţile aferente anului 2021. Singurele plăţi pe care APIA le mai are de făcut sunt ajutorul naţional tranzitoriu, care ştim că se plăteşte din bugetul anului 2022. Mai rămân plăţile pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru că aici avem niște termene în care trebuie depuse documente de comercializare.

Reporter: Vă referiți la acele contracte între producători și procesatori, industrie?

Adrian Pintea: Da. Şi atunci, pentru acele documente când sunt aduse la APIA, fermierii au termen 15 mai, după data de 15 mai imediat, în a doua parte a lunii mai, vom face şi aceste plăţi pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal. La sfârşitul lunii mai a.c. încheiem şi toate cererile aferente anului 2022, deja APIA îşi poate face bucătăria internă, pregătirea, controalele administrative, documentare, controalele pe teren, fie clasic sau teledetecţie, iar undeva în a doua parte a anului, din iunie încolo – să sperăm că până atunci şi Planul Național Strategic (PNS) va fi aprobat de Comisia Europeană, va veni toată legislaţia subsecventă şi legislaţia naţională, astfel încât să ne pregătim pentru anul viitor. Vrem să dezvoltăm sistemul informatic pentru 2023, pentru că, dacă ne amintim anul 2015, fermierii au fost nemulţumiţi, şi pe bună dreptate, de sistemul informatic. Nu doresc ca 2023 să fie tot aşa cu sincope, astfel încât din iunie până în martie la anul, 1 martie 2023, când vom începe campania de primire a cererilor, sistemul informatic să fie dezvoltat şi să facem peste zece conferinţe de informare în toate regiunile ţării, astfel încât să „propovăduim” noile forme de sprijin şi ceea ce va urma începând cu anul 2023. Vor fi noutăţi, sunt greoaie, dar eu sunt convins că avem timp o jumătate de an să învăţăm împreună cu fermierii şi să ne punem la punct, astfel încât luna martie 2023 să ne prindă pregătiţi în ceea ce privește legislaţia şi toate condiţiile pe care trebuie să le respectăm pentru viitorul program şi fermierii să le respecte, la fel şi sistemul informatic va fi dezvoltat, astfel încât să nu avem niciun fel de sincopă în martie 2023. Dar în primul rând să sperăm că vom fi sănătoşi, să se finalizeze şi cu pandemia, să se mai limiteze aceste restricţii, astfel încât să putem face acele conferinţe de informare şi cumva să reuşim să le ducem pe toate la bun sfârşit.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a dat fluierul de început celei de-a doua ediții a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, la Slobozia, marți – 1 martie 2022. Competiția este dedicată iubitorilor și amatorilor de fotbal din rândul membrilor APPR și își propune să reunească fermierii într-un context diferit, provocându-i să schimbe terenul agricol cu terenul de fotbal.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, ediția 2022, reunește peste 280 de fermieri, grupați în 32 de echipe, distribuite în trei mari regiuni agricole ale țării: zona de Sud - Slobozia și Constanța, zona de Vest - Timișoara și zona de Est - Iași. În fiecare regiune sunt câte opt echipe formate din 9 jucători (5 jucători, 1 portar și 3 rezerve). Meciurile se desfășoară în două reprize de 15 minute, timp efectiv de joc, și câștigă echipa care marchează cele mai multe goluri. Toate meciurile sunt arbitrate de arbitri profesioniști.

Meciurile din faza de etapă sunt programate în perioada 1 – 10 martie, după cum urmează:

  • 1 martie: Slobozia - Clubul Sportiv Municipal Unirea Slobozia;

  • 3 martie: Constanța - Teren Sportiv „Aurel Vlaicu”;

  • 8 martie: Timișoara - Teren Daf Junior, Giroc;

  • 10 martie: Iași - Baza Sportivă a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

După prima etapă urmează sferturile de Campionat care se desfășoară între primele două echipe calificate din fiecare regiune. În competiție s-au înscris 288 de fermieri, membrii APPR, cu vârsta minimă de 18 ani, care respectă cumulativ toate condițiile din Regulamentul Campionatului disponibil pe platforma dedicată www.campionatulfermierilor.ro.

appr fotbal

La finalul competiției, vor fi acordate patru trofee, după cum urmează:

  • Cupa Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda echipei câștigătoare din Marea Finală;

  • Golgheterul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda jucătorului cu cel mai mare număr de goluri înscrise;

  • Veteranul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, jucătorul cu vârsta cea mai înaintată, care va juca cel puțin 10 minute;

  • Cel mai bun portar al Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor acordat de către organizatori în urma analizei tuturor meciurilor.

Marea Finală va avea loc la Brașov pe 5 mai 2022. Echipa câștigătoare va primi o deplasare în Statele Unite ale Americii.

fotbal appr

 „Am dat startul celei de a II-a ediții a Campionatului Național al Fermierilor, locul în care perseverența și spiritul de competiție se întâlnesc pe terenul de fotbal. Încurajați de impactul și entuziasmul cu care a fost primită prima ediție, am decis să transformăm Campionatul într-o tradiție în care cultivăm spiritul de echipă și fair play-ul, în timp ce ne bucurăm de legăturile care se formează între fermieri din toată țara. De acum, va deveni o sintagmă la fel de cunoscută în rândul fermierilor. Echipele Maria Group și Intercereal vor merge mai departe în Marea Finală de la Brașov”, a declarat Alina Crețu, director executiv APPR.

campion

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor 2022 este organizat de APPR cu susținerea Partenerului Oficial - Corteva Agriscience, a Partenerului Instituțional - USV Iași, precum și a sponsorilor Groupama, IPSO Agricultură, Michelin, Rodbun, Agrochirnogi, Aldahra și Agricost.

„Am răspuns acestei propuneri din partea APPR deoarece ne place competiția. Corteva Agriscience este compania care, în 2015, a lansat campionatul intitulat Fermierul Campion. Acest proiect a constat în identificarea fermierilor care obțin cele mai mari producții folosind hibrizi de top marcă Pionner. Ne-am alăturat acestui proiect extraordinar organizat de APPR deoarece fermierii trebuie să fie competitivi și să facă față tuturor provocărilor din agricultură. Competiția înseamnă performanță, iar perfomanța înseamnă bunăstare”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Foto: Silviu Mihai (președinte ACCPT Ialomița), APPR și Alex Băgescu

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista