Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Piața agricolă a anului 2022 reunește foarte multe necunoscute, legate în special de incertitudinea livrării inputurilor și a echipamentelor agricole. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, crede că 2022 este un an de recalibrare, de regândire a strategiilor, referindu-se atât la agricultori, cât și la producătorii de tehnică agricolă. „O recalibrare și regândire a strategiilor, în ideea în care au apărut atât de multe variabile în procesul acesta de producție agricolă, variabile începând de la siguranța asupra prețurilor de vânzare până la menținerea unor cheltuieli sau a unor bugete fixe, raportate pe fiecare cultură în parte.”

În opinia lui Constantin Curcă, anul acesta va fi un an în care foarte mulți fermieri vor decide sau vor adopta și alte strategii de dezvoltare a producției, astfel încât, în acest context în care schimbarea este constantă, ei să reușească cumva să aibă certitudinea că vor putea produce și anul viitor. „Ne propunem ca și anul acesta să fim cât mai aproape de clienți și chiar mi-aș dori ca fermierii să își planifice achizițiile nu doar în funcție de producția pe care o obțin, de prețurile la care vând, ci să-și planifice investițiile în funcție de o strategie pe termen lung.”

ta 224 mewi 1

În momentul de față, există un gol în livrarea de utilaje cauzat de lanțul de aprovizionare la nivel global. „Dacă este să găsim un avantaj al acestei situații, acel avantaj ar fi că fermierul își va planifica achizițiile, investițiile, și nu de fiecare dată în funcție de un element variabil (prețul cerealelor, volumul acestora). Sunt fermieri care știu clar că peste doi ani tractorul trebuie înlocuit și se fac demersuri în acea direcție. Pentru că nu se poate pune presiune doar pe noi, pe producători, pe dealeri. Bineînțeles, apare și varianta în care fermierii planifică investiții, își doresc din timp utilaje performante, dar ajung la momentul achiziției, care se întâmplă de azi pe mâine, și dacă nu ai sau nu beneficiezi de stocuri, se duc și fac o investiție, de oriunde, de orice altceva complementar, care este disponibil, și trebuie să trăiască cu acea investiție 5, 7, 10 ani, indiferent dacă a fost sau nu una bună. Astfel își pun în pericol o parte a profitabilității, pe termen lung”, apreciază Constantin Curcă, reprezentant Horsch, marcă vândută în țara noastră de compania Mewi.

 

Înființarea culturilor verzi/cover crops

 

Constantin Curcă crede că una dintre strategiile viitoare pe care le vor adopta fermierii va fi înființarea culturilor verzi. Și asta, din cel puțin două motive importante. În primul rând, pentru că au rol de protecție a solului, de creștere a fertilității acestuia și a surplusului de îngrășăminte rezultat în urma acestor culturi verzi sau culturi de acoperire. În al doilea rând, pentru că în prezent toată lumea discută despre culturile verzi/cover crops ca element principal în noua strategie a Uniunii Europene de dezvoltare a Pactului Verde European – Green Deal, din care și România face parte. „Culturile verzi vor avea o din ce în ce mai mare căutare și interes în fermele clienților noștri”, este de părere reprezentantul Horsch.

 

Semănatul direct 

 

Dacă e să vorbim despre produsele Horsch, în viitor, semănătorile comercializate vor trebui să aibă în componență cel puțin două, dacă nu trei sau chiar patru compartimente la bazinele de îngrășământ. „Aceasta, pentru ca orice fermier să poată, din surse proprii, să își înființeze culturile verzi în regie proprie, adică o semănătoare cu două, trei sau patru bazine în care el să facă un amestec care să cuprindă un mix de cereale care să-i țină terenul ocupat, să-i țină terenul protejat de soare, de eroziune, și să-i aducă și un surplus de îngrășăminte mai ales în acest context în care îngrășămintele costă enorm în acest sezon agricol. Avem covoare de acoperire, iar odată cu dezvoltarea acestor culturi verzi, culturi intercalate, se va dezvolta, fără doar și poate, inclusiv sistemul de semănat direct. Este un efect al acestei schimbări. Pentru a menține foarte bine umiditatea solului și a putea beneficia din plin de avantajul culturilor verzi, soluția este semănatul direct”, arată Constantin Curcă.

ta 224 mewi 3

Pe lângă faptul că aceste culturi verzi aduc beneficii solului, în structură și în calitatea de îngrășământ, rădăcinile plantelor explorează solul și nu mai este nevoie, în principiu, de prelucrarea sa în profunzime. „Acele rădăcini, odată descompuse, vor preda locul lor din sol aerului și bacteriilor, și atunci, ne putem gândi că avem o prelucrare biologică, în adâncime, a solului”, a precizat reprezentantul Horsch în România.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că reprezentanții Comisiei Europene au reacționat la solicitările fermierilor. Într-o comunicare de joi, 17 martie 2022, s-au anunțat propuneri care intră în vigoare anul acesta.

În cursul consultărilor organizate de Comisia Europeana/DG Agri cu partenerii de dialog civil, la care APPR a fost prezentă, reprezentanții Comisiei au anunțat intenția instituției de a aproba derogări de la constrângerile prevăzute de plățile pentru înverzire în 2022, pentru a crește potențialul de producție al sectorului agricol european în perioada de mari provocări pe care o traversează.

„Cea mai relevantă pentru fermierii din România este derogarea de la interdicția de utilizare a tratamentelor fitosanitare pe culturile fixatoare de azot utilizate pentru zonele de interes ecologic, care se pot recolta”, transmite APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Vineri, 18 martie 2022, a avut loc ultima etapă a celei de-a șaptea ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF. Odată cu jurizarea vinurilor din Banat și Transilvania, membrii ADAR au stabilit lista celor 36 de vinuri care vor concura în marea finală, de pe 12 mai, pentru cele trei premii în valoare totală de 15.000 euro, puse în joc de BASF Agricultural Solutions România.

Compania anunță că, la ediția din acest an, vor fi desemnate și cele mai populare trei vinuri, din cele 36 finaliste, care vor fi jurizate de Cabral Ibacka, Vlad Petreanu, Alex Dona, Cristian China Birta, Andra Nistor, aceștia fiind special instruiți pentru a realiza o degustare ca la carte.

Concursul național „Povești cu vinuri românești” este dedicat viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare, sprijinindu-i în promovarea brandurilor și în vânzarea vinurilor. Competiția se desfășoară în patru faze, organizate în marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei votează cea mai atractivă etichetă, iar pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertisingului alege eticheta creativă, eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

Mai multe despre ediția 2022 a concursului și vinurile câștigătoare din Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, aici: https://revistafermierului.ro/romania-viticola/item/5311-povesti-cu-vinuri-romanesti-concursul-basf-si-a-desemnat-castigatorii-din-moldova-oltenia-muntenia-si-dobrogea.html

 

Banat și Transilvania, vinurile și etichetele premiate

 

Vinuri albe

  • Crama Zaig - Sauvignon Blanc, sec, 2021

  • Crama Pivnița Savu - Sauvignon Blanc, sec, 2021

  • Fort Silvan - Fetească Regală, sec, 2021

Vinuri roze

  • Miniș Winery - Merlot, sec, 2021

  • Crama Tarr - Cabernet Sauvignon, 2021

  • Cooperativa Vinart Aiud - Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii

  • Crama Daiconi - Merlot, sec, 2018

  • Crama Aramic - Cabernet Sauvignon + Merlot + Fetească Neagră, sec, 2019

  • Crama Milo - Cabernet Sauvignon barrique, sec 2018

 

Premiul „Cea mai frumoasă etichetă” din regiunea Banatului și Transilvaniei a ajuns la Crama Pivnița Savu, iar „Cea mai creativă etichetă” a fost desemnată „Urme”, gamă de vinuri produsă de Familia Darabont.

pivnita savu feteasca regala 1540x866

familia darabont urme 1540x866

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De multe ori am scris și am vorbit despre securitatea alimentară a unei țări și cu referire specială la România, ca și concept și aplicabilitate, iar vremurile trăite în acest moment (la data scrierii articolului, războiul în Ucraina este în derulare) ar trebui să facă autoritățile să treacă de la starea de letargie și reflecție inutilă la momentul luării unor decizii serioase și ferme pentru viitor.

Un alt concept vehiculat de câteva voci sporadice în media românească, și neluate din păcate în seamă de autorități, îl constituie o posibilă criză alimentară, unde, pe lângă definirea acesteia, trebuie să avem în vedere și condițiile de declanșare și de manifestare în diverse condiții, inclusiv cele generate de un război, așa cum avem în acest moment.

Dar pentru a fi mai ușor de înțeles, o să spunem lucrurile mai pe șleau, astfel încât toată lumea să poată înțelege cum stă situația și să se înțeleagă că nu este cazul de panică, este doar vorba de nevoia unor acțiuni cât mai rapide de prevenție strategică în contextul unor situații potențiale de criză.

Astfel, în România există Agenția Națională a Rezervelor de Stat, un organism pe cât de important într-o astfel de situație de criză, pe atât de ,,obscur și conspirativ” ca organizare și mod de lucru, iar aici am în vedere transparența deciziilor și a informațiilor pentru publicul larg. Spun asta deoarece activitatea Rezervelor de Stat este catalogată ca secret de stat, dar să nu credem că din cauza riscului de a afla ,,dușmanii noștri”, care oricum știu ce este de știut, ci cred doar din motive de protejare a unor obiceiuri dâmbovițene semnalate și descrise de presă de-a lungul timpului, legate de anumite interese nu tocmai principial corecte. Această agenție este coordonată în mod ciudat de către ministrul de interne (nu înțeleg de ce nu se ocupă de stocurile de produse agricole și alimentare ministrul agriculturii), dar aprobarea pentru achizițiile sau disponibilizările de produse este dată de prim-ministru în persoană. Spun că este anacronică coordonarea ministrului de interne, deoarece teoretic pregătirea pentru decizii de acumulare, înlocuire și conservare în cazul produselor alimentare de orice tip ar trebui făcută de ministerul de resort și doar coordonarea distribuției în momente de criză, de către ministerul de interne, dar așa este la noi.

Revenind la problema noastră, trebuie să avem în vedere că acest conflict din Ucraina s-ar putea să afecteze major stabilitatea aprovizionării alimentare la nivel global, în condițiile în care cele două țări beligerante, plus Kazahstan (altă țară caracterizată de ,,stabilitate”), reprezintă de exemplu o treime din producția de grâu mondială, ceea ce poate face să avem parte de disfuncționalități majore în comerțul mondial cu acest produs și nu numai.

Adică, altfel spus, dacă presupunem că Rusia va fi sub embargou de export pentru câteva luni de aici încolo, iar în Ucraina din cauza unui conflict de lungă durată (care nu poate fi exclus dacă se va trece la un război de rezistență), nu va veni nimeni să încarce produsele, cum se vor aproviziona piețele mondiale și la ce costuri? De unde vor lua marii importatori ca Egipt, Iordania, Algeria, Arabia Saudită sau Turcia grâu care să le asigure necesarul intern și la ce preț? Iar aceste probleme se vor manifesta începând cu livrările care ar trebui să se realizeze chiar din această lună.

La acest moment, Franța și România nu au nicio șansă să poată asigura măcar un nivel decent de aprovizionare a pieței regionale, nu mai vorbim de piața mondială. Deci ce se va întâmpla în perspectivă?

În plus, trebuie să ne gândim că o continuare a conflictului militar, indiferent de intensitatea acestuia, va putea pune o mare presiune pe realizarea campaniei de primăvară în Ucraina, atât din punctul de vedere al siguranței fermierilor în zonele de conflict, dar și din cauza problemelor de aprovizionare cu motorină, care vor face foarte dificile însămânțările de primăvară pentru floarea-soarelui și porumb, dacă nu chiar imposibile.

Dacă acest scenariu se va confirma, ce vom face, de pildă, pentru a asigura necesarul de ulei de floarea-soarelui pentru populație la nivel regional, în condițiile în care primii doi producători mondiali nu vor vinde nimic la export din perspective diferite, Ucraina afectată de război și Rusia de embargou?

Cum vom asigura oare necesarul de porumb pentru zootehnie la nivel comunitar, care este un importator net, dar care va rămâne fără surse apropiate de aprovizionare și va trebui să se bată pe marile piețe din America de Sud și Nord cu China, Japonia, Coreea de Sud alți mari importatori, pentru acest produs?

Nu trebuie minimalizat faptul că astfel de probleme vor putea apărea și pentru aprovizionarea cu orz, rapiță sau alte produse agricole care în mod normal sunt asigurate de aceste țări.

O astfel de situație va duce, încă teoretic la acest moment, în mod clar la o explozie a prețurilor, iar rezervele de produse agricole ale lumii vor fi puse la grea încercare, asta ca să nu mai vorbim de prețuri.

Dacă mergem mai departe cu scenariul apocaliptic, putem să estimăm că lipsa producției Rusiei și a Ucrainei de pe piețele agricole poate atrage o creștere de prețuri de peste 50% față de nivelul actual, ceea ce poate duce în final la dublarea prețurilor produselor alimentare procesate la raftul magazinelor, asta deoarece pe lângă creșterea prețurilor la materia primă, vor îngloba și creșterea prețului la energie, gaze, salarii etc. Însă această creștere a prețurilor la produsele agricole va fi foarte probabil coroborată cu o creștere a prețului la utilități, deoarece posibila lipsă sau restricționare a gazelor din Rusia va atrage probleme atât în industrie, în general, cât și în agricultură, în special, pentru aprovizionarea cu îngrășăminte chimice, dar și pentru aprovizionarea cu motorină.

Pe de altă parte, țările arabe s-ar putea să dorească să se folosească de oportunitatea de creștere a prețurilor la petrol care se va manifesta în continuare și să nu facă nimic pentru creșterea producției.

Toate aceste posibile scumpiri ale utilităților și produselor alimentare vor lovi în toate țările, dar în special în categoriile de persoane vulnerabile, acestea fiind în primul rând pensionarii și categoriile de persoane cu venituri mici, care din păcate în România sunt numeroase. Această situație va impune necesitatea găsirii unor metode de sprijinire eficiente a acestor categorii defavorizate, dar care vor fi acelea? Oare vom avea parte tot de bâlbâielile pe care le-am avut și le mai avem legate de plafonarea prețurilor la energie și gaze? Tot ce este posibil, deoarece din păcate gradul de pregătire a celor care ar trebui să găsească soluții este destul de scăzut.

Trebuie să înțelegem că manifestarea crizei alimentare nu este obligatoriu de a se manifesta prin penurie de alimente, ci se poate realiza și prin prețuri foarte ridicate, care fac produsele alimentare inaccesibile pentru categoriile defavorizate de populație. Teoretic, o intervenție eficientă și clar direcționată ar trebui să constea în acordarea de ajutoare alimentare pentru categoriile de populație defavorizate prin diverse canale de distribuție, dar asta ar presupune să le și ai disponibile, adică ele să se fi aprovizionat anterior de către Rezerva de Stat.

Ce stocuri ar trebui să avem și de ce fel? Oare ne imaginăm că dacă vom da un sac de grâu pentru fiecare persoană se rezolvă problema sau oare va trebui să avem făină, ulei, mălai, conserve de carne, conserve de legume, și asta măcar pentru 6 luni? Iar termenul de 6 luni nu este stabilit după ureche, ci este termenul între campania de recoltare în emisfera nordică și cea sudică, fiindcă acestea sunt momentele majore când poți face ,,cumpărături”, mai ales în momente de criză profundă, asta pentru a obține și prețuri mai bune.

Ce vom face cu anumite sectoare indispensabile, cum este agricultura, dacă nu vom putea găsi motorină suficientă sau prețurile acesteia vor deveni prohibitive, nu vom mai semăna sau recolta?

Oare are cineva de la noi, la nivel de demnitari, preocuparea înțelegerii și reformării sistemului de rezerve de stat și să le aducă la nivelul necesităților momentelor pe care le trăim?

Mi-ar plăcea să văd în perioada imediat următoare o efervescență de a gândi un sistem eficient de realizare a rezervelor de stat și de stabilire a unor mecanisme eficiente de lucru al acestei structuri, astfel încât apariția unor crize alimentare să ne afecteze cât mai puțin. Mai mult, acest sistem ar trebui bazat pe o evidență reală și imediată în timp a evoluției stocurilor de produse agricole și alimentare la nivel de sector economic.

Cum ar fi să cumpărăm grâu acum cu peste 300 euro/tonă, comparativ cu perioadele de acum vreo 2-3 ani, când puteam să îl luăm în perioade de recoltat și era 150-160 euro/tonă? Sau cum să cumpărăm acum floarea-soarelui cu peste 600 USD/tonă, față de perioada când am fi putut cumpăra cu circa 300 USD/tonă? Va fi cineva vinovat de lipsa de organizare a acestei activități sau mereu vinovatul este statul, în general, adică nimeni, format din nepricepuți și profitori care mai de care mai vorace?

România a fost mereu plină de ,,pricepuți în toate” și de 30 de ani ni se spune să stăm liniștiți întrucât cineva veghează la siguranța și securitatea alimentară, iar acum cu toții vedem că nu o mai putem ,,duce bine”, iar perspectivele sunt de-a dreptul ,,triste și descurajante”, având în vedere gradul de preocupare și înțelegere ale clasei politice.

Mă gândesc că momentul implementării Green Deal este cum ,,nu se poate mai favorabil”, în sensul că este ,,minunat” să renunțăm acum, așa cum cer germanii, la energia nucleară și energia din cărbune și să rămânem doar cu energia din fotovoltaice, morile de vânt și gazul rusesc, astăzi, când Rusia încearcă ocuparea unui stat suveran.

Sau mai este de actualitate să reducem în mod necontrolat și negândit consumul de pesticide și îngrășăminte în agricultură și să mâncăm greieri, alge și multe alte prostii generate de gândirea delirantă a unei clase de birocrați bruxellezi rupți de lume și realități, așa cum din păcate vedem astăzi, sacrificând productivitatea agriculturii europene în favoarea unor idealuri idioate?

Este drept că în ultimele zile nici Germania nu mai este foarte sigură de principiile susținute până în prezent și poate că este momentul ca la reuniunile miniștrilor agriculturii să se ridice problema anulării adoptării unor strategii care nu mai sunt conforme cu momentele trăite de Europa astăzi și să ne reconfigurăm nevoile în raport cu noile realități atât de violent manifestate, asta, dacă nu vrem să murim luptându-ne animalic pentru o bucată de pâine și gândindu-ne la beneficiile ecologismului modern.

Nu trebuie trecut cu vederea și trebuie să acceptăm că în mare măsură situația de astăzi este datorată intereselor subterane ale politicienilor vestici și bruxellezi, care în spatele unor interese propagandistice nu au reușit sau nu au vrut să înțeleagă rolul unei agriculturi performante, iar esticii, sub imperiul realității unor țări corupte până în măduva oaselor, au aplaudat ,,apusul de soare” vestic, indiferent de prețul care trebuie plătit.

Nu trebuie uitat că situația de astăzi din Ucraina este rodul unor compromisuri succesive făcute Rusiei de către o clasă politică europeană și transatlantică de birocrați incapabili de orice și cărora actuala situație le este indiferentă, afară de momentele de jelanie electorală.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anunță constituirea unui Comitet consultativ cu reprezentanții tuturor sectoarelor din agricultură și industrie alimentară pentru elaborarea de politici publice pe baza dialogului.

Prin intermediul Comitetului Consultativ pentru Politici Agroalimentare, organizațiile reprezentative din agricultură vor avea o relație directă cu șeful MADR, în vederea asigurării predictibilității noilor politici sectoriale în domeniile reglementate.

„În calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, îmi doresc instituirea unui mecanism de dialog constructiv cu reprezentanții mediului asociativ din principalele sectoare ale agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltării rurale. Principalul scop al acestui mecanism este reprezentat de dorinţa mea de a elabora politici publice coerente în sectorul agroalimentar la care să contribuie activ, pe baza expertizei lor, reprezentanții beneficiarilor acestora, anterior adoptării lor”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Răspunsurile celor mai mari provocări cu care se confruntă fermierii le aflați la Agribusiness 4.0, ediția a III-a. La târgul virtual, din 24 martie 2022, va participa ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care împreună cu reprezentanți ai altor autorități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol, dar și ai companiilor relevante din agricultură vor dezbate live problemele cu care se confruntă fermierii în prezent şi care trebuie soluţionate pentru a crește productivitatea, în contextul necesității asigurării securității alimentare.

Conform statisticilor, în anul 2050, populația la nivel global va ajunge la 9,5 miliarde de locuitori, așadar producția agricolă va trebui să se dubleze în condițiile în care fermierii se confruntă și cu schimbările climatice. Recoltele sunt afectate semnificativ de precipitații, de variații mari de temperatură și de alte fenomene meteo extreme.

Soluțiile pentru diminuarea acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole vor fi prezentate de moderatoarea de televiziune Andreea Stroe.

Printre principalele teme abordate se vor regăsi noile propuneri ale UE privind transformarea agriculturii într-un model de agricultură durabilă, managementul fermei în contextul noilor politici agricole, dar și evoluția agriculturii ecologice din România.

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală 3D VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați, având aceleași beneficii ca la un eveniment fizic, dar cu costuri mai mici.

Companii de renume vor avea standuri de prezentare în cadrul evenimentului: AGRICLOUD, AGRII, AGRIVI, BIT SOFTWARE, CORTEVA AGRISCIENCE, FMC AGRO ROMANIA, GARANTI BBVA, INAQ CONSULTING, LIDEA, PATRIA BANK, RWA RAIFFEISEN AGRO, WE AGRI.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită.

 

Edițiile anterioare, în cifre

 

Peste 20.000 de participanți în Social Media au urmărit evenimentele Agribusiness 4.0, care au inclus numeroase sesiuni dedicate subiectelor de actualitate din industria agricolă, dar și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu.

Cei 600 de vizitatori înregistrați în platformă au contribuit la încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucatori implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice și fermieri.

20 de companii expozante au fost promovate în cadrul celor 22 de parteneriate media încheiate cu cele mai importante publicații de profil, dar și în cadrul parteneriatelor instituționale.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Agenda evenimentului, joi – 24 martie 2022, 9:00 – 16:00

 

PANEL 1 - 09.00 - 11.00

Presiunea prețurilor asupra agriculturii și industriei alimentare. Soluții și prognoze

  • Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Soluții la provocările pieței agricole și securității alimentare a României

  • Cezar Gheorghe, expert analist piața de cereale: Previziunile pentru anul agricol 2022 la nivel local, regional, global Poziția României în bazinul MN și potențial de dezvoltare geostrategică

  • Cristian Popa, CFA Membru al Consiliului de Administrație BNR: De ce sectorul agricol este important pentru banca centrală?

  • Cristina Cionga, Asociația Producătorilor De Porumb din România: Soluțiile propuse de fermieri la provocările pieței agricole

  • Ioan Popa, președinte Transavia: Impactul complexului de crize asupra industriei cărnii de pui - Soluții

  • Reprezentant Kosarom: Impactul complexului de crize asupra industriei cărnii de porc

PANEL 2 - 11.10 -13.10

Cum ajută măsurile de agromediu agricultura românească?

  • Achim Irimescu, ministru Plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană: Noile propuneri ale UE privind transformarea agriculturii într-un model de agricultură durabilă și provocările pentru fermierii români în contextul necesității asigurării securității alimentare

  • Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Măsurile care vizează mediul și impactează agricultura în noul context european

  • Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscinece RO & MD: Managementul fermei în contextul noilor politici agricole

  • Cosmin Vlăduț, consultant soluții software pentru agricultură - Bit Software: Pachet complet de soluții software pentru agri-business

  • Elena Mateescu, director general al Agenției Naționale de Meteorologie: Randamentul producțiilor în anul agricol 2021-2022 - provocări sub aspectul condițiilor climatice

  • Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

  • Mădălin Prințipu, director național de vânzări Biohelp Internațional: Agricultura BIO - Evoluția agriculturii ecologice din România în contextul noilor politici agricole europene

  • Gheorghe Căunei Florescu, director general AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor): Strategia MADR de combatere a provocarilor meteorologice

2 Mese Rotunde, 13:20 – 16:00

 

MASA ROTUNDĂ 1 - 13:20 – 14:35

AGRICULTURA DE PRECIZIE, DIGITALIZARE ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

  • Dr. Ing. Dan Aurel Axinte, consilier Director General SC „Intervenții active în atmosferă” SA: Însămânțarea norilor pentru producerea ploilor

  • Marcel Ionescu, Business Executive Agri Cloud

  • Elena Mateescu, director general al Agenției Naționale de Meteorologie: Centrul European de Agrometeorologie - Suport pentru informare în timp real a Fermierilor

  • Nina Gheorghiță, vicepreședinte LAPAR

MASA ROTUNDĂ 2 - 14.45 - 16.00

ATELIER PROCESARE, moderat de Tudor Calotescu, jurnalist

Teme de discuții: *Ce pârghii trebuiesc folosite pentru a crea mai multe afaceri agricole integrate?! *Dezvoltarea rapidă a marketării profesioniste a produselor agro-alimentare are nevoie de finanțare. *Cum putem dezvolta parteneriate între fermieri, procesatori și retail? Care sunt condițiile de acces la raft?

  • Sorin Moise – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

  • Gheorghe Vlad, președinte OIPA Legume – Fructe

  • Alexandru Baciu, vicepresedinte LAPAR, agricultură integrată

  • Daniel Crunțeanu, director general adjunct Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

  • Ionuț Nache, director general INAQ Consulting

  • Ciocan Cornel, fermier Olt - Agricultura integrată

Miercuri, 16 martie 2022, au fost anunțate rezultatele sesiunii de vinuri roze din cadrul Concours Mondial de Bruxelles. Din acest an, concursul itinerant, considerat una dintre cele mai mari competiții de vinuri din lume, se desfășoară în patru sesiuni diferite, dar și în perioade și locații diferite.

Săptămâna trecută, la Valladolid, peste o mie de vinuri roze din întreaga lume s-au întrecut pentru medaliile Concours Mondial de Bruxelles. Vinurile din 23 de țări au primit medalii de argint, aur și mare aur (Grand Or) în cadrul Sesiunii de roze a competiției internaționale.

Râvnitele medalii Grand Or, acordate doar la 1% dintre participanți, le-au primit cinci vinuri roze din Franța, două din Spania, două din Italia, două din Republica Moldova, unul din România și unul din Cehia.

Mysterium Roze Brut 2017, vin spumant al cramei Jidvei, a primit Marea Medalie de Aur. Spumantul de pe Târnave este obținut după metoda tradițională din soiul Pinot Noir 100%, vinificat în roze, cu 12% volumul de alcool, zaharuri reziduale – 7 g/L și aciditate totală – 6,5 g/L.

În plus, la Concours Mondial de Bruxelles s-au acordat și trofee „Revelație” vinurilor care au obținut cele mai bune note la categoriile lor. Vinul spumant al cramei Jidvei a câștigat și trofeul „Revelație”.

Cu 106 medalii, Franța - principalul producător mondial de roze, este în frunte. Italia – 69 de medalii - ocupă locul al doilea, iar gazda concursului - Spania este pe locul trei cu 68 de medalii. Portugalia și Moldova împart locul al patrulea cu câte 23 de medalii fiecare, urmate de România cu 13 medalii și Grecia cu 12 medalii.

Toate rezultatele le găsiți aici: https://resultats.concoursmondial.com/fr/resultats/2022

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 

Începând de miercuri – 16 martie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe (schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu) şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă (Măsura 10 – agromediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale).

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2022 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13. De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate, conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiarbancare/nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: https://apia.org.ro/, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

„Am venit în întâmpinarea nevoii de capital pe care o au fermierii români. În strânsă colaborare cu asociațiile mediului de afaceri și cu reprezentanții mediului bancar sprijinim fermierii să acceseze soluții de creditare în condiții avantajoase pentru derularea în bune condiții a activităților curente, până la încasarea subvențiilor cuvenite. Ne dorim o agricultură competitivă și performantă care nu se poate realiza fără capitalizarea fermierilor, fără acces la instrumente de finanțare dedicate dezvoltării, retehnologizării și modernizării fermelor”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, organizează și în 2022 Concursul „Povești cu vinuri românești”. Competiția, ajunsă la a șaptea ediție, este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare, sprijinindu-i în promovarea brandurilor și în vânzarea vinurilor.

BASF Povesti cu vinuri romanesti 2

Concursul se desfășoară în patru faze, organizate în marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, care va avea loc la Brașov, pe 12 mai 2022, va cuprinde 36 de vinuri. Fiecare categorie de vin (alb, roze și roșu) va avea desemnat un singur mare câștigător, iar cele trei mari premii au fiecare o valoare de 5.000 de euro.

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei votează cea mai atractivă etichetă, iar pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertisingului alege eticheta creativă, eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

Până în prezent, au avut loc trei etape, fiind jurizate în total vreo 300 de vinuri: Moldova (2 martie – județul Vrancea); Oltenia (4 martie – Craiova); Muntenia și Dobrogea (9 martie – Ploiești). Urmează, pe 17 martie a.c., etapa regională Banat și Transilvania, care se va desfășura la Arad.

Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România

Mario Tomsic Country Manager BASF Agricultural Solutions Romaniajpg

 

Sub semnul astroenologiei, printre stelele vinurilor autohtone

 

Concursul național „Povești cu vinuri românești” 2022, organizat de BASF și Asociația Degustătorilor Autorizați din România, de data aceasta stă sub semnul... astroenologiei. „Alături de viticultorii din toate zonele țării asistăm la un scenariu demn de capodoperele SF, o realitate alternativă, o poveste captivantă în care personajele principale descoperă, cu ajutorul tehnologiei avansate, cum se pot atinge cele mai bune rezultate în producția de vin și cum se pot obține soiuri superioare de vin”, a precizat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

concurs3 1540x866

concurs2 1540x866

Conceptul evenimentului, inspirat din desenele uriașe create de civilizația Nazca, aduce personajul principal, Viticultorul, față în față cu entități misterioase, din alte lumi, care-i vor fi alături pentru a-l învăța toate secretele tehnologiei avansate numită Smart Technology.

Viticultorii din Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea au asistat la spectacolul din altă lume pus în scenă de BASF. Însă nu au aflat doar informații importante și noutăți utile despre tehnologiile avansate de protecție a viței-de-vie, ci și care sunt vinurile selectate de juriul ADAR pentru a merge în marea finală națională, cât și care sunt cele mai frumoase și creative etichete de pe sticlele de vin.

concurs4 1540x866

concurs1 1540x866

 

Moldova

 

Vinuri albe:

  • Casa Cotnari Iași - Tămâioasă Românească, demisec, 2021;

  • Casa Cotnari Iași - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • HD Wines - Fetească Regală + Fetească Albă + Sauvignon Blanc, sec, 2021.

Vinuri roze:

  • Vitisim Cotești - Fetească neagră, sec, 2021;

  • Viticon Mih - Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon, demisec, 2021;

  • Marian Olteanu - Pinot Noir + Fetească Neagră, sec, 2021.

Vinuri roșii:

  • Valente - Merlot, sec, 2020;

  • Florin Stegariu - Fetească neagră, dulce, 2020;

  • Marian Olteanu - Fetească neagră, sec, 2019.

 

eticheta1 1540x866

Crama Moșia Domnească a câștigat competiția dedicată etichetelor de pe sticlele de vin, cea mai frumoasă etichetă din zona Moldovei fiind „Începuturi” – Riesling Italian, iar cea mai creativă etichetă „Taine – de ești năzdrăvană”.

 

Oltenia

 

Vinuri albe:

  • Crama Mennini - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • Crama Corcova - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • Crama Marcea – Tămâioasă Românească, sec, 2021.

Vinuri roze:

  • Crama Mennini - Pinot Noir + Negru de Drăgășani, sec, 2021;

  • Crama Pomiviticolă - Cabernet Sauvignon, demisec, 2021;

  • Crama Corcova – Merlot + Cabernet Sauvignon + Syrah, sec, 2021.

Vinuri roșii:

  • Crama Vinaltus - Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018;

  • Crama Corcova - Cabernet Sauvignon + Merlot + Syrah, sec, 2017;

  • Crama Vinaltus - Fetească neagră + Negru de Drăgășani, sec, 2019.

 

eticheta2 1540x866

Casa de Vinuri Negrini s-a bucurat de aprecierea publicului și a specialiștilor, câștigând concursul adresat etichetelor de vin. Eticheta „ag/um” – Merlot a fost desemnată cea mai frumoasă de către iubitorii de vin din social media, în timp ce eticheta „ag/um” roze a fost desemnată cea mai creativă.

 

Muntenia și Dobrogea

 

Vinuri albe:

  • Crama Viișoara - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • ICDVV Pietroasa - Tămâioasă Românească, sec, 2020;

  • SCDVV Murfatlar - Chardonnay, dulce, 2019.

Vinuri roze:

  • Crama Gabai - Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec 2021;

  • Crama Hamangia - Cabernet Sauvignon, demisec 2021;

  • Crama Trantu - Cabernet Sauvignon + Fetească Neagră, sec, 2021.

Vinuri roșii:

  • Crama de Piatră - Merlot + Cabernet Sauvignon, sec, 2018;

  • Domeniul Aristiței - Merlot + Cabernet Sauvignon + Fetească Neagră, sec, 2019;

  • Conacul Ceptura - Merlot, sec 2019.

 

heritage feteasc regala bolgiu 1540x866

Crama Bolgiu a câștigat concusul „Cea mai frumoasă etichetă” din regiunea Munteniei și a Dobrogei cu Héritage - Fetească Regală, 2020.

 

crama hamangia kultura merlot 2017 1540x866

„Cea mai creativă etichetă” din regiunea Munteniei și a Dobrogei a fost desemnată Kultura – Merlot, Crama Hamangia.

 

BASF Povesti cu vinuri romanesti

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fermierii care au probleme cu dăunătorii de sol, cum ar fi buha semănăturilor (Agrotis segetum), viermele sârmă (Agriotes spp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) și larvele cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), au acum la dispoziție un produs ce protejează planta de atacul dăunătorilor și în același timp o ajută să depășească rapid perioada de vulnerabilitate. Insecticid cu aplicare la sol, este primul produs bazat pe o tehnologie inovatoare de tip GPlus, conținând molecula de insecticid pe suport de elemente nutritive cu efect starter.

este omologat în România și poate fi folosit pentru combaterea dăunătorilor din sol la un număr de peste 40 de culturi de câmp și culturi speciale. Spre exemplificare menționăm câteva culturi cu importanță economică, precum: porumb, floarea-soarelui, cartof, legume semănate direct, tomate transplantate, vinete, ardei, bostănoase, morcovi și pepiniere de pomi. Doza de aplicare este de 10-15 kg/ha, cu aplicare directă în sol, odată cu semănatul.

Substanța activă este Lambda-cihalotrin (4g s.a./kg produs formulat), produsul făcând parte din grupa piretroizilor de sinteză, cu acțiune de contact, ingestie și efect repelent. Toate aceste proprietăți dau produsului o putere de combatere ridicată și un efect remanent de lungă durată. Granula de este o combinație de Lambda-cihalotrin și elemente nutritive cu efect starter, ce conține azot (7%) și fosfor (35%), ușor accesibile plăntuțelor. Forma de condiționare a produsului , de tip microganule, înglobează cu succes molecula de insecticid și elementele nutritive menționate.

Formularea de tip GPlus, asigură o descompunere prelungită. Granulele sunt uniforme, mici, de 0,5-0,6 mm în diamentru, fapt ce asigură o repartizare uniformă și o eliberare eficientă a substanțelor active. În secundar, are un foarte bun rol de starter pentru plăntuțele nou formate, favorizând o mai bună dezvoltare a sistemului radicular.

Insecticidul , în contact cu apa din sol, formează un halou de protecție în jurul seminței și al tinerelor rădăcinuțe, cu efect repelent. Studiile efectuate în condiții de cultură, în unele țări din Europa, demonstrează că produsul are o activitate îndelungată în sol, fiind foarte rezistent la spălare, menținându-se în zona rădăcinuțelor o perioadă lungă de timp, de aproximativ 45 de zile, cu o eficacitate ridicată, folosind doza de aplicare omologată. Aplicarea fracționată a produsului, la cultura cartofului, poate asigura protecția culturii până la 60 de zile.

Ajutată de efectul de starter al produsului, planta are răgaz să se dezvolte, depășind fazele critice în care atacul dăunătorilor ar afecta-o grav. Acesta este un atu al lui comparativ cu alte produse. În cazul combaterii dăunătorilor de sol prin metodele clasice de tratament sămânță, insecta trebuie să se hrănească cu planta rezultată din sămânța tratată pentru a fi combătută, planta fiind afectată, ceea ce înseamnă deja o pagubă.

„Prin folosirea produsului , riscul ca sistemul radicular al plantei de cultură să fie afectat este mult mai mic”, explică Mărgărint Niță-Dragomir, director tehnic al Summit Agro România. Folosind un astfel de produs, eficiența economică a activității de protecție a plantelor este mult mai mare, fermierul plătind mai puțin decât dacă ar utiliza două produse achiziționate separat.

La culturile de câmp, produsul se aplică localizat, odată cu semănatul, folosind aceeași instalație de aplicare a fertilizantilor. În ultima perioadă, fermierii din România au început să folosească îngrășămintele microgranulate, prin urmare sunt deja dotați cu aceste instalații de aplicare, montate pe semănătorile folosite.

În întâlnirile pe care Summit Agro le-a avut cu fermierii și a discutat despre acest produs, s-a observat deschidere și interes din partea acestora, fiind foarte bine primit și considerat ca un produs foarte bun pentru combaterea dăunătorilor de sol din culturile de legume, cartofi sau pepeni. De asemenea, în bazinele legumicole, produsul poate fi aplicat înainte sau odată cu plantarea.

Marcoser, companie recunoscută pe piața de profil, cu capital 100% românesc, este o afacere de familie fondată în anul 2005, cu o deosebită pasiune pentru legumicultură și obiective strâns legate de dezvoltarea integrată, ce își desfășoară activitatea cu profesionalism pe piața producătorilor de legume, țintind, conform sloganului său – „Cunoaște succesul în legumicultură”, poziția de cel mai important jucător din Sud-Estul Europei.

Dezvoltarea armonioasă din cei 16 ani de activitate susținută se transpune într-un portofoliu diversificat de activități, oferind în prezent soluții complete legumicultorilor prin furnizarea de produse, tehnnici inovatoare și servicii.

Printre produsele testate și utilizate cu succes, se numără și insecticidul de sol .

Dr. Ing. Marius Petrache Profil

„Din cauza retragerii unor substanțe active de pe piață și a modificărilor agro-climatice, schemele de combatere integrată a dăunătorilor sunt impactate în mod direct și am observat astfel, o intensitate și un grad de atac al dăunătorilor de sol tot mai ridicate. Pentru a împiedica pagubele însemnate și ireversibile ale acestora în legumicultură, în cadrul companiei Marcoser, am testat și analizat cu atenție insecticidul de sol . Eficacitatea superioară, efectul de șoc și acțiunea persistentă a produsului în sol ne-au convins să-l introducem în schema de tratament pentru culturile legumicole. În plus, mulțumită suportului nutritiv pe care este impregnată substanța activă, asigură o dezvoltare mai viguroasă sistemului radicular, ceea ce îi conferă o rezistență mai mare în fața atacurilor dăunătorilor. Recomand cu încredere spre a fi folosit în culturile de legume, pentru a beneficia de o protecție superioară a rădăcinilor împotriva dăunătorilor și de un start mai viguros în vegetație”, menționează directorul general al Marcoser, dr. ing. Marius Petrache.

*****

Pentru mai multe detalii cu privire la insecticidul de sol contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

logo aniversar Sumi Agro 25 TRANSPARENT

Material furnizat de: Summit Agro România

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista