2022 a fost un an dificil pentru întreaga agricultură, în care furnizorii de tehnică agricolă s-au confruntat cu întârzieri mari în livrarea utilajelor comandate și cu creșteri substanțiale de preț impuse de producătorii de mașini agricole. „În condițiile date, am fost obligați să căutăm și alte surse de aprovizionare pentru a onora cererile fermierilor. Consider că am gestionat corespunzător aceste neajunsuri, obținând la final de an un rezultat financiar în creștere față de anul precedent. Iar dacă s-a întâmplat ceva bun în toată agitația din 2022, în domeniul agricol, cred că acela este faptul că acum se fac previziuni pe termen lung, adică fermierii încep să se gândească serios la ceea ce le trebuie la anul, nu doar săptămâna viitoare”, punctează Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi.
Cu o existență de aproape 30 de ani pe piața utilajelor agricole din țara noastră, compania Mewi continuă să se dezvolte, pentru a fi cât mai aproape de fermieri, pe de o parte prin deschiderea unor noi puncte de lucru, iar pe de altă parte prin creșterea portofoliului de produse. „La începutul anului 2022 ne-am mutat în sediul nou construit din localitatea Kogălniceanu, județul Constanța, iar în luna octombrie a anului trecut ne-am început activitatea la noul punct de lucru de la Brașov. Înființarea departamentului de irigații a reprezentat un pas important în diversificarea produselor și serviciilor oferite de compania noastră, dezvoltarea activității acestuia reprezentând o prioritate în viitorul apropiat”, a arătat Cristian Dănescu, directorul general al companiei Mewi, înființată în anul 1995.
„Societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile.”

Utilajele de mare capacitate, cele mai căutate
În opinia lui Cristian Dănescu, furnizorii de tehnică agricolă se vor confrunta și în prima jumătate a anului 2023 cu noi scumpiri și probleme în livrările de produse, „dar vom găsi soluții pentru a diminua efectele negative generate de aceste neajunsuri. Pierderile majore la culturile de primăvară din cauza secetei, la care se adaugă toate scumpirile suportate de fermieri, nu permit vânzarea cerealelor stocate la prețurile mici existente la ora actuală pe piața produselor agricole. În condițiile date, societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile”.
„Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate astea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit.”
Anul trecut, și Mewi, ca toți comercianții de utilaje agricole, s-a orientat spre piața de utilaje second-hand, pentru a satisface nevoile agricultorilor și, totodată, pentru a nu avea o scădere importantă a cifrei de afaceri. „Stocurile pe plan mondial s-au redus semnificativ, iar prețul acestor utilaje a crescut considerabil, departamentul nostru de utilaje second-hand face zilnic eforturi mari pentru a găsi, în toată Europa, utilaje second-hand la prețuri corecte”, spune directorul general Mewi.
Utilajele agricole de capacitate mare sunt cele mai căutate de fermieri, fie ele noi sau second-hand. „Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate acestea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit”, apreciază Cristian Dănescu.

Pentru a avea succes în agricultură este nevoie de prezență fizică în câmp, de devotament dublat de tehnologie și cunoștințe mereu actualizate, fără de care nu se mai poate realiza mai nimic în domeniu, este de părere Cristian Dănescu. „Operatorii nu mai sunt reticenți la tehnologie, generațiile din agricultură se schimbă și astfel ne aflăm cumva pe un drum bun. Cred, la fel ca majoritatea fermierilor, că agricultura este domeniul unde am reușit să prindem vestul Europei din urmă și am evoluat într-un mod rapid.”
Fermierii români au acces la noile tractoare Fendt și Valtra
În 2022, producătorii de tehnică agricolă, după o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, și-au putut lansa produsele în cadrul târgurilor și expozițiilor de specialitate, fermierii având ocazia să vadă pe viu atât noutățile, cât și întreaga ofertă de utilaje disponibilă pe piață.
Despre noutățile din portofoliul Mewi am vrut să aflăm și noi. „De departe marele câștigător al anului ce tocmai s-a încheiat este tractorul Fendt 700 Vario, serie ajunsă la generația a șaptea. Acestuia i s-au decernat titlurile „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și „Tractorul anului 2023”, la Expoziția EIMA de la Bologna. Să nu uităm însă nici de seria Q de la Valtra, tractoare complet noi, de putere mare, care va fi produs în cinci modele, cu puteri de la 230 CP la 305 CP. Noua serie Q are în echiparea standard binecunoscută consolă și interfață SmartTouch, are motorizare AGCO Power de 7,4 litri, și, foarte important, toate tractoarele din seria Q vor fi echipate doar cu transmisia continuu variabilă AGCO CVT, ceea ce reprezintă un avantaj din punctul de vedere al consumului și al confortului. Seria Valtra Q a primit Premiul juriului la SIMA (Paris)”, a specificat Cristian Dănescu.
Tractorul Valtra Q a fost lansat în România la sfârșit de noiembrie 2022, în cadrul unor demonstrații practice în ferme din țara noastră.
Prezentarea în premieră a noului tractor Fendt 728 Vario a avut loc tot anul trecut, pe 6 decembrie, la sediul central al companiei Mewi din Orțișoara, județul Timiș.
„În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till.”
Planuri pentru 2023
Directorul general Mewi, Cristian Dănescu, ne-a pomenit și planurile companiei pentru anul în curs. „În 2023 vom realiza două investiții majore, vorbim de două sedii noi, care se vor ridica la standardul impus de producătorii pe care îi reprezentăm. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm departamentul nostru de sisteme de irigații, care și-a început activitatea în anul 2021, obținând rezultate foarte bune în această scurtă perioadă. Ne adaptăm la orice situație, poate chiar vom vorbi de o „normalizare”. Echipa noastră crește, însă nu cu orice preț. Vom pune accentul tot pe dezvoltare şi pe încredere şi perspectivă, pe care vrem să le oferim fermierilor. Dacă la finalul anului 2021 compania se apropia de pragul de 200 de angajaţi, la un an distanţă, numărăm deja peste 240 de membri.”
Cristian Dănescu crede că investițiile fermierului român vor viza tehnica, tehnologiile și echipamentele care să-l ajute să fie profitabil în aceste vremuri grele pe care le traversăm. „În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till, adică fără plug, pentru a menține apa în sol.”

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Pentru două zile, Cluj-Napoca devine capitala vinului. Pe 4 și 5 martie, iubitorii licorii bahice și specialiștii HoReCa au ocazia să deguste vinuri premium și superpremium de la crame din România, dar și din afara țării, la RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, ediția de primăvară. Conform tradiției, festivalul RO-Wine se desfășoară în incinta Chios Social Lounge.
La ediția din această primăvară, organizatorii anunță prezența în festival a peste 300 de vinuri din România, Republica Moldova, Italia, Franța, Portugalia, Spania, Argentina, SUA și Noua Zeelandă. Un plus pe care îl are ediția din 4 – 5 martie este prezența producătorilor din Asociația Micilor Producători ai Moldovei, pregătiți să-i surprindă pe vizitatori cu vinuri de calitate.
În confortul spațiului de evenimente al Chios Social Lounge, din Parcul Central Simion Bărnuțiu din Cluj-Napoca, vizitatorii vor degusta și o selecție de vinuri spumante și champagne premium de la producători de vin din România și internaționali, importatori și case de champagne.
Carrefour România, partener al festivalului, va lua parte pentru prima dată la această ediție clujeană, unde va prezenta publicului programul Deschidem Vinul Românesc (DVR), un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului, precum și cea mai mare selecție de vinuri românești. În premieră pentru o ediție desfășurată la Cluj-Napoca, participanții vor putea achiziționa vinuri la prețuri speciale.
Nu va lipsi patiseria fină franțuzească și untul topit pe pâinea caldă, oferită de Nicolai Tand, la standul L’Univers de Nicolai, iar cafeaua de specialitate Constantin Coffee va încânta vizitatorii curioși cu aromele și poveștile din spatele celei mai consumate băuturi din lume.
„Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și studenți, curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. Cluj-Napoca este un oraș efervescent, iar oamenii de aici apreciază evenimentele de top, așa cum este și RO-Wine”, au declarat Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine.
Invitatul special al ediției de primăvară este Mihai Morar, un pasionat și iubitor al vinului de excepție, care așteaptă cu nerăbdare să descopere cât mai multe etichete și poveștile spectaculoase din spatele acestora.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pe 2 martie 2023, în prezența a peste 250 de viticultori, Corteva Agriscience a lansat o soluție revoluționară în controlul manei la vița-de-vie. În cadrul evenimentului de la Hotel Internațional din Sinaia, viticultorii au aflat totul despre Zorvec Vinabel, fungicidul care combate cea mai păgubitoare boală, Plasmopara viticola.

Specialiștii Corteva Agriscience au prezentat noul fungicid revoluționar Zorvec Vinabel, care oferă o combinație de neegalat datorită caracteristicilor unice în controlul manei viței-de-vie (Plasmopara viticola), recomandat a fi utilizat în fiecare sezon pentru a menține și maximiza sănătatea culturii de viță-de-vie, chiar și în condiții cu presiune ridicată de mană. Produsul Zorvec Vinabel este înregistrat pentru a fi utilizat pentru struguri de vin și struguri de masă.

„Zorvec Vinabel este absorbit rapid pe și în interiorul stratului epicuticular de ceară al plantei pentru a oferi o rezistență la spălare superioară la doar 20 de minute după aplicare. Acest lucru ajută cultivatorii să reducă nevoia de aplicări repetate din cauza precipitațiilor, astfel încât suprafețe mai mari să fie acoperite. De asemenea, viticultorii pot profita de ferestre de aplicare mai lungi atunci când vremea este nepotrivită, atunci când este imposibilă aplicarea tratamentelor fitosanitare din cauza condițiilor meteo. Zorvec Vinabel controlează Plasmopara viticola cu o doză unică mică de 0,5 – 0,6 litri/ha. Tratamentele cu acest fungicid revoluționar se fac de la începutul înfloririi până la compactarea ciorchinelui. Se redistribuie chiar și în zonele netratate pentru a proteja frunzele și inflorescențele. Această redistribuire asigură cea mai bună acoperire și cea mai bună protecție în etapele critice ale dezvoltării viței-de-vie. Translaminaritatea, mișcarea fungicidului Zorvec Vinabel protejează partea inferioară a frunzelor. Translaminaritatea sa și mișcarea sistemică prin xilem permite acoperirea uniformă a frunzelor pulverizate și protecția împotriva spălării. Zorvec Vinabel a demonstrat un control excepțional la mană comparativ cu produsele existente în acest moment pe piață”, a punctat Adrian Teban, Field Scientist Corteva Agriscience.
Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova, a arătat câteva avantaje ale noului fungicid: „Asigură o mai bună eficacitate și o perioadă mai lungă de protecție. Totodată, Zorvec Vinabel oferă o protecție ridicată a noilor creșteri, cât și o mișcare sistemică spre noile frunze în curs de dezvoltare. Este esențial pentru protejarea recoltei și creșterea eficacității tratamentelor”.

Noul fungicid lansat de Corteva conține Zorvec® și Zoxamid, substanțe active cu ajutorul cărora viticultorii pot îmbunătăți controlul manei la vița-de-vie atingând cele mai ridicate standarde calitative.

„Redistribuirea substanței active oferă mai multă liniște cultivatorilor pentru a face față altor activități necesare unei ferme. Zorvec® are un mod de acțiune biochimic nou asupra celulei patogenului și nu are rezistență încrucișată cu fungicidele existente. Are efecte multiple asupra ciclului de viață al agentului patogen. Zorvec® protejează frunzele tratate pe măsură ce acestea cresc și se extind, inclusiv frunzele care sunt mai mici de 20% din dimensiunea lor finală, cât și frunzele care nu sunt apărute la momentul aplicării produsului. Zoxamid acționează asupra creșterii filamentului micelian după ce infecția s-a produs, prin urmare modul său de acțiune este unul sinergic cu Zorvec® și responsabil de efectul eradicant și curativ al produsului, împiedicând diviziunea nucleului celulei fungice. Substanța activă Zoxamid este utilizată în această combinație și datorită modului de acțiune secundară și pentru putregaiul cenușiu Botrytis cinerea”, a precizat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova.
Pentru că evenimentul a fost dedicat viticultorilor, la final a fost organizată o degustare de vinuri, al cărei amfitrion a fost Cătălin Păduraru, Wine Ambassador și CEO al Concursului Internațional de Vinuri de la București – VINARIUM, concurs în care Corteva Agriscience este partener principal.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Joi, 2 martie 2023, Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila a organizat alegeri pentru funcția de președinte, la care au candidat doi fermieri, Nina Gheorghiță (vicepreședinte LAPAR) și Bogdan Furfurică. Acesta din urmă a fost ales președinte, la o diferență de zece voturi față de contracandidata sa. De remarcat că, fermierii brăileni au fost prezenți în număr mare la Adunarea Generală a asociației.
Bogdan Furfurică administrează o fermă vegetală de 1.100 ha, la Silistraru, comuna Traian, județul Brăila. Este inginer agronom și lucrează în agricultură din anul 1995, în luna mai va împlini 47 de ani. Noul președinte al APA Brăila are doi băieți despre care susține cu tărie că vor prelua și continua afacerea agricolă a familiei. „N-am moștenit de la nimeni nimic. Am început agricultura de la zero, cu șapte hectare luate în arendă. Am terminat liceul, am intrat la facultate și în același timp am lucrat la ferma mea”, își amintește Bogdan Furfurică.
Președintele APA Brăila a afirmat că nu-și amintește să mai fi fost așa o Adunare Generală la asociație, cu mulți fermieri prezenți și o competiție strânsă pentru funcția de președinte. Totodată, și-a arătat aprecierea pentru doamna Nina Gheorghiță și susținerea tuturor proiectelor care sunt în interesul asociației și al fermierilor.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Luna martie vestește venirea primăverii. Schimbarea anotimpului aduce schimbări în Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila, pentru că joi, pe 2 martie 2023, fermierii membri ai acestei organizații profesionale aleg o nouă conducere. Martie este și luna în care se sărbătorește femeia, iar una din doamnele vocale din agricultura românească și-a depus candidatura la președinția APA Brăila, județ în care deține o fermă vegetală pe care o manageriază împreună cu soțul. Nina Gheorghiță, căci despre ea e vorba, își dorește să preia frâiele asociației brăilene membră a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație în care îndeplinește funcția de vicepreședinte. În cursa pentru președinția APA Brăila s-a mai înscris un fermier, Bogdan Furfurică, iar actualul președinte, inginerul Vasile Datcu nu și-a mai depus candidatura, dorindu-și să-și dedice mai mult timp fermei și pasiunilor sale.
Și pentru că suntem în „luna femeii”, să amintim că femeia zilelor noastre este tot mai prezentă în activități care până nu demult erau considerate a fi pentru bărbați. Întâlnim femei care conduc tractoare, femei care fac vin, tot mai multe femei conduc mari afaceri. Azi, agricultura nu mai este o lume doar a bărbaților, iar femeile demonstrează de multe ori că sunt mai puternice, mai determinate, mai organizate și poate de aici succesul activității desfășurate.
Să revenim la vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță. Este femeie, este mamă, soție, prietenă și, fapt dovedit, un bun manager. Domana Nina Gheorghiță a devenit mai cunoscută publicului larg prin ieșirile publice legate, de obicei, de problemele agriculturii și fermierilor. De fiecare dată a oferit și soluții, și argumente, iar părerile, pertinente de altfel, și le-a susținut cu nonșalanță.
Acum, vrea funcția de președinte al asociației din care face parte ca fermier. De ce? Pentru că: „Puterea unei organizații stă în puterea membrilor și determinarea liderului. Mi-am depus dosarul de candidat pentru funcția de președinte APA Brăila având în minte următoarea misiune, să-mi cresc forța organizației de la bază spre vârf. Dacă-mi va reuși asta, obiectivele pe care le vom valida împreună, începând de-a doua zi, în cazul în care voi fi aleasă președinte, nu vor avea cum să nu fie atinse într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în funcție și de miza obiectivului. Sigur, nu mă puteam prezenta în fața colegilor din organizație fără să pun pe hartie niște obiective măsurabile, numai că sunt cumva ca o agendă a mea, care sunt sigură că e și agenda colegilor, dar va trebui validată, întrucât suntem cu toții fermieri în cultură vegetală, în special. Validarea se va face la Adunarea Generală, când mai putem adăuga împreună obiective sau putem șterge dintre cele setate de mine”.
Nina Gheorghiță este activă în APA Brăila din decembrie 2019, iar din 2021 face parte din Consiliul Director al asociației brăilene. „M-am decis destul de târziu să mă înscriu în această cursă, în urma experienței trăite toamna trecută după ce a apărut Ordonanța cu despăgubirile la seceta pentru culturile de toamnă. Atunci am realizat că eu determinare am, ca lider, dar n-am puterea membrilor alături. Faptul că membrii APA Brăila nu mă cunosc personal, în sensul că nu am stat de vorbă cu fiecare dintre dumnealor, poate fi un dezavantaj, dar și un avantaj, depinde din ce unghi privesc lucrurile”, povestește Nina Gheorghiță, care își va prezenta programul în Adunarea Generală din data de 2 martie 2023.
Programul dumneaei se sprijină pe trei piloni: dezvoltarea organizației APA Brăila; consolidarea poziției asociației județene ca partener de dialog în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală/regională și națională; apărarea intereselor membrilor în raport cu legislația și cadrul financiar elaborate de organele statului, cu strategia de dezvoltare a agriculturii românești care să permită dezvoltarea tuturor sectoarelor agricole, tipurilor și mărimilor de ferme ținându-se cont de cadrul natural și condițiile socio-economice ale României.
„Activez de aproape un an ca vicepreședinte LAPAR, ceea ce mi-a oferit posibilitatea să particip în diferite grupuri de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii și să reprezint interesele noastre ca fermieri. În tot acest timp am constatat, cu mare regret, că toate așa-zisele consultări nu sunt nimic altceva decât niște întâlniri, în format online sau fizic, de luare la cunoștință despre intențiile autorităților cu privire la implementarea unor măsuri legislative sau financiare. Am convingerea că documentele de poziție transmise nu sunt niciodată analizate, întrucât nu primim un feedback ca să știm de ce nu s-a ținut cont de recomandările și sugestiile noastre. Această abordare a Ministerului Agriculturii trebuie schimbată, iar vocea noastră trebuie luată în considerare.
Ca lider, pot susține cauza noastră întrucât consider că am competențele necesare, energie și voință, dar n-am să reușesc să mă pot impune dacă n-am în spate puterea membrilor. Astăzi, ministerul, așa cum ne manifestăm, ne percepe că suntem slab organizați, ca mediu asociativ, liderii nu sunt cu adevărat conectați la membrii organizațiilor, motiv pentru care decidenții politici, dar și funcționarii statului, nu simt nici o presiune din partea noastră și de aceea își văd de propriile interese și nu de interesul agriculturii, așa cum ar fi normal.
Cred cu tărie că este obligația morală a generației mele să preia de la seniorii noștri ștafeta organizației, să ducă mai departe tot ce s-a făcut bun, să învețe din greșelile trecutului organizației și s-o propulseze la nivelul următor. Brăila este un județ cu agricultură performantă, un județ care a contribuit substanțial la dezvoltarea mediului asociativ agricol, motiv pentru care trebuie să rămână un model de urmat. Asta îmi doresc să construiesc, o organizație puternică, animată de același spirit, de apărător al drepturilor fermierilor, ca acum mai bine de 15 ani, așa cum mi-a povestit domnul Vasile Datcu, actualul președinte, care a decis să se retragă și să-și dedice timpul fermei, cărților și scrisului. Va rămâne în organizație și-i va fi mentor, cu siguranță, celui care-i va urma în funcția de președinte.
Mărturisesc, deschis și sincer, că și în cazul în care nu voi fi aleasă să conduc organizația din care fac parte, determinarea mea pentru apărarea drepturilor noastre, ale fermierilor, va rămâne aceeași. Îmi propun să mă străduiesc mai mult să conving la următoarele alegeri. Mi-am setat zece ani, în 2020, pentru a încerca să aduc o schimbare, în bine, la nivelul mediului asociativ. Altă miză nu am. Doi ani s-au dus, mai am opt ani, exact cât două mandate la APA Brăila, conform statutului”, explică Nina Gheorghiță decizia de a candida la funcția de președinte al APA Brăila.
La final, îi urează succes contracandidatului ei, Bogdan Furfurică, pe care îl asigură de toată susținerea dacă va fi ales președinte.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultură anunță lansarea, sub conceptul Service 360, a unui un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă.
Proximitatea față de parteneri este un atu pe care pune mare preț IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează această idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.
Ce oferă numărul unic de contact?
Informații despre piese de schimb;
Programări pentru intervenții service și mentenanță;
Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight;
Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO.
Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată țara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din România, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.
De-a lungul timpului, IPSO Agricultură și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.
Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite, cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își anunță contribuția la un moment aniversar din cultura românească, prin lansarea vinului Madrigal, primul cupaj al Colecției Excelentia, un vin din cinci soiuri provenite de la Stațiunea Viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior.
Vinul Madrigal din noua gamă Excelentia este dedicat Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” într-un moment de sărbătoare, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă. Soiurile Traminer Roz, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian și Muscat Ottonel au fost armonizate, asemeni tonalităților perfecte, într-un vin menit să încânte simțurile și să celebreze excelența în muzică.
„În anul 2023, universitatea noastră a creat o nouă gamă, Excelentia, pentru a marca prin vinurile sale excelența în diverse domenii de activitate. Prima etichetă din această gamă este Madrigal, un cupaj aniversar care reflectă în notele sale bucuria, frumusețea, pasiunea, istoria, dar și căutarea continuă a perfecțiunii, trăsături care definesc întreaga activitate a Corului Madrigal. Suntem onorați să marcăm aniversarea unui reper al muzicii românești prin lansarea acestui vin nobil, însoțit de admirația și felicitările noastre”, a declarat prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca.

Vinul Madrigal din Colecția Excelentia va fi degustat, în premieră, la spectacolul extraordinar „Madrigal 60”, dirijat de Anna Ungureanu, pe 28 februarie 2023, de la ora 19.00, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” București (TNB).
„Corul Madrigal împlinește anul acesta 60 de ani de activitate neîntreruptă, o vârstă respectabilă pentru care inovația și curajul artistic devin din ce în ce mai importante. Sărbătorim alături de public și de toți membrii familiei Madrigal cu un spectacol extraordinar și un pahar de vin aniversar, creat cu mare pricepere de partenerii noștri de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Muzica și vinul sunt deopotrivă elemente culturale străvechi, care își împletesc istoria de-a lungul veacurilor. Mulțumim prietenilor de la USAMV Cluj-Napoca pentru surpriza pe care ne-au pregătit-o în acest an aniversar, dedicând sărbătorii Madrigal primul cupaj al Colecției Excelentia”, transmite managerul Corului Național de Cameră, Emil Pantelimon.

USAMV Cluj-Napoca este fondată în anul 1869 și este cotată ca una dintre cele mai prestigioase universități în domeniul Științelor Vieții, la nivel național și internațional, datorită educației de înaltă calitate, cercetării și inovării, a relației profund implicate cu mediul economic, social și cultural, precum și al internaționalizării activității sale.
Din anul 2020, USAMV Cluj-Napoca coordonează Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior (Apoldu de Sus, județul Sibiu), care este dedicată învățământului și cercetării universitare. Profesorii și studenții sunt implicați în dezvoltarea de tehnologii moderne de cultivare a viței-de-vie, de producție a vinurilor, de valorificare superioară a subproduselor vitivinicole și în dezvoltarea agroturismului.
Vinurile sub marca Vinea Apoldia Maior (DOC Sebeș-Apold) au fost împărțite în Colecția Academicum (cupajele Docentus, Laureatus, Eruditus), Colecția Aurum Terras (monosepaje din soiuri nobile, dar și cupajele Amlas, Secas, Orange Optimus), cărora li se alătură, din 2023, Colecția Excelentia, cu prima etichetă – Madrigal.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plătește ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV/2022).
Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 141.581.159 lei și se acordă unui număr de 16.465 beneficiari, pentru cantitatea de 86.859.574,448 litri de motorină determinată.
Cantitățile de motorină pentru trimestrul IV/2022 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 62/15.02.2023.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători. Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.
În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.
La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede, iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede. Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).
Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului director general Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar

În decada a doua a lunii februarie 2023 am făcut câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI Curtici (prin amabilitatea domnului ing. Dimitrie Muscă, director general) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului ing. Marian Horgoș).
În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium. Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți, cât și a eventualilor dăunători). Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari - Prescott (0 - 9, Double digit 00 - 99). S-au efectuat câte cinci sondaje pe diagonala parcelei verificate.

Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie 2022, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.
În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul minus 50C și 9,30C, maximele între 1,7 și 14,50C, iar temperaturile medii, între minus 1,7 și 10,80C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,90C. Abaterea față de media multianuală (1,10C) a fost de +2,80C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 - 100%.
Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.
Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine, ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului

În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între - 1,4 (31 ianuarie) și 8,20C, iar cele maxime între -1,5 și 17,90C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 00C și 9,70C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,40C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,10C) cu 4,50C. Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 - 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.
În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între minus 10,1 (11 februarie) și 4,60C, iar cele maxime între 0 și 15,10C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între minus 3,70C și 8,80C. Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 - 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm. Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 - februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.
Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunilor decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă
În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin. Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 20C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coroborate cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă. Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic, dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii. Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 - 350C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță). Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.
Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023

Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă. În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz. Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.
Septoria tritici la grâul de la Lovrin. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc. Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.
Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă
Condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.
Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.
Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor; temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț); durata temperaturilor scăzute; condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.
Lolium afectat de frig. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub minus 70C pot duce la apariția daunelor mari.
Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.
Rapiță cu frunze bazale albite și uscate

Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.
Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.
Grâu din soiul Biharia, creat la Lovrin. S-a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă

Concluzii
În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă, dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig. De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă. Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig.
Cel mai bine s-au comportat la frig grâul și orzul care au fost semănate mai târziu. De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig, cât și la atacul patogenilor specifici.
Grâu, la Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu NPK și dejecții de la animale care este foarte afectată de frig. Se observă vetre cu plante căzute. Din cauza fertilizării excesive plantele sunt foarte dezvoltate, tulpina are două noduri

O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre. Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm, iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale. Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.
Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara

Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 350C. De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând. La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante - Cum să faci atunci rotație, cu ce?). Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi. O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).
Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță

Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.
Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, primului ministru și miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe în care informează că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii români se confruntă cu probleme majore. Începând cu luna martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din țara noastră.
„Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut, și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună. În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agroalimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în țările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Subliniem că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, un million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea-soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agroalimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Producătorii români solicită ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar-veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. „Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleași standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc. Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președinție, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/tonă ca pierdere. Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iulie 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție. În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, a mai precizat Alianța în scrisoarea deschisă trimisă autorităților statului român.
Măsuri propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare
1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.
2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimată de AAC la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși fermierii din Slovacia sunt mai puțin afectați, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.
3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
A vorbi despre germinația semințelor și capacitatea acestora de a rezista timpului înseamnă a avea credință că viața continuă printr-o inginerie perfectă!
Este recunoscut la nivel mondial faptul că biodiversitatea este în prezent grav amenințată de o serie de factori vătămători, cum ar fi distrugerea habitatelor, degradarea și fragmentarea, supraexploatarea, introducerea speciilor exotice și schimbările în practicile agricole și în utilizarea terenurilor. Cu toate acestea, impactul preconizat al schimbărilor climatice este probabil să fie catastrofal în ceea ce privește pierderea anumitor specii și diversitatea genetică intraspecifică. La nivel global, Hilton-Taylor et al. (2008) estimează că, începând cu anul 1500, 115 specii de plante au dispărut sau au dispărut în sălbăticie, alte 8.457 de specii de plante sunt expuse riscului de dispariție, iar aproximativ două treimi din plantele evaluate sunt în prezent amenințate.
Importanța semințelor și a germinării acestora
Germinarea semințelor este baza pentru proliferarea plantelor care se reproduc sexuat, producția eficientă a culturilor și un program de cercetare de succes pentru îmbunătățirea culturilor. Duritatea stratului semințelor, depozitarea, temperaturile extreme și repausul semințelor sunt unii dintre factorii care pot influența germinarea la anumite specii.
Importanța semințelor și a germinării acestora datează din timpurile pre-agricole, când oamenii au descoperit știința fascinantă a perpetuării plantelor.
Pentru speciile care se reproduc sexuat, semințele mature vor germina și vor deveni o nouă plantă. Această constatare a dus la începutul unei noi ere de domesticire și cultivare a plantelor, permițând omenirii să se stabilească și să evolueze. Dar, ce se întâmplă dacă semințele nu germinează?
În timp ce semințele sunt o formă vitală de dispersie și propagare a plantelor în mediu, ele a trebuit să dezvolte mecanisme în circumstanțe nefavorabile pentru a asigura conservarea generației următoare. Una dintre adaptările majore de supraviețuire a semințelor este repausul. Acest fenomen permite semințelor să întârzie și să coordoneze germinarea în funcție de condițiile de mediu, fiind esențial pentru conservarea și proliferarea unei specii.
În general, semințele latente încep sau reiau în mod natural procesul de germinare, odată ce detectează semnale de mediu care indică condiții adecvate pentru dezvoltarea plantelor, cum ar fi fluctuațiile de temperatură, disponibilitatea apei și chiar fumul. Dacă condițiile nefavorabile persistă și semințele nu germinează pentru o lungă perioadă, îmbătrânirea ar putea avea un impact negativ asupra acestui proces.
Modificările în structura semințelor, cum ar fi tegumentul dur, pot afecta, de asemenea, germinarea. Adesea denumit repaus fizic, semințele dure sunt impermeabile la apă și împiedică schimbul de gaze și absorbția apei de către embrion.
Embrionul dintr-o sămânță matură conține radicula, hipocotilul, epicotilul și două cotiledoane. Cotiledoanele sunt sursa de energie pentru germinare și dezvoltarea timpurie a răsadului. În condiții normale de mediu, semințele încep procesul de imbibiție prin calază și apa se mișcă prin acțiunea capilarelor spre partea opusă, ascuțită a seminței, denumită micropil. Acest aport de apă difuză înmoaie stratul de semințe și construiește o rezervă de umiditate pentru embrion, pentru cazul în care apa este insuficientă în timpul germinării.
Pe măsură ce apa este absorbită, sămânța se umflă provocând o ruptură pe stratul de semințe la capătul micropilului. Axa embrionară se alungește, radicula apare, apoi crește în jos. În timpul acestui proces, oxigenul este, de asemenea, absorbit prin stratul de semințe care inițiază respirația. În condiții favorabile, sămânța va intra în plină activitate metabolică și va dezvolta o nouă plantă.
Vigoarea plantelor și stabilirea cu succes a unui nou individ depind în mare măsură de acele procese fiziologice și biochimice primordiale care apar în semințe. O perturbare a oricăreia dintre aceste activități metabolice ar putea împiedica sau preveni în întregime procesul de germinare, reducând creșterea plantulelor.
Factorii care afectează germinarea semințelor
Temperatura, umiditatea solului, starea de depozitare, conținutul de umiditate a semințelor, permeabilitatea stratului de semințe, toate pot afecta germinarea.
De-a lungul anilor, calitatea semințelor și toleranța la solicitările de mediu s-au îmbunătățit odată cu dezvoltarea de noi soiuri, tratamente pentru semințe și tehnici de reproducere, la fel și ratele de germinare.
Una dintre caracteristicile ereditare ale fiecărei specii cultivate sau endemice o reprezintă starea de repaus, stare prin care aceasta își asigură continuitatea și forma de apărare față de condițiile improprii de supraviețuire, precum și menținerea ei în ecosistem. Din punctul de vedere al fermierilor, această stare poate fi considerată uneori un neajuns, alteori un act favorabil păstrării recoltelor într-o anumită calitate în fața adversităților naturii.
Starea de repaus a semințelor poate fi cauzată de numeroși factori și se manifestă în cicluri sezoniere în funcție de factorii determinanți de mediu și este în general definită ca eșecul unei semințe viabile de a germina în condiții favorabile.
Există două distincții larg acceptate în ciclul de repaus, repausul primar și repausul secundar.
Prevenirea germinării la semințele mature proaspăt recoltate cauzate de acidul abscisic în timpul dezvoltării semințelor este exprimată în starea de repaus primar.
Pentru a declanșa procesele germinative la înființarea culturilor este necesar, de obicei, mai ales la speciile nonortodoxe, o combinație de evenimente pentru a restabili activitatea metabolică completă, cum ar fi schimbările de temperatură, variația umidității sau pur și simplu trecerea timpului.
Cu toate acestea, semințele dispersate, chiar dacă au ieșit din starea de repaus primar, ar putea reintra, de asemenea, într-o a doua stare de inactivitate atunci când factorii de mediu nu sunt la fel de favorabili germinării, cunoscută și sub numele de repaus secundar.
Deși poate părea dezavantajos în culturile agricole, la o primă vedere, ca semințele proaspete să nu poată germina, acest mecanism adaptativ ar putea preveni o circumstanță numită preîncolțire, în care semințele germinează prematur în timp ce sunt încă atașate de planta mamă, provocând pierderi economice enorme, așa cum se întâmplă în cazul grâului mai ales în anii în care plouă în perioada maturării depline a boabelor în spic.
Odată cu studierea pe scară largă a comportamentului semințelor diferitelor specii și cu aprofundarea fiziologiei acestora, au fost studiate metode de provocare a germinației, astfel că în momentul de față se cunosc mai multe strategii de tratare a semințelor pentru ruperea repausului.
De-a lungul anilor, mai ales pentru speciile exotice și sălbatice, cercetătorii și cei care se ocupă de cultivarea plantelor au căutat diferite strategii de provocare a germinației, în scopul obținerii de plante sănătoase, viguroase și productive.
Una dintre cele mai importante metode constă în păstrarea semințelor în condiții corespunzătoare de temperatură și umiditate pentru o anumită perioadă.
Depozitarea semințelor
Cel mai mare randament de semințe în agricultură se atinge în condiții normale de nutriție şi de mediu. Potențialul de stocare a semințelor este legat de stadiul lor de deteriorare (starea de vigoare) la începutul perioadei în stocare. Dacă mediul de depozitare expune semințele la condiții de stres (de exemplu, modificări de temperatură sau umiditate relativă, în condiții de depozitare necontrolată), loturile de semințe cu vigoare sporită vor putea rezista mai bine acestor stresuri de mediu şi vor scădea calitatea într-un ritm mai lent decât la loturile de semințe cu vigoare mai redusă. Chiar și în condiții controlate de depozitare (adică, temperatură scăzută şi conținut scăzut de umiditate a semințelor), performanța după depozitare depinde de starea de vigoare a semințelor.
Utilizarea containerelor sigilate ermetic, a desicanţilor și a temperaturilor scăzute îmbunătățește stabilitatea, deoarece mai multe procese şi produse fiziologice şi biochimice sunt reglate în timpul depozitării uscate.
Îmbătrânirea accelerată a semințelor indusă de câteva zile de expunere la temperaturi ridicate şi umiditate este recunoscută drept un indicator exact al viabilității şi al stocabilităţii semințelor.
Unele dintre efectele dăunătoare ale îmbătrânirii sunt asociate cu deteriorările care apar la nivelul membranelor, acizilor nucleici şi proteinelor. Standardizarea condițiilor adecvate de condiționare, ambalare şi depozitare a semințelor ar putea asigura o calitate satisfăcătoare a semințelor de ceapă în momentul însămânțării.
Rata de deteriorare a semințelor este influențată de factori de mediu şi biologici confuzi. Temperaturile ridicate în timpul depozitării sporesc deteriorarea semințelor, ca şi conținutul ridicat de umiditate a semințelor. Efectele relative ale conținutului de umiditate a semințelor şi ale temperaturii asupra longevității diferă în funcție de specie şi de compoziția structurală şi biochimică a semințelor.
Un model complet de pierdere a viabilității ar putea fi înțeles pe baza umidității semințelor şi a temperaturii de depozitare. Vârful potențialului germinativ apare de obicei la scurt timp după recoltare și scade exponențial cu timpul de depozitare pe termen lung.
Majoritatea speciilor de semințe își păstrează viabilitatea cel mai bine atunci când sunt uscate și depozitate cu un conținut scăzut de umiditate.
Cu toate acestea, semințele care sunt depozitate în condiții extrem de uscate și conținutul de umiditate a semințelor scade sub 6% au o probabilitate crescută de a deveni greu de însămânțat și germinarea va fi afectată. Un conținut de umiditate de aproximativ 12% în semințe este necesar pentru germinare și obținerea de plantule viguroase.
Depozitarea semințelor la rece la temperaturi scăzute (0-5 °C) este, de asemenea, de dorit pentru păstrarea calității semințelor.
Prin urmare, condițiile adecvate de depozitare a semințelor sunt esențiale pentru menținerea stocului de semințe. Condițiile improprii de păstrare pot ucide embrionul sau pot provoca consecințe negative pe termen lung plantei în creștere, cum ar fi rădăcina principală nedezvoltată, maturitatea întârziată și, în cele din urmă, producții mici.
Articol scris de: dr. ing. MATILDA POPESCU, Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale – Buzău
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Romanian Agri Trade Summit a avut loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București. Evenimentul internațional, primul de acest fel desfășurat în România, a înlesnit discuțiile dintre fermierii români veniți din întreaga țară și companiile de top locale și europene. A atras peste 500 de participanți din 14 țări: România, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Turcia, Germania, Spania, Elveția, Ucraina, Serbia, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria.
Poziționat ca evenimentul de Agri Trade al României, Romanian Agri Trade Summit și-a propus să reconfirme poziția geostrategică a României și a creat cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene.
Timp de o zi, evenimentul a reunit elita agribusiness-ului internațional la București, pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, întreg spectrul de agribusiness de top din Europa.
Gazda evenimentului a fost Cezar Gheorghe, analist și expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional, fondator AGRIColumn. „Romanian Agri Trade Summit a reușit cu siguranță ceea ce și-a propus ca principal obiectiv: să aducă la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit s-a impus ca evenimentul de Agri Trade al României și drept un eveniment de referință în agribusiness-ul internațional, date fiind calitatea informațiilor furnizate și varietatea participanților. Suntem bucuroși că prima ediție a Romanian Agri Trade Summit a fost primită cu entuziasm și că am avut alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness. Am setat un nou standard pentru evenimentele din domeniu, pe care ne propunem să îl ducem la nivelul următor la ediția din 2024, care va fi tot pe data de 22 februarie”, a declarat Cezar Gheorghe.
Romanian Agri Trade Summit a pus în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness și a creat cadrul propice unui dialog relevant și aplicat între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.
Prezentările individuale de pe parcursul zilei, precum și panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern au implicat reprezentanții principalelor categorii de jucători din domeniu și au ocazionat discuții aplicate pe teme de interes și de actualitate.
Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit a beneficiat și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora s-au adresat participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Petre Daea - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Romanian Agri Trade Summit a fost organizat de AGRIColumn și Godmother și a propus un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.
Pe tot parcursul zilei, în perioadele dedicate de networking și în zonele special create pentru discuții de business, participanții au putut discuta direct și au putut identifica modalități profitabile de colaboare, pentru beneficiul comun viitor.
În zona dedicată expoziției au fost prezente companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies, care au prezentat, pe tot parcursul evenimentului, informații relevante și noutăți participanților la Romanian Agri Trade Summit.
Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver), BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari organizații de fermieri din România au susținut Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.
Evenimentul a fost sprijinit de partenerii media: Revista Fermierului, România Agricolă, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro, Revista Fermierului, România Agricolă și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.


Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.
Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;
Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;
Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;
Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;
Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;
Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;
Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.
„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Monitorizarea gărgărițelor Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză) este extrem de importantă în această perioadă.
Suntem aproape de sfârșitul lunii februarie 2023, iar temperaturile vor începe să crească. Cele două gărgărițe, Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză), sunt deja prezente în noile culturi de rapiță din unele zone din Timiș și Arad. În ferestrele calde din această iarnă au fost observate frecvent. Săptămâna trecută le-am găsit în culturi de rapiță de la Curtici, dar și din județul Timiș. Specia identificată a fost Ceutorhynchus pallydactilus, care se pare că apare înaintea lui C. napi care e mai friguros (observație personală). Odată cu creșterea temperaturilor, gărgărițele vor migra masiv către culturile de rapiță, unde vor începe să se hrănească, să se împerecheze și să depună ouă.
Capcana Csalomon KLP +, tip pălărie cu un panou galben care atinge solul cu unul din colțuri

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, dar și pentru efectuarea unor studii cu privire la managementul speciilor de Ceutorhynchus din culturile de rapiță, la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin am montat la data de 20 februarie 2023 două capcane CSALOMON® KLP+ pentru monitorizarea acestora. Capcanele au fost achiziționate de la Institutul de Protecția Plantelor din Budapesta. Aceste capcane au forma unei pălării și sunt fără lipici. Gărgărițele sunt atrase în capcană cu ajutorul unor momeli sintetice. Sunt atrase ambele sexe. Speciile de Ceutorhynchus ce pot fi capturate cu ajutorul acestei capcane sunt: Ceutorhynchus napi, C. pallidactylus și C. assimilis. Accidental, în capcană pot ajunge și specii de Phyllotreta și chiar Delia radicum. Acest tip de capcană poate fi utilizat pentru detectarea timpurie a gărgărițelor la locurile de iernare (de obicei în apropierea vechilor culturi), cât și la noile culturi de rapiță, dar și pentru monitorizarea densității acestora în toată perioada de zbor. Când primele gărgărițe sunt detectate la locurile de iernare (vechile culturi), fermierul trebuie să știe că, în una - două zile ele vor migra către noile culturi. Se montează foarte ușor, de obicei pe un suport metalic îndoit în formă de L. Noi le-am montat între doi țăruși de lemn. Montarea se face cât mai aproape de sol, în așa fel încât colțul inferior al panoului galben al capcanei să atingă solul. Producătorii recomandă fixarea panoului galben de sol cu ajutorul unei sârme, ceea ce noi am și făcut. Momeala se fixează în partea superioară a panoului galben, sub pălărie. Înlocuirea momelii se recomandă după trei sau patru săptămâni, funcție de temperaturi.
În interior are o bandă adezivă unde gărgărițele se lipesc ușor. Capcana se vinde și fără această bandă. În astfel de situații trebuie utilizate insecticide care să le omoare. De regulă, unii entomologi pun în capcană pliculețe antimolii sau curelușe antipurici de la câini. Se mai poate stropi interiorul capcanei cu insecticid etc. Totuși, banda adezivă este soluția mai bună. Ea poate fi schimbată la nevoie.
Pentru obținerea unor rezultate bune, capcanele ar trebuie amplasate în câmp în luna februarie, fie la vechile culturi, fie la cele noi. Ideal ar fi ca în ambele zone să fie amplasate capcane. Citirea capcanelor trebuie făcută la fiecare trei zile, de regulă înainte de amiază sau la amurg.
Cunoaștem că, acești doi dăunători au un mod de viață și de hrănire ascuns. Mai știm că, apariția lor este extrem de eșalonată, aspect care îngreunează foarte mult combaterea. Odată larvele pătrunse în pețioli și tulpini, nu mai pot fi omorâte cu nici o substanță. De aceea, monitorizarea corectă este cheia succesului.
Larve de gărgăriță

Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate, sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011). După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși zece adulți. Poate că ar fi bine să respectăm recomandarea EPPO.
Ceutorhynchus pallydactilus

Šedivý (2000) arată că pentru C. napi, un prag des utilizat este cel de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile, iar pentru C. pallidactylus, 12 gărgărițe/capcană la trei zile. Aceste praguri sunt relative de cele mai multe ori [Seidenglanz et al., 2009]. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins.
În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi. În țara noastră se indică un prag economic de 2 adulți/plantă (Goga et al., 2020).
C. napi

Ideal ar fi, ca cei doi dăunători să fie combătuți în perioada de migrare, hrănire și chiar de început a depunerii ouălor. Combaterea se face cu insecticide omologate. Primul tratament ar trebui efectuat imediat după apariție când este atins pragul de alertă. Repetarea tratamentului se recomandă la 7 - 8 zile (mai ales când sunt populații abundente) sau la 12 - 14 zile (pentru a surprinde noile apariții).
Insecticidele omologate în România pentru combaterea diferitor specii de Ceutorhynchus sunt: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin, lambda - cihalotrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin, gama - cihalotrin. Respectați dozele recomandate, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), numărul de tratamente impus de producător într-un sezon, timpul de pauză etc. Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 5 grade Celsius, fără vânt și fără precipitații.

Bibliografie
EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 - 69.Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North - Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, doi.org/10.5281/zenodo.4362296, Vol. XXXIV, 61 - 66.Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.
Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html