Anul acesta, Corteva Agriscience România a lansat  produsul din categoria EC fertilizer, Kinsidro Nutri. Pe o piață în continuă dezvoltare, compania abordează această problemă într-un mod diferit.

Kinsidro™ Nutri beneficiază de o compoziție brevetată, unică, formată din macro și micro-elemente, chelatate EDTA și legate de lignosulfonați împreună cu acizi humici și fulvici. Așadar, acest produs este unic pe piață la ora actuală, având cel mai ridicat conținut de acizi fulvici, cu rol deosebit de important în acelerarea proceselor metabolice din planta de cultură.

Datorită conținutului de acizi fulvici ridicat, Kinsidro Nutri poate fi utilizat în doze mult mai mici (0,15 kg/ha) decât competitorii din segment, fără ca doza mică să afecteze rezultatul final al aplicării produsului.

Acest amestec complex de acizi fulvici și humici, cu elemente nutritive, nu doar că stimulează creșterea și diviziunea celulară, dar favorizează și dezvoltarea rădăcinilor și amplificarea fotosintezei.

În urmărirea rezultatelor s-au folosit imagini zilnice din sateliții aplicației Granular Link (o aplicație marca Corteva disponibilă fermierilor din 2022) și filtre MCARI pentru a evidenția efectul de înverzire și amplificare a fotosintezei (până la +44%). S-au observat astfel rezultate uluitoare la 1-2 săptămâni de la aplicare, planta de cultură fiind mult mai bine dezvoltată, iar efectul de înverzire fiind evident (până la +23%) versus netrat sau alți competitori.

În determinările făcute fizic în câmp s-au constatat creșteri ale masei vegetative cu până la 9,1% și ale rădăcinilor cu până la 21,6%, rezultatul final demonstrând un spor de producție mediu pentru toate culturile testate, de 7,75%.

Toate aceste rezultate au arătat că prin aplicarea lui Kinsidro Nutri, plantele folosesc nutrienții mai eficient, fac față mult mai ușor în momente de stres abiotic și ca rezultat, cantitatea și calitatea culturilor este mult îmbunătățită.

Când poate fi aplicat și ce beneficii aduce culturii

Kinsidro™ Nutri poate fi aplicat la cultura de porumb și floarea-soarelui începând cu fenofaza de 2 frunze și până la 6 frunze complet formate.

La cerealele de toamnă, Kinsidro Nutri poate fi aplicat toamna, în faza de 2-3 frunze ale culturii, aplicarea fiind benefică mai ales atunci când nu s-a utilizat fertilizantul tratatament sămânță Ympact, iar grâul a fost semănant foarte târziu, pentru a împiedica afectarea culturii de afide, Zabrus sau musca cerealelor. În primăvară, Kinsidro Nutri poate fi aplicat pentru cerealele de primăvară și sfecla de zahăr, odată cu erbicidarea, pentru dezvoltarea optimă a plantelor.

Pentru rapiță, aplicarea lui Kinsidro Nutri în toamnă, în faza de 2-4 frunze, aduce aceleași beneficii ca la cerealele de toamnă, favorizând dezvoltarea plantelor, precum și fortifierea lor la intrarea în iarnă, minimizând considerabil riscul de a fi distruse de condițiile climatice dure.

Fertilizantul Kinsidro Nutri este diferit de restul fertilizanților de pe piață deoarece, pe lângă conținutul de elemente nutritive, absolut necesare plantelor de cultură, acesta vine și cu un efect biostimulant, potențiator al creșterii și al accelerării metabolismului plantei.

Pentru culturi bine dezvoltate și un spor de producție atât cantitativ, cât și calitativ, utilizați Kinsidro™ Nutri conform instrucțiunilor din etichetă.

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide & Biologicals Corteva Agriscience RO & MD

Producătorii agricoli afectați de importurile din Ucraina ar urma să primească despăgubiri din rezerva de criză a Uniunii Europene. Țării noastre i s-au alocat compensații de circa 10 milioane euro, cea mai mică sumă comparativ cu Polonia care va primi 30 milioane de euro, iar Bulgaria va dispune de 16 milioane de euro.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - Forumul APPR, trage din nou semnalul de alarmă și informează autoritățile că, urmare a eliminării tarifelor vamale, tranzitului și importului de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore.

Din luna martie 2022, țara noastră se află sub presiunea fluxurilor masive de produse agroalimentare ucrainene. Costurile logistice și de distribuție au crescut de peste zece ori, iar livrările de produse ale fermierilor români au fost blocate din cauza costurilor ridicate. Vagoane, camioane, barje, toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică fiind atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Fermierii români nu pot livra marfa din cauza cozilor mari de camioane care blochează luni de zile portul Constanța, situație determinată si de ordinea logistica la descărcare și anume, naval, feroviar și în ultimul rând rutier, prioritizându-se accesul mărfii de proveniență Ucraina.

„Costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din România. Acest lucru s-a resimțit și datorită secetei pedologice severe, scăderii producțiilor din zonele afectate și producția națională, ajungând la un impact de minus 100 euro pe tona de cereale”, arată Alianța Pentru Agricultură și Cooperare.

Grâu

România este exportator net de grâu și se află pe locul al doilea în topul exporturilor din țările UE. „Din martie 2022 și până în prezent, fluxurile de grâu din Ucraina creează o mare perturbare în ceea ce privește prețul care afectează piața internă. România a importat din Ucraina  peste 700.000 tone de grâu și 30.000 tone făină de grâu. Țara noastră a exportat până în prezent aproape trei milioane tone (cu peste un milion de tone mai puțin decât în acceași perioadă sezonul trecut. Fermierii români se confruntă cu pierderi mari. Trebuie subliniat faptul că în fiecare moment discount-ul la mărfurile ucrainene a fost de peste 50 euro/tonă. Fermierii români suferă cele mai mari pierderi pe parcursul anului 2022 din cauza acestei concurențe”, precizează Alianța.

Porumb

România a fost placa turnantă pentru porumbul ucrainean și, de asemenea, fermierii români suferă din cauza prețurilor mult mai mici ale porumbului din Ucraina, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

România este cunoscută ca fiind principalul rezervor de porumb pentru UE, iar în 2022, țara noastră a importat din Ucraina, până în prezent, circa un milion de tone de porumb. Prețul a fost extrem de scăzut față de piață, cu sume care depășesc 60-75 euro/tonă. „O parte importantă din porumbul ucrainean de la recolta din 2021 a fost recoltat ca și recoltă în 2022 pe timp de ploaie. Costurile de uscare îi fac pe fermierii ucraineni să nu efectueze această operațiune și acest porumb care a trecut în România era în procent de 75% deteriorat și impropriu pentru consumul uman și furajer. În porumbul ucrainean s-a găsit aflatoxină, micotoxine, o rată mare de boabe sparte, praf și multe altele ca reziduuri de pesticide, care sunt interzise în UE. Dar, din cauza faptului că UE a suspendat certificatul veterinar, aceste produse au avut undă verde să treacă granițele fără niciun control”, explică Alianța.

Rapiță

România este, de asemenea, un rezervor principal pentru rapiță. Fluxurile ucrainene care au fost importate din cauza reducerilor mari, între 70-90 euro/tonă, depășesc nivelul de 400.000 de tone. „În afară de discount, un alt fapt afectează piața românească, atât fermierii, cât și procesatorii. Reamintim că este interzisă cultivarea de plante GMO în UE. Majoritatea cantităților de rapiță sunt modificate genetic, iar acest lucru creează probleme serioase la nivel local, la procesatori. Mai mult decât atât, valoarea FFA a semințelor de rapiță provenite din Ucraina depășește limitele legale. Unii vânzători ucraineni, în colaborare cu unii intermediari români, au venit la origini (UKR și RO), producând astfel daune mari”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Semințe de floarea-soarelui

„România, cunoscută și ca zonă de origine principală pentru UE, cu o producție totală de 33% din producția UE27, a fost afectată în ceea ce privește importurile cu reduceri mari față de piață. Reducerile au fost cuprinse între 60-100 USD/tonă de semințe de floarea-soarelui. Importurile României de semințe de floarea-soarelui din Ucraina au depășit 400.000 de tone, iar cele de ulei de floarea-soarelui sunt deja peste 50.000 tone. De asemenea, vorbim aici de anul de producție 2021, iar aceste mărfuri prezintă un nivel ridicat de FFA (Free faty acid) și multe reziduuri de pesticide.”

Carne de pasăre și ouă

„Chiar dacă nu există importuri directe din Ucraina, există cu siguranță un impact asupra fraudei cu produse avicole importate prin intermediul unor firme din alte state membre, ceea ce provoacă o concurență neloială, chiar și pe piața țărilor care nu sunt afectate în prezent. Spre exemplu, importul de carne de pasăre în țările neafectate prin firme din Polonia și Olanda, iar la ouă prin firme din Lituania și Polonia”, menționează Alianța pentru Agricultură și Cooperare. 

Situația dificilă prin care trece Ucraina este înțeleasă de producătorii români, care și-au arătat în ultimul an solidaritatea, însă fermierii noștri cer autorităților să nu-i distrugă, având în vedere că în acest moment piețele sunt perturbate, iar consumatorii au și ei de suferit. „Este de bun simț ca toate produsele care se află în tranzit să fie verificate, înregistrate și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung. Acest lucru nu se întâmplă în prezent, cu concursul autorităților române. De asemenea, avem probleme cu amestecul produselor din Ucraina cu cele din România de către intermediari și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă, pentru că afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. A se vedea și faptul că Turcia a întors din drum unele nave din cauza unor probleme identificate la încărcare și au ajuns la Constanța. Comercianții sunt puțin interesați de cerealele și oleaginoasele din România și de fermierii locali și există riscul ca fermierii să rămână cu marfa nevândută. Peste 30.000 de tone de făină au ajuns în România din Ucraina la un preț mai mic decât grâul, ceea ce este imposibil din punct de vedere al costurilor de producție, dacă ar avea aceeași calitate. Reamintim că motivul principal pentru care Ordonanța 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de morărit, a uleiurilor și grăsimilor și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă a fost acordată a fost pentru ca procesatorii să poată oferi un preț mai bun producătorilor pe materia primă, pentru a face față perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aceștia au achiziționat preponderent marfă din import.”

Măsuri solicitate

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită, prin intermediul unei scrisori deschise adresată președintelui României, premierului, ministrului Agriculturii, luarea următoarelor măsuri:

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul produselor agricole și agroalimentare care se află în tranzit sau sunt importate din Ucraina, precum și introducerea clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața, așa cum se întâmplă prezent. Să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC, sumă estimată la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volumul din Slovacia este insignifiant comparativ cu cel din România, slovacii solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii agricoli din România, cel mai puternic afectați de importurile din Ucraina, ar urma să primească cele mai mici despăgubiri din rezerva de criză a Uniunii Europene. 

România are alocată de către Comisia Europeană, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), o sumă totală de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care va primi 30 de milioane de euro, și Bulgaria, care va primi 16 milioane de euro, reprezentând compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene.

„Așa cum a fost și în cazul Schengen, această situație este încă o dovadă că avem lideri politici irelevanți la nivel european, incapabili să ne apere interesele argumentat, cu date, cifre și argumente care să ne susțină interesele în UE. Îi cer președintelui PSD, Marcel Ciolacu, să îl retragă de urgență din funcție pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, pentru modul dezastruos în care a negociat compensațiile de la Comisia Europeană. Fermierii români sunt nedreptățiți din cauza irelevanței politice în negociere la vârful Ministerului Agriculturii și a incapacității administrației de a susține argumentat și cu cifre relevante interesele sectorului agricol românesc. Răspunderea pentru negocieri, pentru argumentele și datele trimise Comisiei Europene îi aparține integral ministrului Daea și, cum responsabilitatea politică este a partidului care l-a desemnat ministru, Marcel Ciolacu se face responsabil de aceste consecințe și trebuie să răspundă pentru fiecare minut pe care Petre Daea îl petrece la conducerea Ministerului Agriculturii. Modul iresponsabil în care ministrul Daea a tratat aceste negocieri, solicitările neargumentate și incapacitatea de a produce date care să faciliteze estimarea impactului real asupra agricultorilor români, faptul că România nu respectă regulamentul de raportare a stocurilor de cereale introdus de Comisia Europeană la începutul războiului din Ucraina au decredibilizat poziția de negociere a României și au dus la acest rezultat nedrept pentru producătorii de grâne români. În calitate de europarlamentar, fost comisar european și ministru al Agriculturii, îi voi cere comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Janusz Wojciechowski să reevalueze impactul crizei cerealelor asupra agricultorilor români”, transmite europarlamentarul Dacian Cioloș.

Și europarlamentarul Dan Motreanu și-a arătat dezamăgirea față de modul în care MADR a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina. „Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste despăgubiri acordate din rezerva de criză a Uniunii Europene se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele Agriculturii din cele trei țări, România, Polonia și Bulgaria, iar țara noastră este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin România a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina”, a precizat Dan Motreanu.

Potrivit calculelor organizațiilor profesionale, despăgubirile necesare producătorilor agricoli din România ating cifra de 200 milioane euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Proiectul de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, este supus dezbaterii publice, fiind postat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, sunt reglemetate criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intervenție IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Proiectul de Ordin prevede că asistența financiară din partea Uniunii Europene nu depășește 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole, iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40% asistența financiară respectivă poate ajunge până la 80% din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole.

Cuantumul unitar al sprijinului financiar este de 175 euro/ha, cu respectarea intensității financiare maxime menționată anterior.

Sprijinul financiar maxim aferent fiecărei măsuri din cadrul programului de restructurare/reconversie a fost calculat având în vedere valorile din devizele-cadru elaborate de ICDVV Valea Călugărească.

Programele se depun în sesiune continuă, iar data de deschidere a sesiunii va fi comunicată de către APIA după implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor prezentului ordin. Prin excepție, în cursul exercițiului financiar 2023, până la data la care APIA va comunica implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor ordinului, documentele se depun la Direcțiile Agircole Județene și a municipiului București.

Cererile de finanțare vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

„Prin accesarea acestui tip de intervenție, viticultorii vor reuși să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, fapt ce poate conduce la creșterea competitivității producătorilor de vin, prin adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței”, transmite MADR.

Proiectul de Ordin poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8091-proiect-ordin-criterii-eligibilitate-interventia-is-v-01-din-pns.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html