Miercuri – 22 iulie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF) a trimis o scrisoare deschisă ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, în care îi solicită o întâlnire pentru a discuta problemele și măsurile destinate sectorului agricol. Mai jos, scrisoarea AAC, integral.

„Deși înțelegem că agenda dvs. este plină, sperăm că puteți reuși să găsiți timpul necesar și pentru problemele a câtorva milioane de locuitori din mediul rural. Alianța pentru Agricultură și Cooperare subliniază că sunt imperios necesare o serie de discuții atât despre propunerile constructive și observațiile pe proiectul de lege privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul protecției mediului, publicat în transparență decizională la data de 14.07.2026 pentru transpunerea directivei, dar mai ales despre propunerile de simplificare, digitalizare și reducere a volumului de muncă al tuturor operatorilor economici din România, cât și al administrației.

Susținem obiectivele de protecție a mediului asumate de România. Și admitem că țara noastră trebuie să respecte legislația europeană și obiectivele de protecție a mediului, asigurând în același timp reguli clare, previzibile și proporționale pentru fermieri și pentru comunitățile rurale, dar  fără ca acest proces să genereze sancțiuni disproporționate!

Manifestăm un interes direct în menținerea unor ecosisteme sănătoase și în protejarea resurselor naturale, acestea reprezentând baza unei producții agricole sustenabile. Atingerea obiectivelor de mediu, scopul nostru comun, se poate obține prin prevenție, îndrumare, investiții, debirocratizări, criterii tehnice clare, mecanisme eficiente de conformare.

De aceea, modificarea simultană a mai multor acte normative reprezintă o oportunitate pentru simplificarea procedurilor, reducerea sarcinii administrative, prelungirea valabilității actelor de reglementare atunci când nu intervin modificări de fond, precum și scurtarea termenelor de soluționare și digitalizarea relației dintre autorități și beneficiari. Credem că aceste măsuri pot susține competitivitatea activităților economice, protecția mediului și dezvoltarea comunităților rurale, contribuind la creșterea gradului de conformare voluntară și la acceptarea cadrului legislativ.

Considerăm că în acest proiect, dar și în celelalte derulate de Ministerul Mediului, care au un impact direct în agricultura românească, Alianța pentru Agricultură și Cooperare poate fi considerată o sursă valoroasă de expertiză și experiență, membrii noștri beneficiind de aportul celor mai buni experți în domeniu.

În cadrul discuțiilor putem identifica soluții pentru debirocratizarea procedurilor de obținere a autorizațiilor, dar mai ales de emiterea de norme cu rolul de a clarifica obligațiile fermierilor indiferent de forma de organizare.

Și acest proiect, precum și altele în trecut, pot alimenta unele stări conflictuale între urban și rural sau între dezvoltatorii imobiliari și exploatațiile agricole, stări conflictuale apărute ca urmare a nerespectării legislației în vigoare. Pentru aceste motive, pe lângă caracterul punitiv al actului normativ trebuie avut în vedere și efectul șicanator pe care îl poate avea, generând în sarcina fermierilor activități și costuri de pregătire a apărărilor care nu sunt necesare în mod real.

Perioada de emitere a actelor de reglementare (aviz/autorizație de mediu, gospodărire a apelor) este foarte mare din cauza complexului birocratic, a procedurilor de mediu care îngreunează și măresc timpii de emitere a acestor acte precum și termenul de valabilitate foarte scurt. Este o procedură excesiv de birocratică, se cer informații care nu ajută pe nimeni, durează mult, se ajunge în situații când se depune documentația în martie, se verifică, aprobă și acordă după 4-6 luni, în această perioadă beneficiarii funcționând cu autorizație expirată minimum 3 luni, acest aspect având un impact de blocaj atât asupra funcționarilor responsabili cât și beneficiarilor și desfășurării normale a activității economice.

Este mare nevoie de simplificarea procedurilor de (re)avizare anuală pentru activitățile care NU au înregistrat modificări în procesul tehnologic care să afecteze condiţiile deja stabilite prin autorizaţie și de atenționare a beneficiarilor înainte să le expire valabilitatea autorizațiilor, avizelor, acordurilor etc.

Totodată, trebuie avut în vedere clarificarea, transparentizarea, prezentarea într-un mod clar, concis, fără echivoc, care să prevină interpretări neunitare și abuzive în teritoriu, sancțiuni, crearea de dosare penale și acolo unde nu este cazul.

Vă solicităm organizarea în format fizic cel puțin a unei întâlniri tehnice de lucru coordonată de dumneavoastră, cât mai rapid posibil, unde să clarificăm aspectele ce țin de sectorul agricol, în interiorul perioadei de consultare publică, la care să fie invitați atât secretarii de stat, directorii de specialitate, instituții din subordinea MMAP și ministrul Barna Tánczos, secretarii de stat de resort și directorii de specialitate din MADR.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Solul este suportul perenității vieții pe Pământ, generatorul universal de hrană pentru toate viețuitoarele.

Suprafața terestră a globului este de 29%, din care agricultura folosește 6,4% și realizează 98% din produsele agroalimentare, iar apa ocupă 71% și realizează 2% din produsele agroalimentare. Solul asigură realizarea acestor produse datorită însușirii sale de bază, fertilitatea.

Fertilitatea este capacitatea solului de a asigura în mod simultan și continuu cu cantități îndestulătoare de elemente nutritive și apă plantele, în condițiile satisfacerii și a celorlalți factori de vegetație.

Productivitatea solului, pe lângă fertilitate, mai cuprinde factorii climatici și tehnologia de cultură aplicată.

Referindu-ne la calitatea solului se are în vedere atât fertilitatea, cât și productivitatea solului respectiv.

Urmărind evoluția populației pe glob constatăm că la mijlocul secolului al XIX-lea erau un miliard de oameni, ca la începutul anilor ’30 din secolul al XX-lea, când m-am născut eu, să ajungă la două miliarde, iar în prezent (2026), într-o singură generație, să depășească 7,5 miliarde, ca pentru 2050 să se prognozeze 9 miliarde de oameni.

În asemenea condiții, FAO stabilește ca până în 2050 producția agricolă să crească cu 70%, pe baza creșterii sănătății și productivității solului. Numai un sol bine structurat poate contribui la realizarea, în condiții optime, a prevederilor FAO asigurând condiții pentru obținerea de recolte bogate, de calitate superioară.

Ce este structura solului?

Unirea particulelor elementare de sol (praf, nisip), cu ajutorul complexului coloidal argilo-humic, în agregate structurale de diferite forme și mărimi, reprezintă structura solului.

Solul structurat se poate obține în condițiile prezenței a 8-10 t/ha materie organică în fiecare an. Materia organică este sursa de energie care întreține toate viețuitoarele din sol și care prin descompunere formează nutrienții necesari plantelor și generează humusul care constituie factorul de bază în realizarea agregatelor structurale.

Se apreciază că hrănirea microbiomului este adevăratul motiv al sănătății și productivității solului. Prezența materiei organice și procesele biologice care au loc în sol duc la eliminarea unor gaze care mențin starea de afânare a solului și previn procesul de compactare asigurând o anumită elasticitate solului cu aspectul de sol „dospit”.

Coloizii de humus și argilă din complexul coloidal coagulează și formează liantul (cimentul) care leagă particulele de sol în agregate structurale. La această operațiune participă și rădăcinile plantelor, în special gramineele și leguminoasele perene.

Gramineele, cu rădăcinile lor fasciculate, fragmentează masa solului și exercită o presiune laterală asupra particulelor de sol care se unesc.

Leguminoasele, prin sistemul radicular pivotant, efectuează o scarificare naturală a solului și aduc la suprafață Calciul (Ca⁺⁺) atât de necesar în complexul coloidal pentru realizarea agregatelor structurale cu mare stabilitate hidrică.

Când la formarea structurii participă numai argila rezultă agregate mari, colțuroase, cu stabilitate hidrică redusă.

Când participă numai humusul, care are capacitate de agregare de 12 ori mai mare, rezultă agregate mici, rotunjite, cu stabilitate hidrică mai mare.

Cel mai bine este când participă ambele componente, iar humusul este saturat cu cationi de calciu, rezultând agregate structurale foarte stabile.

Efectul maxim de structurare a solului se înregistrează atunci când humusul conține acid huminic, iar argila este de tip montmorillonit.

Agregatele structurale formate sunt de diferite dimensiuni și anume:

• macroagregate de 7-4 mm;

• mezoagregate de 4-2 mm;

• microagregate de 2-0,5 mm.

Solul este considerat:

• Slab structurat, când 25% din masa solului are granule;

• Moderat structurat, când are 25-75% granule;

• Bine structurat, când are peste 75% granule.

Agregatele structurale s-au dovedit rezistente la degradare când conțin 4-6% materie organică, 25-45% argilă și cationi de Ca, Mg.

Solul cu structură glomerulară stabilă înglobează toate însușirile favorabile unei fertilități ridicate, și anume:

a) Regimul aerohidric, termic și de nutriție în parametrii optimi asigură condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea viguroasă a plantelor, premisă pentru obținerea de producții ridicate și de calitate superioară.

b) În solul bine structurat gradul de afânare și permeabilitatea de 7-10 cm/oră permite acumularea a 80-90% din precipitații, pe întregul profil de sol de 100-125 cm (volumul edafic). Nu este indicată o afânare mai adâncă deoarece apa se poate pierde în pânza freatică.

c) Totodată, apa înmagazinată în sol este conservată reducându-se evaporarea în două moduri:

• aerul din spațiile necapilare având umiditate ridicată și vapori de apă împiedică evaporarea apei din spațiile capilare ale agregatelor;

• după fiecare ploaie, agregatele structurale de la suprafața solului se usucă își micșorează volumul și se desprind de stratul umed întrerupând capilaritatea și apa nu se mai poate ridica până la suprafață să se evapore, formează ceea ce se numește un mulci natural.

d) Porozitatea  solului asigură ca apa și aerul să se găsească în proporții favorabile creșterii și dezvoltării plantelor cu 2/3 apă și 1/3 aer. Se găsesc pori de diferite dimensiuni și anume:

• pori grosieri în care se găsește aer și sunt conducători de apă;

• pori mijlocii, conductori și reținători de apă;

• pori fini, reținători de apă;

• pori foarte fini care conțin apa legată.

Porii de dimensiuni reduse formează capilaritatea solului (legătura capilară între agregatele structurale se face prin punctele de contact) prin care apa circulă în toate direcțiile nefiind supusă forței gravității. Circulația are loc de la capilarele cu diametru mare spre cele cu diametru mic.

Nu este indicat ca porozitatea să depășească 58% deoarece:

• are loc infiltrarea rapidă a apei;

• aerul în exces provoacă mineralizarea humusului cu eliberarea de nutrienți peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul este levigat;

• se intensifică evaporarea apei și solul se usucă.

e) Materia organică în solul structurat se descompune treptat și continuu, iar procesele de humificare mineralizare se mențin în echilibru asigurând elemente nutritive pentru plante pe întreaga perioadă de vegetație precum și humus care intră în rezerva solului ca depozitar de elemente nutritive. Această situație se poate întâlni când există asolamente bine organizate, cu prezența gramineelor și leguminoaselor perene care contribuie la o stabilitate hidrică a agregatelor structurale. Spre exemplu: stabilitatea hidrică după grâu a fost de 23,4%, iar după lucernă de 52%.

f) În solul structurat rădăcinile cresc nestingherite, fără consum mare de energie explorând un volum mare de sol din care își procură apa și elemente nutritive. Porumbul, de pildă, când și-a adâncit rădăcinile cu 30 cm a folosit 50 mm apă în plus.

g) Gradul de afânare al solului structurat are densitatea aparentă (Da) 1,0-1,4 g/cm3, porozitatea capilară 30-36%, porozitatea necapilară (de aerație)18-24%, condiții foarte favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, pentru activitatea biologică din sol și pentru valorificarea cu eficiență ridicată a îngrășămintelor aplicate. Referindu-ne la sfecla de zahăr care își dezvoltă partea recoltabilă în pământ, s-a constatat că în solul afânat, cu Da 1,38 g/cm³, producția fost 100%, iar la Da 1,5 g/cm³ doar 5,5%.

h) Solul bine structurat se lucrează ușor, fără bolovani sau curele care pentru mărunțire necesită treceri repetate care distrug agregatele, solul se transformă în praf care astupă porii solului, aerul cu oxigen nu mai pătrunde, gazele și CO₂ nu se evacuează devenind toxic, se formează crustă, apa nu se mai infiltrează, se scurge, produce eroziune, bâltire, se evaporă, se pierde.

În situația solului structurat se evită asemenea fenomene, rezistența la tracțiune se reduce cu 40%, la fel uzura mașinilor și consumul de motorină.

Prin urmare, eforturile depuse pentru a realiza un sol bine structurat sunt răsplătite îndoit și întreit prin nivelul și calitatea producției obținute prin reducerea cheltuielilor și prin lipsa de poluare a mediului.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Posibilități de prevenire și reducere a fenomenului de deșertificare

Posibilități de reducere a consumului de motorină la lucrările agricole

Să avem grijă de pământ, bogăția inestimabilă a României

Cum pot fermierii europeni să producă suficientă hrană, să se adapteze schimbărilor climatice și să rămână competitivi, toate în același timp? O parte a răspunsului ar putea consta în Noile Tehnici Genomice (NGT), o nouă generație de instrumente pentru ameliorarea plantelor, concepute pentru a face culturile mai rezistente și mai eficiente.

Pe 17 iunie 2026, Parlamentul European a votat adoptarea cadrului de politici privind Noile Tehnici Genomice (NGT), marcând un pas decisiv către reguli mai clare ale Uniunii Europene în domeniul inovării agricole. Pentru fermierii din România, această decizie vine într-un moment critic, oferind certitudinea legislativă necesară pentru a avansa în utilizarea tehnologiilor inovatoare, menținând în același timp productivitatea, sustenabilitatea și competitivitatea.

NGT-urile, inclusiv tehnologiile CRISPR-Cas, permit modificări precise în ADN-ul propriu al unei plante. Spre deosebire de modificarea genetică, aceste tehnici fac posibilă realizarea unor îmbunătățiri țintite care ar putea apărea și în mod natural, însă sunt obținute mai rapid și cu o precizie mai mare. Impactul potențial este semnificativ, în special în contextul în care fermierii din România se confruntă cu presiuni climatice tot mai mari.

În ultimii ani, România a traversat sezoane consecutive marcate de secetă, temperaturi extreme și o variabilitate accentuată a condițiilor meteorologice. Condițiile de secetă au continuat să afecteze anumite regiuni ale țării și în sezonul agricol 2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM)¹ raportând în luna iulie secetă pedologică moderată până la severă în mai multe zone agricole, iar Observatorul European pentru Secetă (EDO)² identificând agravarea condițiilor de secetă în anumite părți ale României pe parcursul anului 2026. Pentru a face față acestor provocări este nevoie de mai mult decât metode convenționale. Este nevoie de inovație bazată pe cunoașterea locală, testată în teren și adaptată realităților fiecărei ferme.

NGT-urile nu înlocuiesc experiența fermierilor; ele o completează. Aceste tehnologii fac posibilă dezvoltarea unor culturi cu o reziliență sporită, o eficiență mai mare și o calitate superioară, reducând totodată resursele necesare pentru producție. Atunci când sunt introduse în mod responsabil, în colaborare cu cercetători, fermieri și instituții locale, aceste tehnologii pot ajuta agricultura din România să răspundă mai eficient unei clime în continuă schimbare. Cu toate acestea, adoptarea cu succes depinde de cooperare și încredere. Descoperirile științifice trebuie transformate în soluții practice care funcționează în condiții reale.

La Corteva, ne concentrăm pe conectarea cercetării de laborator cu aplicațiile din teren, colaborând îndeaproape cu fermierii pentru a ne asigura că inovațiile răspund celor mai presante provocări ale acestora, de la creșterea presiunii exercitate de dăunători și boli până la fenomene meteorologice extreme. Testările în câmp, mecanismele de feedback și parteneriatele contribuie la transformarea NGT-urilor în instrumente utile, și nu doar în concepte abstracte. Integrarea științei cu experiența locală le permite fermierilor români să își mențină competitivitatea și, în același timp, să avanseze pe calea sustenabilității.

„Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș pentru știință, având potențialul de a conduce la cercetarea și dezvoltarea unor varietăți mai bine adaptate condițiilor din ce în ce mai dificile cu care se confruntă agricultura în prezent. Integrarea acestora în practicile actuale ne-ar putea ajuta pe noi, fermierii din Uniunea Europeană, să devenim mai competitivi, astfel încât să ne putem susține în continuare afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa în fața competitorilor noștri de pe alte continente”, spune Cristian Stoica, proprietarul fermei „La Bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii.

Decizia Uniunii Europene reprezintă o etapă importantă, însă este doar începutul. Progresul real se va produce în teren, prin parteneriate între fermieri, cercetători, universități și industrie. Prin combinarea inovației cu responsabilitatea și a clarității legislative cu excelența științifică, Europa își poate consolida atât competitivitatea agricolă, cât și încrederea publicului. În acest fel, fermierii din România vor fi mai bine pregătiți pentru a contribui la construirea unui viitor rezilient și sustenabil pentru agricultura europeană.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras, din baza de date a instituției, eșantionul de control aferent Campaniei 2026.

Eșantionul de control cuprinde un număr total de 14.802 fermieri (fermieri distincți), pentru care se vor face verificări privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a normelor de condiționalitate și a cerințelor specifice intervențiilor solicitate, în funcție de scopul pentru care fermierii au fost selectați la control.

Pentru controlul pe teren aferent condiționalității și intervențiilor din sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, pentru o suprafață de aproximativ 1.610.324 ha.

Pentru controlul pe teren aferent intervențiilor de ajutor din sectorul zootehnic au fost selectați 4.433 fermieri.

APIA precizează că unii fermieri sunt incluși în ambele categorii, întrucât au fost selectați atât pentru control în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic. Prin urmare, totalul fermierilor selectați pe cele două sectoare nu este egal cu numărul fermierilor distincți incluși în eșantionul de control.

În conformitate cu Procedura operațională privind controlul clasic pe teren aplicabilă în Campania 2026, APIA are obligația de a finaliza, până la data de 15 octombrie 2026, controalele la fața locului pentru cererile de plată incluse în eșantionul de control. Verificarea unor obligații sau cerințe specifice se va face, după caz, în perioada de iarnă sau în primăvara anului următor.

În situația în care fermierii refuză efectuarea controlului la fața locului de către inspectorii APIA, cererea de plată va fi respinsă, în conformitate cu prevederile legislației aplicabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deșertificarea reprezintă fenomenul de degradare a terenurilor din zonele aride, semiaride și subumede din cauza diverșilor factori nefavorabili, printre care schimbările climatice și activitățile umane necorespunzătoare, unde raportul anual dintre precipitații și evapotranspirație este cuprins între 0,5 și 0,65.

Evoluția nedorită care duce la degradarea solului și care trebuie stopată prin orice mijloace are loc după schema: „Pădure – defrișare – teren arabil – eroziune – aridizare – deșertificare”.

Studii recente menționează că 1/3 din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă prezintă risc de deșertificare. Anual se pierd deja o mie de hectare de teren din cauza acestui fenomen (vă recomand să citiți articolul „Securitatea solului” din Revista Fermierului nr. 12/2025, pag. 26).

Cele mai expuse teritorii sunt zonele de stepă din Sudul Munteniei, Dobrogea și Sudul Moldovei. Dar trebuie avute în vedere, pentru a fi protejate, și zonele de silvostepă care cuprind Câmpia Bărăganului, Câmpia Burnazului, Centrul Moldovei și Câmpia Olteniei în care se află și cele 100.000 ha, zonă așa-numită Sahara Olteniei.

Se constată că toate aceste zone au deficit de apă și în anii normali din punct de vedere al precipitațiilor, ce să mai vorbim de perioadele de secetă care au devenit tot mai frecvente.

Dacă analizăm situația din Bărăganul de Nord, aici se înregistrează deficit de umiditate de 100-150 mm în anii umezi, 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii uscați, secetoși.

În asemenea zone nu se poate vorbi de de agricultură performantă în lipsa irigațiilor.

De menționat că, o unitate Indice hidrotermic asigură producții de 1,0-1,5 t/ha porumb boabe, 0,8-1,0 t/ha cereale păioase, 0,4-0,5 t/ha floarea-soarelui, rapiță și soia, 10,0 t/ha sfeclă de zahăr.

În schema generală privind apariția fenomenului de deșertificare am văzut că se pornește de la PĂDURE. De aceea, pădurea este singura soluție pentru stoparea acestui fenomen.

• Pădurea creează zonele de presiune joasă care atrag ploile;

• Pădurea răcorește aerul (cu 10°C mai puțin) și aduce umezeală în zonele vecine;

• Prezența pădurilor asigură mai multă apă, mai puține inundații;

• Pădurile stochează carbonul, creează norii care aduc ploaia, deci au rol esențial în combaterea secetei și schimbărilor climatice.

România avea peste opt milioane de hectare de pădure și mai are 6,3 milioane de hectare, care sunt în continuă diminuare prin tăieri masive fără respectarea regimului silvic.

La nivelul UE, suprafața împădurită este de 29,3%, iar în România de 26% care se găsește 66% în zona de munte, 27% în zona de deal și numai 6% în zona de câmpie față de 14-16% cât ar fi optim.

În Câmpia Transilvaniei pădurea ocupă 6,8 %, în Câmpia Olteniei 5,8 % în Câmpia Moldovei 4,1 %,Câmpia Bărăganului 3,5 % și în Câmpia de Vest 3,2 %.

Cele mai expuse fenomenului de deșertificare sunt județele Olt cu 65% din suprafață, Dolj cu 60% și Mehedinți cu 30%.

În principalele județe agricole suprafața ocupată cu pădure este de 10,6% în Giurgiu, 9,6% în Galați, 9% în Tulcea, 5,8% în Ialomița și 4,4% în Călărași.

Până în 1961, România a avut perdele forestiere de protecție de 7.700 km pentru protejarea a un milion de hectare de teren și 1.400 km pentru căile de comunicații. Aceste perdele s-au mai păstrat în Stațiunile de Cercetări Agricole și efectul lor este foarte favorabil în special în actualul climat. În zonele cu perdele forestiere de protecție viteza vântului se reduce cu 25-50%, transpirația plantelor se reduce cu 30% și evaporarea apei din sol cu 25-45%.

Suprafețele ocupate cu perdele forestiere de protecție pentru culturile agricole sunt de 2,5% în silvostepă, 3-4% în stepă și 5-7% pe nisipuri. Aceste diminuări de suprafață sunt compensate de sporurile de producție datorită perdelelor.

Prezența speciilor forestiere este benefică nu numai pentru culturile agricole, ci și pentru oameni.

Așa se explică de ce ONU a scos în evidență în repetate rânduri că țara cu cea mai fericită populație este Finlanda și aceasta din cauza apropierii de natură. Se menționează că în Finlanda, în orice loc te-ai afla pe teritoriul său, nu trebuie să mergi pe jos mai mult de 10 minute pentru a întâlni un parc, o pădure. La noi, pe traseul București – Constanța, de peste 260 km, rar vezi câte un pâlc de pădure.

Referindu-ne la suprafața spațiilor verzi din marile orașe, la nivelul Europei este, în medie, de 42%, Oslo are 77%, Zagreb 74%, iar București, în mod rușinos, 26% și este în continuă scădere. Prin urmare, sunt suficiente argumente care ne obligă, cât încă nu este prea târziu, să trecem la măsuri organizate și continue, de lungă durată, pentru prevenirea și stoparea fenomenului de deșertificare.

Asemenea măsuri au în vedere:

1. La nivel național

a) Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Educației, împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice, ar fi de dorit să întocmească un program concret pentru sănătatea solului și reducerea schimbărilor climatice, program care să fie însușit de Guvern și avizat de Parlament și care să fie valabil pe termen lung, indiferent de formațiunile politice care vor fi la guvernare. Acest program poate avea o finanțare relativ modestă, dar de lungă durată.

b) Definitivat acțiunea de Cadastru și Organizarea Teritoriului pentru a cunoaște bine situația fiecărei bucăți de teren.

c) Romsilva să extindă suprafața de pepiniere pentru a asigura materialul săditor pentru plantarea pădurilor pe mari suprafețe.

d) Desfășurat o bogată și susținută activitate de educație în rândul populației care să participe atât la înființarea pădurilor și perdelelor forestiere de protecție, cât și la întreținerea și păstrarea tuturor spațiilor verzi. Îmi amintesc că în perioada 1934-1940 a fost o asemenea măsură organizată de marele agronom Gh. Ionescu-Șișești, ministrul Agriculturii, precum și de marele silvicultor Marin Dracea, când s-au plantat multe suprafețe de teren degradat și perdele forestiere de protecție în cadrul Stațiunilor de Cercetări Agricole care se păstrează și în prezent. Eram elev și tot tineretul a participat: elevi, studenți, militari și chiar oameni în vârstă.

e) Creșterea suprafețelor împădurite pe terenurile improprii agriculturii, terenuri cu pante mari supuse eroziunii și alunecărilor de teren. Agenția Domeniilor Statului are peste 80.000 ha improprii agriculturii. De ce nu se împăduresc?

f) Crearea perdelelor forestiere de protecție pentru culturile agricole, pentru șosele și căi ferate, pe canale și diguri etc.

g) Extinderea suprafețelor amenajate pentru irigat în zonele cu deficit mare de umiditate cum am văzut mai sus.

2. La nivel regional

a) Participarea, cu prioritate, la toate acțiunile întreprinse la nivel național și au aplicații în zona respectivă.

b) Întreprinderea de măsuri antierozionale specifice zonei.

c) Amenajarea de lacuri de acumulare în zonă.

d) Asocierea producătorilor agricoli pentru extinderea irigațiilor.

3. Măsuri în fiecare fermă

a) Măsurile de la punctul 1 și 2, care au aplicație în fermă, vor fi prioritare.

b) Organizarea de asolamente cu o diversitate de culturi, corect eșalonate, cu 20% leguminoase și cu solă săritoare de graminee și leguminoase perene.

c) Folosirea de soiuri (hibrizi) cu perioadă de vegetație mai scurtă și rezistență la stresul hidric.

d) Menținerea solului afânat, pentru acumularea apei și o înrădăcinare adâncă a plantelor.

e) Extinderea sistemului de agricultură conservativă.

f) Menținerea terenului permanent verde, culturi de acoperire etc.

g) Asigurarea necesarului de materie organică în sol – 10 t/an/ha.

h) Realizarea acțiunilor de mulcire a solului.

i) Evitarea măsurilor de tasare-compactare a solului.

J) Reducerea fenomenului de eroziune a solului prin lucrări specifice terenului în pantă.

k) La limită de proprietate și pe marginea parcelelor se vor planta garduri vii.

Datoria proprietarilor de teren și a specialiștilor agronomi este să acționeze pentru prevenirea fenomenelor de degradare a solului prin eroziune, dehumificare, destructurare, compactare, aridizare, acidificare, salinizare și, bineînțeles, deșertificare.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Posibilități de reducere a consumului de motorină la lucrările agricole

Să avem grijă de pământ, bogăția inestimabilă a României

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) salută votul exprimat miercuri, 8 iulie 2026, în Parlamentul European privind obiecția la actul delegat care ar fi clasificat soia drept materie primă cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor - ILUC.

Prin acest vot, Parlamentul European transmite un semnal important: politicile europene privind biocombustibilii și sustenabilitatea trebuie construite pe criterii științifice, proporționale și adaptate realităților regionale, nu pe abordări generale care tratează identic situații profund diferite.

Forumul APPR a fost implicat activ în acest dosar încă din etapa inițială, prin transmiterea unei scrisori de poziție și prin furnizarea de informații tehnice relevante privind importanța culturii de soia pentru agricultura românească. Organizația a fost, totodată, în dialog constant cu eurodeputații români din toate grupurile politice, precum și cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a susține o poziție echilibrată și corectă pentru fermierii din România.

România este unul dintre principalii producători de soia din Uniunea Europeană, iar această cultură are o importanță strategică pentru dezvoltarea sectorului proteinelor vegetale, pentru reducerea dependenței de importuri și pentru consolidarea autonomiei alimentare europene. În același timp, soia cultivată în Uniunea Europeană se produce pe terenuri agricole existente, în condiții stricte de mediu, climă și biodiversitate, fără a putea fi comparată cu soia provenită din regiuni unde există riscuri reale de defrișare sau conversie a ecosistemelor naturale.

Clasificarea generală a soiei drept materie primă cu risc ridicat ILUC ar fi transmis un semnal negativ fermierilor și industriei de procesare, descurajând investițiile într-un sector pe care Uniunea Europeană declară că dorește să îl dezvolte: cel al proteinelor vegetale. Pentru fermieri, soia înseamnă nu doar o cultură importantă economic, ci și o plantă valoroasă în rotație, cu beneficii agronomice clare, inclusiv fixarea azotului, îmbunătățirea fertilității solului și reducerea necesarului de îngrășăminte.

„Pentru fermierii din România, acest vot este un semnal important că vocea lor contează la nivel european. Nu putem construi politici sustenabile prin soluții generale, care nu țin cont de realitatea din teren. Soia produsă în România și în Uniunea Europeană trebuie analizată distinct, în funcție de originea și condițiile reale de producție. Forumul APPR va continua să susțină, în dialog cu instituțiile europene și naționale, politici agricole bazate pe date, proporționalitate și respect pentru fermierii care produc în conformitate cu standardele europene”, transmite Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR.

FAPPR consideră că următorul pas trebuie să fie revizuirea actului delegat de către Comisia Europeană, astfel încât acesta să mențină obiectivul legitim de combatere a defrișărilor, dar să introducă o evaluare diferențiată, bazată pe origine și pe riscul real asociat fiecărei materii prime. „Organizația noastră va continua să urmărească acest dosar și să contribuie activ, alături de partenerii europeni și de autoritățile române, la conturarea unei politici care să protejeze mediul, dar și competitivitatea fermierilor europeni”, conchide Cristina Cionga.

Forumul APPR mulțumește eurodeputaților români care au înțeles importanța acestui subiect pentru agricultura românească și au susținut o abordare realistă și echilibrată, dincolo de apartenența politică. În mod special, Forumul APPR adresează mulțumiri doamnei Maria Grapini (PUSL/S&D), doamnei Georgiana Teodorescu (AUR/ECR) și domnului Daniel Buda (PNL/PPE), pentru implicarea și sprijinul acordat în acest dosar.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bayer și NIK Balkans anunță consolidarea parteneriatului lor strategic, prin extinderea ofertei de soluții digitale dedicate agriculturii de precizie din România. Această etapă reflectă angajamentul comun al celor două companii de a sprijini fermierii în adoptarea unor tehnologii digitale adaptate realităților locale și nevoilor din teren.

În cadrul parteneriatului, software-ul FieldView™ este comercializat și susținut local prin NIK România și poate fi inclus în pachete eligibile pentru finanțare prin programele derulate de AFIR, completând oferta existentă de soluții hardware compatibile FieldView. Acest ecosistem integrat permite fermierilor să colecteze, să vizualizeze și să analizeze date agronomice direct din fermă, susținând decizii mai bine fundamentate de-a lungul întregului sezon agricol.

În paralel, Bayer și NIK au dezvoltat o integrare funcțională între platforma FieldView™ și tehnologia dronelor XAG. Această soluție permite vizualizarea în FieldView a datelor generate de dronele XAG, precum și exportul prescripțiilor FieldView pentru aplicare variabilă prin intermediul dronelor. În prezent, integrarea este disponibilă printr-un flux de lucru manual și reprezintă un prim pas practic către conectarea platformelor digitale utilizate în fermă. Soluția este deja utilizată de un client comun din România, demonstrând relevanța sa în condiții reale de exploatare agricolă.

„Agricultura trece printr-o transformare fundamentală, iar România are potențialul de a fi în fruntea acestei schimbări. Prin consolidarea parteneriatului nostru de lungă durată cu NIK, ne reafirmăm angajamentul față de fermierii români, sprijinind parcursul lor către un sector agricol mai inovator și competitiv”, arată Jennifer Gilberg, Country Division Head Bayer Crop Science România, Bulgaria, Republica Moldova.

Prin aceste inițiative complementare, Bayer și NIK contribuie la dezvoltarea unui ecosistem digital coerent, care conectează tehnologii deja utilizate în fermă și oferă fermierilor flexibilitatea de a adopta soluții digitale în funcție de nivelul lor actual de digitalizare.

„Extinderea parteneriatului cu Bayer reprezintă un pas firesc în misiunea noastră de a oferi fermierilor români acces simplificat la tehnologii de ultimă oră. Prin integrarea software-ului FieldView în programele de finanțare AFIR, eliminăm barierele de cost și facilităm tranziția către agricultura de precizie. Obiectivul nostru este ca tehnologia să devină un standard accesibil în România, oferind fiecărui fermier suportul tehnic și soluțiile digitale necesare pentru a obține o performanță sustenabilă pe termen lung”, a subliniat Kaloyan Kumanov, administrator NIK Balkans.

Indiferent de nivelul de digitalizare, fermierii pot alege configurațiile care li se potrivesc, de la soluții orientate către colectarea și analiza datelor, până la opțiuni avansate pentru monitorizarea producției, cartografiere GPS de înaltă precizie și managementul inteligent al aplicării inputurilor.

Astfel, FieldView își reconfirmă angajamentul de a susține modernizarea agriculturii românești, punând la dispoziția fermierilor tehnologie de ultimă generație, adaptată realităților locale și capabilă să răspundă provocărilor fiecărei etape din sezonul agricol.

„Prin introducerea acestei game extinse de soluții și prin explorarea unor noi modalități de conectare a FieldView cu alte tehnologii utilizate în fermă, oferim fermierilor soluții scalabile care evoluează odată cu nevoile lor. Accentul rămâne pe transformarea datelor din teren în informații clare, utile pentru productivitate și eficiență”, a declarat Alin Sebastian Nemțisor, Digital Farming Solutions Lead Bayer România.

Pentru a identifica pachetele de digitalizare FieldView disponibile și eligibile pentru finanțare, fermierii pot accesa platforma AFIR, utilizând linkul www.bdpr.afir.info, unde pot verifica soluțiile care corespund nevoilor propriei exploatații.

Prin aceste inițiative, Bayer și NIK își consolidează rolul de parteneri ai fermierilor români, contribuind la dezvoltarea unui ecosistem digital coerent, construit în jurul nevoilor reale din fermă și al utilizării eficiente a datelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM) Cristian - Sibiu continuă proiectele dedicate managementului durabil al pajiștilor și optimizării resurselor furajere montane, prin acțiuni de teren desfășurate în etape strategice.

La data de 21 mai 2026, efectivele de ovine din rasa Țurcană au urcat la Păltiniș, la o altitudine de 1.457 de metri. În prezent, animalele valorifică cu succes pajiștile naturale din această locație, beneficiind de flora specifică zonelor montane înalte.

Concomitent cu această activitate, specialiștii din cadrul institutului au finalizat amenajarea loturilor experimentale de la ferma de cercetare a ICDM Cristian, care se întind pe o suprafață totală de aproximativ opt hectare. Pe această suprafață au fost aplicate lucrări agrotehnice complexe pentru îmbunătățirea troficității solului și creșterea valorii furajere a covorului vegetal:

• Supraînsămânțare cu amestecuri selecționate de graminee și leguminoase perene;

• Aplicare de amendamente și fertilizanți pentru optimizarea nutriției solului.

Aceste loturi experimentale urmează să fie valorificate alternativ, prin pășunat și cosit, pentru a studia dinamica regenerării vegetației și productivitatea animală în condiții controlate.

În următoarele două zile, ovinele din rasa Țurcană vor fi introduse în aceste loturi experimentale, marcând deschiderea noii etape de monitorizare științifică din acest sezon.

Prin aceste inițiative, ICDM Cristian își reafirmă rolul în dezvoltarea unor soluții tehnologice care sprijină sectorul zootehnic montan, demonstrând că productivitatea și conservarea biodiversității pot evolua în perfect echilibru.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 13 iunie 2026 evenimentul anual „Parfum de Cluj”, la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH).

Devenit deja tradițional, evenimentul este organizat de specialiștii de la stațiunea universității, împreună cu Asociaţia Amicii Rozelor din România, iar vizitatorii vor avea ocazia, ca de fiecare dată, să admire colecția de trandafiri, care se întinde pe o suprafață de un hectar și cuprinde 320 de soiuri, inclusiv 50 create la SCH, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire.

Staţiunea de Cercetare Horticolă este o unitate horticolă complexă, înființată în anul 1953, cunoscută şi recunoscută pe plan intern şi internaţional prin creaţiile originale remarcabile obţinute de colectivul de cercetători. Ultimul soi de trandafir creat la SCH este „Grația” (roz- cyclamen, foarte parfumat), care se află în anul II de testare şi omologare la Institutul de Stat pentru Testarea şi  Înregistrarea Soiurilor Bucureşti. Tot acolo se află în curs de brevetare soiul „Zenaida” (mov, grupa arbustoizi).

De asemenea, în această primăvară au fost omologate soiurile „Lumina” (alb, din grupa floribunda) și „Alma” (roșu carămiziu, grupa urcători). Ambele soiuri au fost premiate, în toamna anului trecut, la Salonul Internațional ProInvent Cluj-Napoca, cu Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur.

„Pentru noi, vizitarea colecției în acest an înseamnă și un motiv în plus de mândrie, pentru că vom prezenta publicului cele două soiuri noi de trandafiri, omologate de ISTIS: Lumina şi Alma. Explozia de culori, de forme și de parfum a soiurilor și hibrizilor din colecție și din câmpurile experimentale ale stațiunii sunt o încântare pentru ochi și suflet, iar în 13 iunie, alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți pasionații să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor”, a declarat CS III ing. dr. Gabriela Roman, care se ocupă de colecția SCH și este autor sau co-autor a numeroase soiuri.

Pasionații de trandafiri vor avea parte de tur ghidat, prezentarea soiurilor nou brevetate sau în curs de omologare, dar și de discuții libere cu specialiștii SCH și posibilitatea de a face fotografii.

Taxa de intrare la eveniment, doar pentru adulți, este de 10 lei, iar la standul din proximitatea intrării se vor putea achiziționa trandafiri la fir din soiurile create în stațiune, precum și alte produse proprii: plante dendrologice, alături de flori, pomi și arbuști fructiferi la ghiveci, răsaduri de flori și legume, precum și cireșe și căpșune proaspete din producția stațiunii.

Asociația Amicii Rozelor din România este înființată, cu cadre didactice de la USAMV Cluj-Napoca între membri fondatori, la inițiativa celui care a pus bazele actualei colecții a SCH - prof. dr. ing. Ștefan Wagner, împreună cu specialiști și iubitori ai trandafirilor, în anul 1990, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Este o organizație civilă, non-guvernamentală și apolitică, cu caracter non-profit care reunește specialiști, dar și pasionați de trandafiri, având ca scop principal răspândirea cunoștințelor legate de toate aspectele cultivării acestora, inclusiv prin organizarea de conferințe și demonstrații practice, expoziţii naţionale şi internaţionale, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică Revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.

„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);

• Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;

• Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:

• Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;

• Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!