Vă propunem o scanare a agriculturii din regiunea Moldovei, acolo unde inginerul agronom Ionuț Radu își desfășoară activitatea, în cadrul TCE Agricultura, județul Neamț.

Ionuț Radu, agronomul din județul Neamț care se pregătea cândva pentru admiterea la Stomatologie înainte ca o întâmplare să îl aducă la Agricultură, a discutat cu noi cu ocazia a două momente importante: semănatul porumbului și recoltatul rapiței. Am trecut în revistă lucrările pe care le-a făcut tânărul inginer agronom la TCE Agricultura, precum și cele mai importante decizii luate pentru sănătatea culturilor.

Irigatul, obligatoriu pentru loturile semincere

În fiecare an, loturile semincere ocupă o suprafață de circa 20-25% din suprafața totală a fermei. Marile companii producătoare de sămânță au înăsprit condițiile din contracte pentru loturile semincere cultivate în regiunea Moldovei. Zona s-a confruntat cu temperaturi mai ridicate în ultimii ani și cu precipitații mai scăzute, fapt care a determinat companiile să accepte doar contractele cu fermierii care se învoiesc să irige suprafețele. Decizia este valabilă și pentru județul Neamț, acolo unde Ionuț Radu își desfășoară activitatea.

,,Suntem furnizori pentru cei trei mari producători de sămânţă: Corteva Agriscience, Monsanto și KWS. Anual, producem porumb, floarea-soarelui şi soia, pe o suprafaţă cuprinsă între 1.000 și 1.500 de hectare, totul la irigat, cu consum mare de energie, de atenţie şi cu riscuri pe măsură.”

Locul a fost special ales pentru loturile semincere, datorită condițiilor climatice favorabile (temperaturi mai scăzute vara, vânt, punct de rouă prielnic). Atât inginerul agronom, cât și cei din jurul său s-au arătat încrezători în alegerea făcută. Acum doi ani, nimeni nu se aștepta la temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un loc aflat la câțiva kilometri de Ceahlău.

„Toată lumea privea cu încredere şi cu pozitivism amplasarea loturilor semincere, datorită temperaturilor în timpul verii puţin mai mici şi a vânturilor, a punctului de rouă, am avut o săptămână cu medii de peste 40°C, care au culminat în timpul polenizării, şi atunci lucrurile n-au fost în regulă nici măcar sub pivot. Asta ne-a făcut să ne îndreptăm spre a pregăti foarte devreme terenurile, a elimina trecerile suplimentare şi a gestiona cât mai bine resursele de apă din sol”, spune Ionuț Radu.

Sumele alocate pentru irigații depășesc 15-17 milioane de euro. Eforturile financiare nu s-au oprit însă aici, ci au continuat și cu investiția în perdele forestiere, care protejează culturile de vânturile puternice, dar previn și apariția impurităților la loturile semincere. „Vorbim de distanţe de izolare destul de stricte, vorbim de hibrizi multipli, pentru că companiile nu-şi mai permit să ne aloce hibrizi pe suprafeţe foarte mari şi atunci trebuie să spicuim aceste sole”, a explicat Ionuț Radu.

Acum și irigatul loturilor figurează printre cerințele obligatorii stipulate în contract. „Totodată, au venit condiţiile contractuale ale marilor producători de sămânţă, în care nu mai primesc loturi semincere în afara pivotului, nu vorbim de suprafaţa cadastrală. Deci nu se mai alocă sau nu se mai seamănă niciun hectar în afara perimetrului irigabil al solei. Lucrurile astea ne-au făcut să ne reorganizăm, să înţelegem importanţa apei, importanţa gestionării ei, de la importanţa gestionării în sol la importanţa gestionării apei de irigaţii, şi să reuşim să facem faţă provocărilor.”

Diferența mare, de peste 20 de grade, între temperatura din timpul zilei și cea din timpul nopții creează, de asemenea, probleme, pentru inginerul Ionuț Radu: „Anii s-au schimbat, temperaturile sunt fluctuante. Am avut, anul acesta, un start destul de întârziat, pentru că a fost foarte rece noaptea. Avem o amplitudine termică destul de mare. De pildă, am avut un maxim de 26°C ziua, iar noaptea temperatura a fost de 4°. Vorbim de o diferenţă de 22°, lucru care se resimte în gradele utile pe care le urmărim în acumularea porumbului şi semănarea etapizată”.

Cerințele aspre de mediu afectează culturile

Cu toate că nu este la fel de afectat ca fermierii din sudul României de interzicerea folosirii neonicotinoidelor, Ionuț Radu spune despre cerințele aspre de mediu că afectează și culturile din Moldova, acolo unde proprietarii de exploatații agricole încep să rămână și ei fără soluții de combatere a dăunătorilor, bolilor și buruienilor.

,,Ne confruntăm deja cu buruieni care au rezistenţă la anumite erbicide, cu dăunători care au făcut rezistenţă la insecticide. Cred că una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm, nu atât de accentuată ca în sud, o reprezintă dăunătorii de sol, la care, din păcate, nu s-au mai obţinut derogări, nu mai avem soluţii […] În cadrul loturilor semincere, noi venim cu un insecticid granulat la sol, aplicat odată cu semănatul, însă costurile au fost ridicate cu aproximativ 360 de lei pe hectar, dar nu ne putem permite să pierdem din densitate.”

Gândul de a face economie este tentant atunci când cheltuielile par copleșitoare, dar agronomul insistă pe importanța alegerii unor produse de calitate. Uneori, a alege ieftin te poate costa mult mai scump.

Rapița, producție mulțumitoare

Pregătirea terenului, momentul semănatului și tehnologia aplicată sunt cruciale pentru toate culturile. Orice greșeală făcută în aceste prime faze mai poate fi reparată doar cu greu. Totuși, oricând este loc de îmbunătățiri.

„Pentru anul acesta, la rapiță, noi am optat doar pentru distanţa de 70 cm între rânduri, culturile arată foarte bine, ne-am dori să fie puţin mai ramificate, asta ar însemna să mărim distanţa între boabe pe rând şi să micşorăm distanţa între rânduri. Lucrul acesta îl vom încerca în această toamnă, pentru că vom începe semănatul în septembrie, nu în august. Vom micşora densitatea de plante semănate. Dacă anul trecut am mers cu 45 de boabe germinabile pe metrul pătrat, anul ăsta vom folosi 40 de boabe maximum, în funcţie de hibrid”, a precizat Ionuț Radu.

Deși cultura de rapiță i-a dat emoții în timpul iernii, deoarece anotimpul rece nu a prins plantele în cea mai bună formă, acestea au recuperat suficient încât să aducă o producție între 4 și 5,2 tone pe hectar, mulțumitoare pentru inginerul agronom de la TCE Agricultura.

Articol de: ANDREEA GHEORGHIȚĂ

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026

Abonamente, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinirea crescătorilor de porci afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Schema, instituită prin Legea nr. 175/2026, are un buget total de aproximativ 59 de milioane de lei, echivalentul a peste 11 milioane de euro. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat și de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Valoarea totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro.

„În acest moment, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțată la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 24-27 septembrie 2026, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” organizează Ziua Recoltei.

Cele mai recente rezultate ale cercetării agricole românești vor fi expuse și prezentate la „Ziua Recoltei” de către toate unitățile de cercetare-dezvoltare-inovare din rețeaua ASAS.

În cadrul evenimentului, pe 24 septembrie, între orele 11:30 - 14:00, va avea loc Bucharest Food Summit, ediția a IX-a, un punct de întâlnire al celor care modelează viitorul lanțului agroalimentar: agricultură, producție alimentară, industria băuturilor, retail, HoReCa, energie, banking, tehnologie și inovare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat modificarea HG nr.1174/2014, pentru a asigura continuitatea schemei de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, bugetul total al schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu suma de 149.366.000 lei, crescând de la valoarea inițială de 714.300.000 lei la un total de 863.666.000 lei.

Schema de ajutor de stat funcționează prin returnarea către fermieri a diferenței dintre acciza standard și acciza redusă aplicată în agricultură (stabilită la 106,72 lei/1.000 litri, adică 0,10672 lei/litru, echivalentul ratei minime europene de 21 euro/1.000 litri).

„Am asigurat astăzi continuarea plății subvenției pentru motorina utilizată în agricultură, pentru a-i sprijini pe fermieri în finanțarea lucrărilor mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare. Suma suplimentară alocată schemei de sprijin ne permite să facem parțial plățile pentru al doilea trimestru, în limita bugetului disponibil. Pentru a achita restul sprijinului cuvenit pentru costurile cu combustibilul din trimestrul al II-lea, vom avea nevoie cât mai rapid de o rectificare bugetară. Agricultura are nevoie de cel puțin un miliard de lei pentru a asigura sprijinul necesar agricultorilor până la sfârșitul anului”, a declarat vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ajutorul de stat se va ajusta la valoarea prevăzută de OUG 24/2026 și potrivit dispozițiilor Legii 162/2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei, în funcție de nivelul  diminuării temporare a accizei.

Procesarea și acordarea plăților către beneficiari se realizează prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), încadrată în limitele bugetului aprobat prin acest act normativ.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați aduce secretele apelor mai aproape de comunitate. Pe 25 septembrie 2026, institutul va participa cu un stand interactiv la cel mai așteptat eveniment de popularizare a științei: Noaptea Cercetătorilor Europeni.

Pentru al patrulea an consecutiv, evenimentul va fi găzduit în parteneriat cu Colegiul Național „Costache Negri” din Galați, curtea instituției de învățământ transformându-se într-un hub interactiv al cunoașterii. ICDEAPA Galați va întâmpina vizitatorii cu un stand spectaculos, conceput special pentru a trezi curiozitatea copiilor și a tinerilor.

Vedetele standului vor fi exemplarele vii de sturioni și alte specii de pești din zonă, oferindu-le celor mici ocazia rară de a le observa de aproape. De asemenea, la standul ICDEAPA Galați, copiii își vor putea testa abilitățile și reflexele în cadrul celebrei „Bătălii a Crabilor” și la competiția intensă de „Pescuit viteză”.

Echipa de specialiști a institutului va fi prezentă pentru a răspunde celor mai inedite întrebări și pentru a dezvălui secretele din spatele ecologiei acvatice și acvaculturii.

„Din experiența anilor trecuți, vă pot spune că numărul copiilor atrași de standul nostru a depășit pragul de o mie la fiecare ediție. Întrebările și curiozitatea lor debordantă ne aduc o uriașă bucurie și ne motivează să le împărtășim din secretele meseriei noastre. Adresăm mulțumiri speciale partenerilor noștri tradiționali de la Colegiul Național „Costache Negri” pentru sprijinul necondiționat acordat de-a lungul anilor în organizarea ireproșabilă a acestui eveniment”, a declarat conf. univ. dr. ing. Maricel Floricel Dima, directorul general al ICDEAPA Galați.

Prin această participare, ICDEAPA Galați își propune să cultive interesul noii generații pentru conservarea biodiversității și dezvoltarea acvaculturii sustenabile. „O societate responsabilă se construiește prin informare corectă, iar această informare începe întotdeauna cu educația timpurie a tinerilor”, a punctat Maricel Floricel Dima.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați este o instituție de referință la nivel național, dedicată studiului, conservării resurselor acvatice și dezvoltării de tehnologii ecologice pentru sectorul pescăresc și de acvacultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 15 septembrie 2026, Parlamentul European votează modificarea Regulamentului privind Mecanismul de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon (CBAM). Înaintea acestui vot, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită eurodeputaților români sprijinul în susținerea unei soluții concrete pentru agricultură: posibilitatea suspendării temporare a aplicării CBAM pentru fertilizanți în perioadele de criză.

Agricultura europeană trece deja printr-o perioadă dificilă. Costurile de producție au crescut, prețurile la energie, carburanți și fertilizanți pun presiune tot mai mare pe ferme, iar marjele fermierilor sunt tot mai reduse.

În acest context, fertilizanții reprezintă o problemă majoră. Aceștia pot ajunge să reprezinte între 15% și 35% din costurile de producție ale fermierilor, iar aproximativ 30% din îngrășămintele azotate utilizate în Uniunea Europeană sunt importate. Orice creștere suplimentară a prețului se transmite direct în costurile agriculturii.

Fermierii din România și din Uniunea Europeană nu își pot permite ca, în perioade de criză, aceste costuri să crească și mai mult. Mai mult, problema nu se oprește la fermă. Fertilizanții mai scumpi înseamnă costuri de producție mai mari, presiune asupra prețurilor alimentelor și, în final, un risc suplimentar pentru securitatea alimentară europeană.

„Considerăm esențial ca Uniunea Europeană să aibă un mecanism prin care CBAM să poată fi suspendat temporar pentru fertilizanți atunci când situația o impune. Aceasta este rațiunea pentru care susținem amendamentul 86, prin care se urmărește menținerea articolului 27a în forma agreată în interesul fermierilor. În același timp, atragem atenția asupra amendamentului 70, reprezentând textul Comisiei Europene, care nu oferă aceeași soluție clară pentru situațiile de criză și lasă fermierii într-o zonă de incertitudine. Pentru un fermier care trebuie să decidă astăzi ce cantitate de fertilizant cumpără, ce cultură înființează și dacă își poate finanța următorul ciclu de producție, incertitudinea legislativă înseamnă un risc real. De aceea, apelul nostru către eurodeputații României este clar: solicităm să votați mâine pentru amendamentul 86 și pentru menținerea articolului 27a în forma care permite suspendarea temporară a CBAM pentru fertilizanți în perioadele de criză, respectiv: „Comisia va monitoriza în mod continuu situația la nivelul Uniunii, în vederea urmăririi impactului CBAM asupra pieței interne a Uniunii. În cazul în care Comisia, ținând seama de dovezile relevante, consideră că includerea unui produs în anexa I cauzează un prejudiciu grav pieței interne a Uniunii din cauza unor circumstanțe grave și imprevizibile legate de impactul asupra prețurilor mărfurilor, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a elimina temporar acest produs din anexa I până la încetarea respectivelor circumstanțe grave și imprevizibile; În cazul în care un produs este eliminat temporar din anexa I în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, Comisia se asigură, în conformitate cu normele financiare aplicabile ale Uniunii și sub rezerva disponibilității creditelor, că se pune la dispoziția operatorilor din toate sectoarele productive din cadrul Uniunii afectate direct de circumstanțele grave și neprevăzute menționate la alineatul (1) un sprijin financiar adecvat, inclusiv operatorilor care produc produsul în cauză sau care utilizează produsul respectiv în procesul lor de producție. Acest sprijin este finanțat, după caz, din veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM și este proporțional cu prejudiciul suferit, fără a conduce la o supracompensare.” Vă solicităm, de asemenea, să susțineți această poziție în dialogul cu colegii dumneavoastră din Parlamentul European din celelalte state și să îi convingeți, indiferent de grupul politic din care fac parte, că agricultura europeană are nevoie de acest mecanism de protecție. Nu solicităm renunțarea la obiectivele europene privind reducerea emisiilor de carbon. Solicităm ca politicile europene să țină cont de realitatea din ferme și să existe instrumente de intervenție atunci când apar situații de criză care pot afecta capacitatea fermierilor de a produce. Securitatea alimentară nu poate fi protejată dacă fermierii nu își mai pot permite să producă”, transmite AAC.

Votul de mâine este important pentru agricultura europeană, susține Alianța, fiind momentul ca Parlamentul European să ofere fermierilor un minim mecanism de protecție pentru situațiile în care costurile fertilizanților cresc puternic ca urmare a unor crize.

„Fermierii din România au nevoie de predictibilitate. Agricultura europeană are nevoie de competitivitate. În perioade de criză, ambele au nevoie de protecție”, conchide Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din următoarele organizații profesionale Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru susținerea crescătorilor de bovine și bubaline afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Aprobarea Comisiei Europene se referă la schema instituită prin Legea nr. 176/2026, al cărei buget total este de 277.184.320 de lei (52 milioane de euro).

Sprijinul acordat fermierilor este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Valoarea totală care poate fi acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. Crescătorii pot depune deja cererile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a beneficia de subvenția de 68 de euro pe cap de animal.

Măsura a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), adoptat de Comisie la 29 aprilie 2026, respectând condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE.

„Aprobarea Comisiei Europene reprezintă o etapă esențială în implementarea acestei măsuri de sprijin, adoptată de Parlament și finanțată din bugetul de stat. Încă de la promulgarea legii, am solicitat imediat alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară, cerând avizul Ministerului Finanțelor și aprobarea Guvernului pentru hotărârile de guvern inițiate de Ministerul Agriculturii. Este important să putem face plățile cât mai repede, pentru a oferi un sprijin concret fermierilor care resimt direct presiunea creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Reamintim că schema urmărește compensarea parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii și se aplică activității desfășurate de crescătorii de bovine în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 septembrie 2026, Ateliere Fără Frontiere lansează primul apel din programul național „Dăm Click pe România 2026”, în cadrul căruia, peste 2.500 de calculatoare recondiționate, vor fi donate școlilor, ONG-urilor și instituțiilor sociale din țară, care se confruntă cu piedici în accesarea tehnologiei.

Pentru ca școlile, ONG-urile și instituțiile sociale să fie luate în calcul în cadrul programului, acestea trebuie să se înscrie prin completarea următorului formular: https://redeee.ro/formular-inscriere-donatii-calculatoare/. Înscrierile sunt deschise în perioada 14 septembrie – 4 octombrie 2026. Formularul presupune prezentarea nevoii identificate în cadrul instituției, ONG-ului sau școlii și al impactului pe care calculatoarele ar urma să-l producă. Cei care se înscriu pot solicita 5, 10, 15 sau 20 de calculatoare recondiționate.

„Fiecare calculator donat prin Dăm Click pe România înseamnă, de fapt, trei rezultate în același timp: un echipament electronic care primește o nouă viață, un loc de muncă real pentru o persoană aflată în programul de integrare socioprofesională, și accesul la tehnologie pentru un elev sau o instituție care altfel nu și-ar fi permis-o. Programul funcționează de mai bine de jumătate de deceniu datorită sprijinului constant al OMV Petrom și Kaufland România, iar anul acesta ni se alătură și ENGIE România, o dovadă că tot mai multe companii înțeleg valoarea reală a investiției în educație digitală și incluziune socială. Lansăm această ediție cu obiectivul de a ajunge, ca și până acum, în special în comunitățile unde nevoia este cea mai mare”, spune Cristina Bîcîilă, director general Ateliere Fără Frontiere.

Laureații programului vor fi aleși în urma unui proces de jurizare care va lua în calcul relevanța proiectului prezentat, impactul, sustenabilitatea și fezabilitatea. Aceștia vor fi anunțați pe data de 12 octombrie pe site-ul redeee.ro și pe paginile de social media ale Ateliere Fără Frontiere.

Structurile eligibile pentru a intra în program sunt: organizațiile nonguvernamentale (asociații, fundații, federații), instituțiile de învățământ de stat (școli, licee, grădinițe, facultăți, universități, biblioteci, cluburi ale copiilor, centre sociale etc.), bibliotecile publice, instituțiile sociale de stat și centrele de zi pentru refugiați.

Regulamentul complet al programului poate fi consultat aici: https://redeee.ro/wp-content/uploads/2026/09/Regulament-Dam-Click-pe-Romania-2026-3.pdf

În ediția din 2026 a Dăm Click pe România, Ateliere Fără Frontiere își propune să doneze peste 4.000 de echipamente IT către școlile, bibliotecile, ONG-urile și instituțiile sociale din țară, în cele două apeluri ale programului.

3 din 10 școli au calculatoare donate prin Dăm Click pe România

Dăm Click pe România este un program care există în cadrul atelierului reDEEE al asociației Ateliere Fără Frontiere de peste 12 ani, timp în care au fost recondiționate și donate peste 38.000 de echipamente IT care au ajuns la peste 700.000 de beneficiari din țară, majoritatea elevi și profesori din mediul rural și urbanul mic.

Aceste cifre sunt rezultatul unor parteneriate solide cu mediul privat. OMV Petrom și Kaufland România susțin programul Dăm Click pe România de jumătate de deceniu, iar din această ediție li se alătură și ENGIE Romania, extinzând astfel baza de parteneri care fac posibilă continuarea programului.

Situația digitalizării rămâne una dintre cele mai dificile din Uniunea Europeană. Potrivit Digital Economy and Society Index (DESI) 2025, doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, față de o medie europeană de 54%. Ținta stabilită de România pentru 2030, prin planul național pentru Deceniul Digital, este de 50%, sub media actuală a UE și mult sub obiectivul european de 80%. Decalajul este și mai pronunțat în mediul rural, unde doar una din cinci persoane are competențe digitale de bază, fiind și zona în care ajunge cea mai mare parte a echipamentelor donate prin Dăm Click pe România. Programul a pornit de la dorința de a elimina decalajul digital dintre diferitele zone ale țării și a crea șanse egale pentru elevi, profesori și adulți din zone ale țării cu acces limitat la tehnologie.

Ateliere Fără Frontiere, prin intermediul atelierului lor specializat reDEEE, este operator autorizat pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și singurul operator din România certificat WEEELABEX atât pentru tratarea DEEE, conform standardului european EN 50625, cât și pentru pregătirea echipamentelor pentru reutilizare, conform SR EN 50614:2020, standardul care garantează că fiecare echipament recondiționat trece printr-un proces documentat de verificare, testare și reparare înainte de a redeveni produs funcțional, cu trasabilitate completă. Asociația preia, în această calitate, echipamente IT uzate de la companii și organizații, care sunt apoi recondiționate de angajați aflați în programul de integrare socioprofesională, iar echipamentele rezultate sunt donate școlilor din zone vulnerabile ale țării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ce poate spune o insectă prinsă pe o capcană lipicioasă? La prima vedere, poate nu foarte mult. Dar dacă știm unde a fost amplasată capcana, când a fost montată, câte insecte au fost capturate, cum arată acestea și cum evoluează capturile în timp, simpla observație începe să se transforme în informație. Iar când observațiile sunt repetate, înregistrate, comparate și interpretate, începe să se contureze un experiment.

Pornind de la această idee a fost construit atelierul „PlantProtectLab: Capcane inteligente și soluții ecologice pentru protecția pomicolă”, desfășurat în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”.

PlantProtectLab a urmărit familiarizarea elevilor cu bolile și dăunătorii întâlniți la pomii fructiferi, cu metodele de monitorizare și cu principiile unei protecții cât mai responsabile a plantelor. Dincolo de această componentă, însă, ne-am dorit ca elevii să parcurgă, la scară adaptată nivelului lor, câteva dintre etapele reale ale cercetării: observație, experiment, colectare de date, interpretare și comunicarea rezultatelor.

Înainte de combatere vine monitorizarea

Atunci când vorbim despre protecția plantelor, gândul merge frecvent direct la combaterea bolilor și dăunătorilor. În practică, însă, o intervenție corectă începe mult mai devreme.

Mai întâi trebuie să știm ce organism este prezent, unde apare, în ce număr și cum evoluează populația acestuia.

În cadrul atelierului, elevii au fost familiarizați cu exemple de boli și dăunători ai pomilor fructiferi și au discutat despre modul în care simptomele sau prezența insectelor pot fi observate în teren. Materialele educative PlantProtectLab au inclus exemple precum rapănul și făinarea mărului, bășicarea frunzelor, afidele, viermele merelor și minerii frunzelor, alături de soluții prietenoase și metode de monitorizare.

Partea practică a fost construită în jurul capcanelor lipicioase, de culoare galbenă și albastră, utilizate ca instrumente de observare și monitorizare a insectelor.

Elevii au pregătit capcanele, le-au amplasat în pomii sau arborii regăsiți în spațiile verzi ale liceelor și au primit o fișă prin care să urmărească ceea ce se întâmplă după încheierea atelierului, precum și un protocol („rețeta”) experimentului.

Din acel moment, o activitate aparent simplă s-a transformat într-un mic experiment.

Când „am văzut” devine „am înregistrat”

Unul dintre lucrurile pe care am încercat să le explicăm elevilor a fost diferența dintre observație și dată experimentală.

A spune că „pe capcană sunt multe insecte” reprezintă o observație. A nota data, amplasarea capcanei, numărul de insecte identificate și modificările apărute de la o observație la alta înseamnă deja să construiești un set de informații care poate fi analizat. Fișa de monitorizare a avut astfel rolul unui caiet experimental simplificat.

Elevii au trebuit să urmărească experimentul, să fotografieze capturile și să noteze rezultatele. În acest mod, au descoperit că cercetarea nu înseamnă numai laboratoare și echipamente sofisticate. Înseamnă și rigoare: să respecți metoda, să notezi corect, să compari și să nu modifici rezultatul doar pentru că nu este cel la care te-ai fi așteptat.

Mai departe apare întrebarea esențială: ce înseamnă ceea ce am observat? De ce au apărut mai multe insecte într-o anumită perioadă? De ce diferă capturile între amplasamente? Pot influența vegetația din jur sau condițiile de mediu rezultatele?

În această etapă elevul nu mai este doar cel care execută experimentul. Începe să îl interpreteze.

De la experiment la lucrare științifică

PlantProtectLab nu s-a oprit la realizarea și monitorizarea capcanelor. Elevii au primit o provocare suplimentară: să transforme observațiile și datele obținute într-o mini-lucrare științifică.

În timpul atelierului a fost prezentată structura unui articol științific: abstract, introducere, material și metodă, rezultate, discuții și concluzii, explicată într-o manieră adaptată elevilor.

Dincolo de terminologia academică, logica este simplă:

• De ce am realizat experimentul?

• Cum am lucrat?

• Ce am găsit?

• Cum putem explica rezultatele?

• Ce putem concluziona?

Scopul nu a fost redactarea unor texte perfecte și nici folosirea unui limbaj complicat. Mai important a fost ca elevii să înțeleagă diferența dintre ceea ce cred și ceea ce pot susține prin date.

În momentul în care un elev începe să înlocuiască formularea „mi se pare că...” cu „rezultatele obținute indică...”, apare deja un exercițiu de gândire științifică.

PlantProtectLab în cele cinci licee partenere

Atelierul a fost desfășurat în toate cele cinci unități de învățământ partenere ale proiectului: Liceul Tehnologic „Nikola Tesla” (București), Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” (București), Liceul Tehnologic Cezar Nicolau (Brănești - Ilfov), Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu” (Dragomirești-Vale, Ilfov) și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” (București).

Metodologia a fost comună, însă condițiile locale, vegetația și amplasarea capcanelor au diferit de la un liceu la altul. Tocmai această diferență a făcut ca fiecare grup să lucreze cu propriile observații și propriul set de date.

Nu ne-am dorit cinci variante ale aceleiași lucrări, ci cinci experiențe în care elevii să folosească aceeași logică de cercetare pentru a interpreta ceea ce au observat în propriul liceu.

Caravana, sau când rezultatele sunt prezentate mai departe

Un experiment capătă cu adevărat sens atunci când rezultatele lui sunt comunicate. Astfel, în perioada 18-19 iunie 2026, elevii au participat la Caravana Ambasadorilor Științei, desfășurată în format online, unde și-au prezentat rezultatele obținute și experiențele acumulate în cadrul activităților proiectului.

Pentru participanții la PlantProtectLab, această etapă a închis firesc cercul început în timpul atelierului. Au realizat experimentul, au urmărit capcanele, au colectat și interpretat datele, au lucrat la materialele științifice și, în final, au trebuit să explice și altora ceea ce au făcut și ceea ce au înțeles.

În proiectul PomoSist 4Edu, Caravana a fost concepută tocmai ca o etapă în care elevii trec de la rolul de participanți la cel de comunicatori ai cercetării aplicate, prezentând rezultatele prin lucrări, postere, materiale vizuale și alte forme de diseminare.

Protecția pomilor a fost tema. Gândirea științifică a fost exercițiul

Privit în ansamblu, PlantProtectLab nu a însemnat numai identificarea unor boli sau montarea unor capcane. Elevii au observat, au experimentat, au colectat date, au încercat să le explice, au redactat și apoi și-au prezentat rezultatele. La nivelul lor, au parcurs astfel câteva dintre etapele fundamentale ale cercetării științifice.

Nu știm câți dintre participanți vor alege peste ani horticultura, protecția plantelor sau cercetarea ca profesie. Și nici acesta nu este singurul criteriu prin care trebuie evaluat un asemenea proiect. Dacă însă un elev rămâne cu reflexul de a se întreba „Pe ce date mă bazez?” înainte de a formula o concluzie, atunci experimentul și-a depășit deja rolul inițial.

Următorul pas: Ambasadorii Științei

Povestea PomoSist 4Edu nu se încheie odată cu atelierele și Caravana.

În data de 22 septembrie 2026 va avea loc evenimentul final al proiectului, dedicat prezentării și valorizării rezultatelor obținute pe parcursul tuturor etapelor. Conceptul evenimentului îi pune din nou pe elevi în centrul activității, unde implicarea lor va fi recunoscută prin momentul dedicat Ambasadorilor Juniori ai Științei.

Va fi, în același timp, momentul în care se vor întâlni toate componentele proiectului: prelegerile, experimentele, lucrările realizate de elevi, Caravana și experiențele acumulate împreună cu cercetătorii și profesorii.

Pentru PlantProtectLab, o capcană lipicioasă a reprezentat doar punctul de plecare. Mai important este ceea ce a urmat după ea: întrebările, observațiile, datele și curajul elevilor de a transforma ceea ce au văzut în propriile lor rezultate științifice și de a le prezenta mai departe.

Și unul dintre cele mai frumoase rezultate ale proiectului este că cercetarea nu le-a mai fost prezentată doar ca o profesie despre care pot auzi, ci ca un proces pe care au avut ocazia să îl experimenteze.

Activitate realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”, cod proiect PN-IV-P10-SS-SC-2024-0136.

Articol de: CS Drd. ing. MIHAELA OLARU & CS Drd. ing. AILIN MOLOȘAG, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – București

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Odată cu apropierea sezonului de toamnă, fermierii analizează un an marcat de condiții climatice încurajatoare, dar și de constrângeri financiare persistente, pregătindu-și totodată rotația culturilor. O primăvară mai răcoroasă a încetinit creșterea timpurie a plantelor și a crescut presiunea bolilor, dar per ansamblu condițiile au fost mai favorabile decât în anii precedenți.

Costurile ridicate ale inputurilor agricole, în special ale îngrășămintelor, continuă să influențeze deciziile fermierilor. Pentru a reduce cheltuielile, mulți dintre ei adoptă sisteme de lucrări minime sau semănatul direct. Obiectivul nu mai este obținerea producției maxime cu orice preț, ci găsirea unui echilibru realist între costurile de producție și veniturile realizabile, pentru a asigura reziliența economică a fermei. Lucrările pentru care optează lasă în urmă un sol compact, pe care rădăcinile îl explorează mai greu, iar reducerea dozelor de fertilizare impune o eficiență mai mare în utilizarea nutrienților de către plante. În acest context, genetica semințelor devine esențială pentru menținerea performanței în condițiile unor constrângeri multiple.

Pe acest fond, rapița și-a recâștigat un loc central în planurile de însămânțare din toamnă, deoarece rămâne una dintre cele mai atractive și profitabile culturi din rotație. Cererea ridicată din piață, contribuția la diversificarea culturilor și capacitatea de a distribui riscul de producție prin ciclul său de vegetație pe timpul iernii o transformă într-o opțiune valoroasă pentru fermierii care caută randamente stabile.

Conform prognozelor Comisiei Europene, producția medie estimată a României este de aproximativ 3,08 t/ha în acest an¹. De asemenea, proiecțiile Comisiei indică o suprafață cultivată de aproximativ 1,1 milioane hectare², în creștere față de cele 930.000 hectare raportate de Institutul Național de Statistică (INSSE)³ pentru sezonul precedent, iar producția totală ar putea ajunge la 3 milioane de tone.

Dacă aceste estimări se vor confirma, România va stabili un nou record național la producția de rapiță și își va consolida poziția printre principalii furnizori de rapiță ai Uniunii Europene. Aceste perspective evidențiază totodată importanța tehnologiilor care îi ajută pe fermieri să transforme potențialul agricol în rezultate constante în fermă. Dintre acestea, genetica ocupă un rol central, susținând productivitatea, reziliența și eficiența utilizării resurselor.

Pentru Pioneer^®, care sărbătorește anul acesta 100 de ani de activitate la nivel global și 50 de ani în România, genetica avansată a rămas o prioritate definitorie, susținută de decenii de inovație în ameliorare și cercetare orientată către nevoile fermierilor.

Într-un context caracterizat de bugete mai restrictive și lucrări reduse ale solului, alegerea hibridului devine critică. De exemplu, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience sunt optimizați pentru a valorifica la maximum nutrienții disponibili în sol, iar consumul specific de nutrienți per tonă de producție este mai redus. Atunci când dozele de fertilizare sunt diminuate, acești hibrizi se numără printre cei mai puțin afectați, iar aceeași eficiență le permite să performeze și în solurile mai compacte specifice sistemelor minimum-tillage.

Valoarea practică a acestei stabilități este reflectată de experiența fermierilor care utilizează deja această genetică. „Am ales și anul acesta hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 pentru constanța pe care ne-au demonstrat-o în timp și pentru faptul că, chiar și în condiții mai puțin favorabile, reușesc să ofere producții satisfăcătoare. În anii foarte buni excelează, iar în anii mai dificili nu ne dezamăgesc. În ferma noastră, în acest sezon, avem producții între 4.500 și 5.000 kg/ha și intenționez să măresc suprafața cultivată în această toamnă și să folosesc aceiași hibrizi”, spune Cosmin Iancu, fermier din Grădiștea - județul Ilfov.

Sezonul de toamnă din acest an reflectă o abordare pragmatică a realităților actuale, fermierii adaptându-și practicile de cultivare și bazându-se pe hibrizi capabili să își mențină performanța chiar și atunci când inputurile sunt gestionate cu maximă atenție. Genetica semințelor continuă să joace un rol crucial în maximizarea eficienței utilizării resurselor, protejarea potențialului de producție și susținerea rezilienței și competitivității pe termen lung a agriculturii românești.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!