Făinarea este una dintre bolile viței-de-vie cu efecte extrem de grave. E provocată de ciuperca numită Uncinula necator, care poate provoca valuri de infecții pe toate organele verzi ale plantei.

Ce trebuie să faci ca să-ți dai seama că strugurii au fost infectați de ciuperca Uncinula necator

Făinarea strugurilor se poate identifica relativ ușor. Boabele afectate par a fi „pudrate” de făină, de unde și denumirea bolii. Ele sunt învăluite de o pâslă de culoare alb-cenușiu, iar pielița strugurilor capătă accente cenușii-brune. Dacă sunt cuprinse în totalitate de boală, boabele nu se mai dezvoltă și rămân acre la gust. Pe măsură ce boala avansează, boabele de struguri încep să crape, sâmburii devenind vizibili.

Dacă totuși nu ești sigur că boala cu care te confrunți este făinarea viței-de-vie, poți folosi un truc cunoscut de viticultorii cu experiență: dacă atingi boabele atacate de făinare și apoi apropii mâna de nas, vei simți un miros puternic de pește.

Tratamente succesive la interval de 7 zile

Din păcate, în momentul în care boabele sunt afectate, boala e destul de avansată și greu de combătut. Este și motivul pentru care, de obicei, se aplică tratamente preventive contra făinării. Totuși, dacă te confrunți cu această situație, poți încerca să aplici două tratamente succesive, la interval de șapte zile:

• Tratamentul 1: Vivando^® (20 ml la 100 litri de apă) + Cabrio^® Top (200g la 100 litri de apă) + Kumulus^® DF (500g la 100 litri de apă);

• Tratamentul 2: Sercadis^® (15 ml la 100 l de apă) + Cantus^® (100g la 100 litri de apă) + Kumulus^® DF (500g la 100 litri de apă).

Material și foto furnizate de BASF Agricultural Solutions

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Conform situațiilor centralizatoare cu cantitățile de motorină și sumele reprezentând ajutorul de stat aferent perioadei 1 aprilie 2021 – 30 iunie 2021, comunicate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), resursele financiare necesare pentru plăți sunt de 175.950.000 lei.

Astfel, printr-un proiect de act normativ, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reglementează suplimentarea sumelor existente alocate prin bugetul MADR pe anul 2021, de 393.089.000 de lei, cu suma de 175.950.000 de lei, valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în anul 2021 devenind 569.039.000 de lei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, prin cercetătorii de la disciplina Parazitologie și boli parazitare a Facultății de Medicină Veterinară, anunță descoperirea unei noi specii de insectă pe teritoriul României, în județul Constanța. Noua specie a fost denumită Phlebotomus simonahalepae, în onoarea jucătoarei de tenis Simona Halep, care este născută în orașul de la malul Mării Negre Constanța.

Descoperirea a avut loc în timpul unui studiu pentru monitorizarea populației de vectori din România, finanțat de ECDC (Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor) și desfășurat în zona Canaraua Fetii din județul Constanța.

Rezultatele studiului au fost publicate în luna august 2021 în prestigioasa revistă Parasites & Vectors.

„Descrierea unei noi specii este un proces complex, de durată și, totodată, un act de responsabilitate. Ideea denumirii speciei în onoarea Simonei Halep ne-a venit în timpul unei conferințe chiar despre flebotomi, conferință care s-a desfășurat în Galapagos. Discutam cu Cristina Pop, autoarea studiului, și i-am sugerat această denumire, mai ales că localitatea-tip unde s-a derulat studiul se află foarte aproape de locul de naștere al jucătoarei noastre de tenis. Cristina a fost imediat de acord și ne-am bucurat mult ulterior să primim și acordul Simonei Halep, prin managerul ei pe probleme juridice, care ne-a comunicat că este onorată de inițiativa noastră. Dedicăm această descoperire științifică Simonei Halep, în semn de onoare și de apreciere pentru performanțele sale și pentru cum duce numele României în lume, așa cum ne străduim și noi în domeniul cercetării”, precizează coordonatorul studiului, prof. dr. Andrei Mihalca, de la disciplina Parazitologie și boli parazitare.

La rândul său, cercetătorul științific Cristina Pop povestește despre descoperirea noii specii de insectă: „Printre câteva sute de flebotomi colectați în zona Canaraua Fetii din județul Constanța, în cadrul studiului din 2018, am observat unul singur, total diferit. Mi-am dat seama atunci că este un exemplar aparte, dintr-un subgen care nu mai fusese semnalat la noi în țară. Au urmat apoi câteva investigații mai detaliate, iar în urma analizelor morfologice și genetice ne-am dat seama, împreună cu colaboratorii din Ankara, că avem de-a face cu o specie complet nouă pentru știință. Având la dispoziție un singur specimen, am decis la acea vreme să nu publicăm încă datele și să încercăm să mai colectăm câteva exemplare. Am continuat astfel colectările în aceeași zonă timp de încă două sezoane, în 2019 și în 2020. Fără rezultat, din păcate. Totuși, specimenul colectat de noi este fără dubiu un exemplar dintr-o specie necunoscută până la ora actuală și am decis într-un final să îl descriem ca un taxon nou”.

Flebotomii sunt insecte hematofage, cu răspândire pe toate continentele, dar mai abundente și mai diverse în zonele cu climat cald. Anumite specii sunt responsabile de transmiterea unor boli grave la om și animale, cum ar fi leishmanioza sau flebovirozele. În România, între anii 1910 și 1970, au fost semnalate opt specii de flebotomi.

Cercetările derulate în ultimii ani de specialiștii de la USAMV Cluj-Napoca au confirmat prezența a șase specii, plus această nouă specie pentru știință, care a fost denumită în onoarea Simonei Halep. Astfel, numărul total de specii noi pentru știință descrise de cercetătorii de la colectivul disciplinei Parazitologie și boli parazitare al USAMV Cluj-Napoca în ultimii ani a ajuns la 12.

Articolul publicat în Revista Parasites & Vectors poate fi accesat la adresa: https://parasitesandvectors.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13071-021-04929-6

Explicație foto: Canaraua Fetii, Regiunea Dobrogea, România. a intrare în peșteră. b , c , d Formații de calcar. e Situl specific de colectare pentru studiul actual. f Vedere generală a rezervației naturale

Proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol” este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Actul normativ reglementează acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, în cuantum de 23,7 lei/familia de albine, pentru un număr de 2.246.866 familii de albine.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 53.250.724 de lei, reprezentând 10.928.829,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2020, respectiv 4,8725 lei pentru un euro.

Perioada de depunere a cererilor şi documentelor însoţitoare este de 30 de zile, începând cu a cincea zi lucrătoare după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern.

Termenul de plată a ajutorului de minimis este 31 decembrie 2021.

„Scopul acestui ajutor este susținerea activității în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie”, precizează MADR.

Ajutorul de minimis se derulează prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că a postat în dezbatere publică pe site-ul propriu proiectul de hotărâre de guvern privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă; al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta; al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic - speciile ovine și caprine.

Cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2021:

• Schema de plată unică pe suprafaţă - 95,4751 euro/ha; 

• Plata redistributivă pentru intervalele: între 1 ha și 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1457 euro/ha;

• Plata pentru înverzire - 57,8931 euro/ha;

• Plata pentru tinerii fermieri: 40,4514 euro/ha.

În ceea ce privește plata directă pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine pentru anul 2021, plafonul este de 71.300.000 de euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 16,55 euro cap ovină/caprină.

Beneficiarii acestor forme de sprijin sunt peste 800.000 de fermieri.

Începând cu data de 18 octombrie 2021, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-o proporție de maximum 70%, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

„Plățile în avans care se pot acorda începând cu data de 18 octombrie 2021 asigură capitalul financiar necesar pentru lucrările specifice din toamnă și permit beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze programul de dezvoltare pe termen scurt, motiv pentru care a fost elaborat acest proiect de act normativ”, precizează APIA.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri, 15 septembrie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început autorizarea la plată a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, în conformitate cu OUG nr.58/2021.

Ajutorul de stat pe cap de animal este de 140,37 lei, iar pe tona de lapte ajutorul este de 541,87 lei.

Suma totală autorizată la plată este de 225.529.364,50 lei din care: pentru efectivul de bovine - 182.700.117,60 lei și pentru cantitatea de lapte - 42.829.246,90 lei.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcție de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga valoarea calculată în funcție de cantităţile de lapte, în tone, produse și valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 de euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență.

Potrivit APIA, au fost depuse 93.618 cereri, iar în urma verificărilor administrative efectuate a rezultat un număr de 93.005 cereri eligibile pentru un total de 1.301.561 de capete animale eligibile și o cantitate de lapte eligibilă de 79.039.708 tone.

Reamintim că plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

• 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;

• 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Corteva Agriscience și Elemental Enzymes, o companie dedicată științelor umane care dezvoltă noi soluții biotehnologice și enzime, au anunțat că își extind acordul global multianual pentru a include un nou biofungicid dedicat unei game largi de culturi de câmp, inclusiv soia, cereale, porumb, oleaginoase, orez și trestie de zahăr, precum și gazon și plante ornamentale.

Prin acest acord, Corteva primește o licență exclusivă pentru tehnologia peptidică brevetată de Elemental Enzymes. Noul mod de acțiune utilizează peptida din 22 aminoacizi derivată în mod natural pentru a alerta plantele de invazia agenților patogeni, pregătește sistemul imunitar și ajută planta să se protejeze de bolile fungice, cum ar fi rugina la soia, cercosporioza și fuzarioza spicelor.

„Fermierii caută soluții biologice care să ofere performanțe dovedite și previzibile. Colaborând cu Elemental Enzymes, continuăm să ne extindem angajamentul de a ajuta fermierii să acceseze soluții inovatoare și dovedite care completează fungicidele convenționale, îmbunătățesc rezistența plantelor, dezvoltarea în condiții dificile de mediu și contribuie la menținerea producției și a sănătății culturilor”, a declarat Susanne Wasson, președinte Crop Protection Business Platforms Corteva Agriscience.

Ca parte a portofoliului de produse biologice, Corteva va oferi această tehnologie sub numele de biofungicid Holzem™, care se va poziționa ca brand complementar la portofoliul existent de fungicide de top. În așteptarea omologării, Corteva anticipează lansarea globală a biofungicidului Holzem™ în America Latină în 2022 și în Statele Unite în 2023.

„Suntem încântați să continuăm colaborarea cu Corteva Agriscience pentru a oferi un nou biofungicid care combate bolile devastatoare ale plantelor la o gamă largă de culturi și zone geografice. Elemental Enzymes este dedicat dezvoltării de noi tehnologii extrem de eficiente pentru o agricultură durabilă care să abordeze numeroasele provocări ale cultivatorilor din întreaga lume”, spune Brian Thompson, Chief Executive Officer Elemental Enzymes.

Modelul Corteva pentru dezvoltarea unui portofoliul biologic de excepție combină inovarea externă, colaborarea în domeniul cercetării și dezvoltării, acordarea de licențe și distribuția. Acest acord arată cum Corteva colaborează cu companii de top pentru a accelera comercializarea inovațiilor orientate către clienți. Biofungicidul Holzem™ oferă un mod diferit de acțiune care ajută la gestionarea nivelului de reziduuri din culturi, previne rezistența bolilor la fungicidele convenționale și sporește potențialul de producție și durabilitatea, în conformitate cu Obiectivele de durabilitate Corteva Agriscience 2030.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a lansat seria conferințelor organizate în contextul campaniei de promovare a măsurilor delegate de AFIR către APIA, în cadrul PNDR 2014 – 2020. Campania include zece sesiuni de informare și se desfășoară în perioada 31 august – 6 octombrie 2021 în județele Ilfov, Cluj, Alba, Maramureș, Tulcea, Brașov, Buzău, Hunedoara, Caraș-Severin și Olt.

Principalele obiective ale campaniei vizează:

• Promovarea oportunităților de finanțare, prin intermediul măsurilor din PNDR 2014-2020;

• Creșterea gradului de vizibilitate a sprijinului financiar european acordat prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și de conștientizare cu privire la modul de accesare a măsurilor de mediu și climă;

• Maximizarea eficienței în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală.

Campania se adresează beneficiarilor finanțării măsurilor implementate de APIA din FEADR, respectiv: 

• Măsura 10 – Agromediu şi climă;

• Măsura 11 – Agricultură ecologică;

• Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale;

• Măsura 14 – Plăţi în favoarea bunăstării animalelor;

• Măsura 8 - Submăsura 8.1 - Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite;

• Măsura 15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Tânărul medic veterinar Ştefan Avram avea doar 24 de ani când a decis să dezvolte ferma de găini ouătoare a familiei. În 2016 era încă student, dar a fost susţinut de părinţi pentru a-şi împlini visul de viitor crescător de păsări.

Ștefan Avram încă era la facultate, în 2016, când a început să se implice în ferma familiei. „Am fost ajutat de mama să mă familiarizez cu tot ceea ce era legat de fermă. Tata fiind şi el medic veterinar, am avut de la cine să învăţ. Noi când am început această afacere nu eram stăpâni pe domeniu, nu cunoşteam foarte bine piaţa. Pe parcurs înveţi, din greşeli întotdeauna înveţi, şi am învăţat. Adică aş putea să spun că am crescut cu această fermă şi am învăţat lucrurile pe parcurs, de la cum să lucrezi cu omul şi cum să lucrezi cu produsul obţinut – oul, care are termen de valabilitate de 28 de zile, timp în care tu trebuie să-l vinzi, şi multe alte probleme care apar pe parcurs”, povestește tânărul care administrează ferma de găini ouătoare.

„Trebuie să știi ce anume dorește piața, pentru că nu poţi să te apuci de investiţii în parcuri de distracţii, dacă e nevoie de ferme.”

Afacere construită de la zero, cu fonduri europene

Ferma familiei Avram din Cataloi, judeţul Tulcea, a fost înfiinţată în 2012. Prima investiţie a fost o hală construită cu fonduri europene care a fost populată cu puicuţe ouătoare. În scurt timp însă, rentabilitatea a fost cam pe minus, din cauza costurilor mari cu furajarea. „Atunci am constatat că avem nevoie de un FNC, pentru că noi doar ne creşteam găinile, nu ne produceam nici furajul şi nici tineretul pentru înlocuire. Ne-am dat seama că trebuie să ai un circuit închis ca să reuşeşti să supravieţuieşti pe o piaţă care nu este foarte prietenoasă”, își amintește tânărul fermier despre decizia familiei care a dus la noile investiţii.

Tot fondurile europene au făcut posibilă implementarea proiectului pentru ferma de tineret-înlocuire şi au fost accesate de sora lui Ştefan. Cam în acelaşi timp, au fost demarate lucrările la FNC.

Fermierul tulcean este de părere că fondurile şi măsurile pentru care sunt bugetate ar trebui corelate cu nevoile de pe piață: „Trebuie să știi ce anume dorește piața, pentru că nu poţi să te apuci de investiţii în parcuri de distracţii, dacă e nevoie de ferme. Adică trebuie şi tu, ca stat, să ştii unde eşti slab şi cam unde ai vrea să investeşti banii şi ce anume vrei să facilitezi. Într-adevăr, birocraţia în România este la cote mari, dar nu numai în zootehnie, ci în toate domeniile. Din nefericire am pierdut foarte mulţi bani tocmai din cauza schimbărilor de guverne, de mentalităţi... Numai din 2016 până acum, am pierdut enorm pe agricultură și zootehnie”, ne-a zis Ștefan Avram.

„Menţiunea «Produs în România» ar trebui să apară pe toate ambalajele. În plus, ar mai putea fi făcut ceva de către statul român, ca toate maşinile de ştanţat ouă să fie identificabile.”

Concurență neloială pentru oul românesc

Trecând peste faptul că a fost suficient de curajos, ca tânăr fermier, să investească în creşterea păsărilor, interlocutorul nostru s-a confruntat, mai repede decât şi-ar fi dorit, cu deficienţele de pe piaţa agroalimentară românească.

Dacă în alte state, majoritatea exportatoare în România, pe orice ou şi pe orice cofraj apare menţiunea că este produs în ţara respectivă, la noi nu există absolut niciun control la acest capitol. „Menţiunea «Produs în România» ar trebui să apară pe toate ambalajele. În plus, ar mai putea fi făcut ceva de către statul român, ca toate maşinile de ştanţat ouă să fie identificabile. În momentul de faţă, nimeni nu ştie câte maşini de ştanţat sunt pe piaţă sau cine le deţine, n-au un cod, nu apar nicăieri. Deci oricine poate să aducă ouă din altă ţară şi să le ştanţeze ca fiind produse în România Şi cum nimeni, nicio autoritate nu întreabă şi nu verifică dacă oul este cu adevărat produs în România, uite aşa apare concurenţa neloială pentru producătorii autohtoni”, explică Ştefan Avram.

Mai exact, vorbim despre trasabilitate. E drept, în cazul ouălor e cam greu să le ţii socoteala, că doar nu se pune nimeni să le numere... De ce nu? Un zootehnist priceput în avicultură ar stabili imediat un sistem de evidenţă şi control în fermă, asta, dacă ar fi întrebat. O autoritate competentă ar impune imediat o verificare strictă a intrărilor de ouă de consum în România, şi nu numai! În lipsa acestor noţiuni străine alor noştri, cel puţin două categorii mari de români sunt inevitabil afectaţi: producătorul şi consumatorul. „Pentru mine sigur că este o problemă foarte mare faptul că producătorul român are acces la piaţă, dar consumatorul român nu cunoaşte cum să aleagă un produs realizat în România sută la sută. Tocmai de aceea, în ceea ce priveşte oul de consum există acea ştanţă în care sunt elementele de identificare şi cum a fost crescută pasărea, şi locul de origine şi aşa mai departe, numai că noi cred că ar trebui să explicăm unde trebuie să ne uităm să vedem dacă acel ou provine din Austria, Polonia, Cehia sau din România”.

Ce ne „spune” ştanţa de pe ou

Ştefan Avram ne explică: „Prima cifră reprezintă sistemul în care este crescută pasărea; urmează literele care indică ţara de origine, în cazul nostru RO, apoi judeţul în care este ferma şi codul de identificare unic pe judeţ, dat de către DSV. Ştanţa mai conţine data de expirare a oului (28 de zile de la data la care a fost produs).

În ferma de la Cataloi sunt 37.700 de păsări pe baterii (notarea oului cu cifra 3) şi 5.200 de găini la sol (oul este notat cu 2). Producţia medie zilnică este de peste 34.000 de ouă.

„Nu este normal să te duci undeva unde toată zona este recunoscută pentru un anumit produs şi tu să nu vezi produsul respectiv la raft!”

Consumatorul trebuie educat să cumpere „Produs în România”

Sectorul avicol românesc (ouă de consum şi pui pentru carne) reuşea, în anii '90, să acopere aproape în totalitate necesarul de consum autohton. Intrarea pe piaţa comunitară a însemnat şi creşterea importurilor de produse agroalimentare, concurenţă la preţuri de vânzare sub costul producătorilor români şi toate acestea au dus la un declin al sectorului care se menţine în zilele noastre. „Multe ţări au nişte subvenţii mascate şi, din nefericire, ele producând şi având mult peste cât ar putea să consume ţara respectivă, trebuie să dea la export. În cazul oului, având termen de valabilitate doar 28 de zile, nu ai de ales: trebuie să te duci să-l vinzi, nu contează la ce preţ, mai ales dacă statul în care-l produci te şi ajută. Da, pentru că sunt state care inclusiv transportul îl subvenţionează cu până la 85%”, explică Ştefan Avram. Şi, adăugăm noi, în lipsa unui control riguros la vamă, nu ştim unde se duc ouăle sau alte produse alimentare venite din alte ţări, cine şi cum le prelucrează, cine le consumă.

Iar dacă peste toate acestea vine şi pandemia, cu starea de urgenţă, cum s-a întâmplat anul trecut, lucrurile merg din rău în mai rău. În 2020, în ciuda faptului că preţul ouălor a scăzut foarte mult, vânzările au scăzut şi ele. Şi, cu toate că stocurile creşteau la mulţi dintre producătorii români, foarte multă marfă continua să vină din afara graniţelor ţării. „Efectele s-au observat în piaţă. Toată lumea a căutat preţul cel mai mic, care însă nu a fost al producătorului român!”, a punctat tânărul fermier tulcean.

Să reuşeşti să vinzi peste 34 de mii de ouă obţinute la zi nu e uşor lucru. „Cel mai mult distribuim pe plan local, în Tulcea şi Constanţa. Dar depinde şi de zona în care-ţi desfăşori activitatea. La noi în judeţ sunt singurul producător. Cu toate astea, concurenţă tot timpul vei avea în piaţă, fiindcă preţurile sunt la acelaşi nivel în toată ţara. Marea problemă este cu mentalitatea consumatorului. Adică românul nu se uită, din nefericire, dacă produsul respectiv este din România sau dacă respectă anumite norme. Şi aici avem de pierdut, pentru că te poţi trezi în anumite perioade ale anului că ai ouă bulgăreşti pe o piaţă de desfacere, exact în sezon estival, pe Constanţa sau pe Tulcea, sau, mai rău, ouă din Polonia, care ajung tocmai aici.”

Greu de ajuns la raft...

Puţine sunt supermarketurile din România care, din respect pentru producătorul local, îi oferă acestuia facilităţi sau spaţii speciale în magazine pentru a-şi expune şi comercializa produsele. Legea cu 51% produs românesc la raft nu mai există, iar politica de retail este axată pe cantitate, continuitate şi preţul cel mai mic şi mai puţin pe originea producătorului. „Spre exemplu, nu doresc o colaborare locală, adică dacă eşti la 10 km de ei nu contează, ceea ce ar fi un avantaj pentru ei şi pentru tine, ei preferă să devină competitorul tău pe piaţă şi nu partenerul tău. Am înţeles mentalitatea unora din sectorul acesta, care zic: da, domnule, dar noi nu putem să luăm roşii de la voi tot timpul anului. Dar nimeni nu ţi-a cerut să iei roşii tot timpul anului, probabil nici nu vom putea produce, dar atunci când le producem de ce să nu le iei? Noi producem materie primă pe care o exportăm iar apoi importăm produsul finit. Cum a  fost anul trecut în zonă cu castraveţii. Producătorii nu aveau unde să-i vândă, au venit polonezii, i-au luat şi ni-i vând acum muraţi...”, punctează Ştefan Avram.

Producem local, consumaţi local!

Tânărul crescător de păsări afirmă, cu supărare în glas, că noi toţi suferim din cauză că nu ştim să ne preţuim comunitatea din care facem parte. Nu mergem la piaţa locală din comoditate, că e mai simplu să cumperi totul din mall sau de la supermarket şi astfel nu îi susţinem pe producătorii din comunitatea în care trăim. „Noi, la comunitate, nu trebuie să ne gândim neapărat numai la ţară, ci în primul rând ar trebui să gândim la nivel local; nu este normal să te duci undeva unde toată zona este recunoscută pentru un anumit produs şi tu să nu vezi produsul respectiv la raft!”

Viitorul se socoteşte în hale

Cu toate supărările, tânărul fermier Ștefan Avram speră într-un viitor mai bun pentru zootehnia românească şi planifică noi investiţii în ferma familiei: „Aş dori încă două hale de cod 2 şi un abator. Nu e în regulă să faci abatorizarea la sute de kilometri distanţă, cu cheltuieli imense. Iar noi, când facem depopularea avem nevoie de un abator în cel mai scurt timp. Acum suntem obligaţi să mergem la Vaslui, la Focşani... Dacă reuşim cu abatorul, practic închidem circuitul şi ne putem orienta şi spre producţia de carne, de ce nu? Eu cred că ăsta este viitorul, sunt mai optimist. Încet, încet, sper că vom realiza şi noi nişte lucruri. Dacă nu, asta e! O să vină alţii să ne cumpere!”.

În zootehnie implicarea este totală. Fermierul aprinde lumina şi tot el o stinge. Animalul nu are nici sărbătoare şi nici concediu. Iar dacă avem tineri care decid să rămână în ţară şi să investească într-o fermă, atunci să facem tot ceea ce depinde de noi să-i păstrăm aici. Nu e suficient să îi „instalăm”. Statul trebuie să îi sprijine să se dezvolte prin măsuri corecte şi prin eliminarea concurenţei neloiale, iar noi, consumatorii, trebuie să le cumpărăm produsele. Ne facem un bine şi nouă, dar şi comunităţilor din care facem parte.

Marcarea oului în funcţie de sistemul de creştere

• cifra 3 - Ouă provenite de la găini crescute în baterii (la comercializarea ouălor nu se face distincţie între bateriile îmbunătăţite şi cele convenţionale)
• cifra 2 - Ouă provenite de la găini crescute la sol (creştere la sol pe aşternut permanent)
• cifra 1 - Ouă provenite de la găini crescute în sistem free-range (creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc)
• cifra 0 - Ouă provenite din ferme ecologice

Articol scris de: CARMEN NICOLAE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care are ca obiectiv sprijinirea fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii zece ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” începe pe 3 noiembrie 2021

Programul este recomandat fermierilor activi, cu minimum cinci ani de experiență managerială, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, în perioada 26 august – 19 septembrie 2021. Anunțarea candidaților selectați se va face pe 27 septembrie 2021. Între 27 – 30 septembrie 2021 se completează fișa de profil pentru fermierii participanți, iar cursurile încep pe 3 noiembrie 2021.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Programul se desfășoară pe o perioadă de cinci săptămâni, în intervalul 3 noiembrie 2021 – 5 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală, la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Mai multe detalii despre programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”, puteți afla accesând link-ul: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la telefon 0749.999.921.