Agricover anunță că a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin să demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

Rezultatele Grupului Agricover, la 31 decembrie 2021:

• +51% venit: Creștere anuală venituri la 1,7 miliarde lei în 2021

• +36% profit din exploatare: Creștere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane lei în 2021

• +32% EPS: Creșterea anuală a câștigului pe acțiune (din activități continuate)

• 40 milioane euro emisiune de obligațiuni: listate la Bursa de Valori București

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021 ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri. Astfel, fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole”, a adăugat Liviu Dobre.

Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% până la 1.716,4 milioane lei. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde lei, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane euro în activități de cercetare și dezvoltare în tehnologie

În noiembrie 2021, Agricover a lansat Crop360, o platformă de agricultură digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătirea viitorilor lideri ai agriculturii românești

În 2021, Agricover a continuat să acorde sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul grupului de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

Perspective de dezvoltare

Pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut, Agricover a intrat în 2022 cu încredere. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei. „În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală continuă să fie amenințate. În paralel, continuăm eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. În acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor”, a conchis Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a demarat o nouă etapă a activității experimentale de creștere a precipitațiilor în zonele cu risc de secetă. Astfel, în perioada 26 aprilie – 15 mai 2022 se desfășoară etapa 2022 a „Programului pentru creșterea/uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României”.

Activitățile de creștere a precipitațiilor se derulează pe Aeroportul Internațional Craiova și pe Aeroportul Internațional Iași, în funcție de condițiile meteo-climatice din aceste regiuni. Acțiunea a început în regiunea  Moldovei, în zonele cu potențial agricol din județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați pe o suprafață totală de aproximativ două milioane de hectare, și va continua în regiunile Munteniei și Olteniei, în zonele cu potențial agricol din județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți pe o suprafață de aproximativ 1,8 milioane ha. 

Activitatea se efectuează utilizând metoda aviației, iar intervențiile active în atmosferă pentru stimularea precipitațiilor se fac utilizând torțe pirotehnice și cartușe ejectabile, ambele glaciogene și higroscopice. Aeronavele utilizate în acest experiment sunt de tipul Beechcraft King Air C90, echipate și omologate pentru activități de intervenții active în atmosferă, dotate cu două casete cu 96 de cartușe ejectabile pe casetă de tip - Loza 30  (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2) și două sisteme acroșate pe aripi de torțe pirotehnice neejectabile având 36 de cartușe pe fiecare sistem, de tip Loza 150 (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2). Cartușele pot fi utilizate în stimularea precipitațiilor din norii reci și calzi, în funcție de condițiile meteorologice.

Datele despre evoluția vremii sunt furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, prin radarele de la Bârnova și Craiova, care deservesc cele două areale de interes pentru acest experiment.

„Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente în România. Avem zone în care cantitățile de precipitații sunt insuficiente și cauzează instalarea secetei, în timp ce în alte regiuni căderile de grindină pun în pericol munca fermierilor. Prin continuarea și extinderea programelor de combatere a fenomenelor meteo extreme ne propunem să creștem suprafața agricolă protejată. Aceste măsuri, alături de programul de reabilitare și extindere a sistemului de irigații și cel privind modernizarea sistemului de desecare, sunt menite să ofere fermierilor condiții cât mai bune pentru a continua să obțină producții la un nivel ridicat”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Marți, 26 aprilie 2022, a început sesiunea de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Perioada de depunere a cererilor de solicitare a subvenției este de 20 de zile.

Deschiderea sesiunii de depunere a cererilor coincide cu momentul aprobării de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat în valoare de 91 de milioane de euro (453,8 milioane de lei) de care vor beneficia peste 95.000 de fermieri, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Pe 21 aprilie 2022 Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 51/2022 prin care este instituită o schemă de ajutor de stat pentru a compensa o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani din cauza perturbării lanţurilor de aprovizionare ca urmare a restricțiilor sanitare.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899.000 lei şi este repartizată după cum urmează:

a) 170.250.000 lei pentru sectorul bovine;

b) 167.649.000 lei pentru sectorul suine;

c) 116.000.000 lei pentru sectorul avicol.

Plata ajutorului de stat va fi efectuată până la data de 30 iunie 2022 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ajutorul de stat se acordă pentru următoarele categorii de beneficiari:

a) în sectorul bovine, crescătorilor persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, care, în anul 2022, desfășoară activitate de creștere a bovinelor;

b) în sectorul suine, crescătorilor întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care, în anul 2021, au desfăşurat activitate de îngrăşare şi/sau reproducţie a suinelor în exploatații autorizate sanitar-veterinar;

c) în sectorul avicol, crescătorilor de păsări întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care, în anul 2021, au desfăşurat activitate de reproducţie tineret și adulte și/sau de incubație şi/sau de creştere a păsărilor pentru carne sau de creștere a tineretului de înlocuire și a găinilor adulte pentru ouă consum în exploatații autorizate sanitar-veterinar.

Beneficiarii estimativi ai acestei scheme de ajutor de stat vor fi circa 95.000 de crescători de bovine și aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine și avicol.

BOVINE

În sectorul bovine, ajutorul de stat se acordă beneficiarilor, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie în semestrul I al anului 2022, pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2022, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2022, în exploatație cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE. Cuantumul pe cap de animal se calculează prin raportarea plafonului prevăzut la efectivul total de bovine eligibile.

SUINE

În sectorul suine, ajutorul de stat se acordă beneficiarilor, astfel:

a) pentru capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută în anul 2021, echivalent UVM, în funcţie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrăşat şi/sau scroafe și scrofițe montate, denumite în continuare animale de reproducţie femele, cu scopul de a menține exploatația în bune condiții tehnologice;

b) pentru efectivele de suine, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual aferent anului 2021/efectivul mediu anual eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de animale de reproducție femele și/sau efectivul livrat în anul 2021/efectivul eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de suine la îngrășat.

Cuantumul ajutorului de stat în sectorul suin este de 10 euro/UVM, echivalent în lei pentru capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare. Pentru efectivele de suine, echivalent UVM, acesta se calculează astfel:

• din plafonul prevăzut se scade valoarea totală aferentă capacității de producţie în condiții minime de bunăstare, echivalent UVM;

• suma rezultată din calculul de la pct.(i) se împarte la efectivul total de suine eligibile, echivalent UVM.

AVICULTURĂ

În sectorul avicol, cuantumul pe UVM se calculează prin raportarea plafonului alocat la efectivul total de păsări eligibile, echivalent UVM, și la capacitatea totală de producţie a stațiilor de incubație, echivalent UVM. Ajutorul de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol se acordă astfel:

a) pentru efectivele de păsări, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual de găini rase grele/găini ouătoare aferent anului 2021/efectivul mediu anual de găini rase grele/găini ouătoare eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 și/sau efectivul de pui de carne cu vârsta peste 35 zile și/sau pui de curcă cu vârsta  peste 71 zile,  livrați în 2021/efectivul eligibil în  Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 și/sau efectivul mediu anual de tineret de reproducție aferent anului 2021 și/sau efectivul mediu anual de tineret de înlocuire pentru găini ouătoare aferent anului 2021.

b) pentru capacitatea de producţie deţinută în anul 2021, echivalent UVM, aferentă unei serii de pui eclozionați.

Valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 290.000 euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV) va coordona un amplu proiect la nivel european pentru perfecționarea managerilor de cooperative. „Aceasta este o nouă etapă firească în evoluția mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performanță similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al UNCSV este educarea, informarea și perfecționarea continuă a președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori”, transmite Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal.

Proiectul „Bune practici în guvernarea și managementul cooperativelor agricole” este unul de durată și se va desfășura pe parcursul a doi ani, 2022 și 2023, în parteneriat cu instituții și specialiști din Franța, Grecia și Estonia.

Sesiunile de pregătire sunt destinate exclusiv membrilor UNCSV și sunt structurate în trei schimburi de experiență, astfel:

• 20-26 noiembrie 2022, Atena – Grecia: Antreprenoriat strategic și afaceri în cooperative agricole;

• 12-18 martie 2023, Tallinn – Estonia: Guvernarea de calitate a cooperativelor agricole;

• 26 noiembrie - 2 decembrie 2023, Lille – Franța: Gestionarea relaţiilor în managementul cooperativelor agricole.

„Prin acest demers, managerii cooperativelor membre UNCSV vor avea ocazia să învețe principiile unei bune guvernanțe de la persoane cu experiență din fiecare dintre cele trei state partenere. Vor avea contact cu profesioniști care au înțeles și aplicat regulile unui management eficient și a căror mentalitate orientată spre rezultat a făcut diferența. Vor fi efectuate vizite la cooperative și ferme locale. Mai mult, vor beneficia de același program de pregătire pe care îl au managerii de cooperative din Franța, Grecia și Estonia”, a precizat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

La finalul schimburilor de experiență, va avea loc, la București, o conferință care va reuni peste 120 de participanți și în cadrul căreia se vor trasa concluzii și vor fi fixate informațiile acumulate în decursul celor doi ani.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București. Studiul integral a fost pus la dispoziția autorităților.

Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național. Totodată, biomasa este o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

„Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență Energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

„Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tânărul inginer agronom Alexander Degianski este deținătorul unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș. „În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate”, a arătat Alexander Degianski.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Foto: Alexander Degianski

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început pe 15 aprilie, cele șase Unități operaționale din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) fiind pregătite pentru realizarea intervențiilor active în atmosferă în scopul reducerii riscurilor de fenomene meteorologice periculoase, transite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În sezonul 2022 de combatere a căderilor de grindină, respectiv în perioada 15 aprilie-15 octombrie, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) vor proteja o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare, prin funcționarea, pentru început, a unui număr de 94 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

• UCCG Prahova - asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;

• UCCG Iași - asigură, cu 16 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;

• UCCG Vrancea - asigură, cu 20 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;

• UCCG Oltenia - asigură, cu 19 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;

• UCCG Timiș - asigură, cu 7 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș;

• UCCG Mureș - asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole din județul Mureș.

Alte 12 PL din cadrul UCCG Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare (construcție, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcțiune) urmând a intra în operare pe parcursul sezonului.

În ultimii ani, precizează MADR, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 milioane de hectare în anul 2021, cu perspectiva de a depăși 2,3 milioane hectare în acest sezon.

SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. Serviciile de protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă etc. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea MADR.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Legea irigațiilor și Legea arendei, considerate vitale pentru creșterea capacității de producție a României în paralel cu reducerea riscurilor climatice, au fost modificate în beneficiul fermierilor.

Legea privind irigațiile (despre care am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5347-sistemele-de-irigatii-la-nivelul-fermelor-beneficiaza-de-finantare-publica-nerambursabila-o-noua-lege-cu-buget-majorat-adoptata-de-parlament.html) a fost trimisă spre promulgare, iar modificările aduse Legii arendei se află în analiză la Senat, urmând să fie dezbătute în curând în Parlamentul României.

Noua Lege a îmbunătățirilor funciare îndreaptă o veche inechitate, extinzând subvenționarea cu până la 50% a cheltuielilor cu energia folosită la irigat și pentru fermierii individuali, persoane fizice sau juridice, care au investit în amenajări locale. Până acum, de această facilitate beneficiau doar organizațiile de udători sau fermele cu acces la rețeaua națională de irigații.

„O a doua modificare cheie este eliminarea condiției care constituia o barieră în calea extinderii irigațiilor în foarte multe zone: acordul explicit al proprietarului terenului.  Conform amendamentului, autorizația de construire va putea fi de acum emisă după 10 zile calendaristice de la publicarea notificării intenției de a construi de către deținătorul proiectului, ceea ce rezolvă situațiile a numeroase proiecte blocate din cauza faptului că moștenitorii nu puteau fi contactați”, precizează Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, arată APPR, noua lege a irigațiilor prevede și alocări bugetare consistente, de până la 1500 miliarde euro până în 2027, pentru reabilitatea și extinderea infrastructurii principale de irigații, esențială în conservarea capacității de producție și combaterea efectelor secetei cu care țara noastră se confruntă periodic.

„Cealaltă piesă esențială pentru construirea unui ca bază pentru exploatații agricole viabile o constituie inițiativa legislativă pentru modificarea prevederilor referitoare la arendarea terenurilor agricole, prevăzute de Legea nr.287/2009 privind Codul civil. Aceasta intră în procedura de analiză la Senat, urmând să fie dezbătută de Parlamentul României în procedură de urgență”, menționează APPR.

„Legea arendei este rezultatul discuțiilor și dezbaterilor pe care le-am avut cu fermierii și asociațiile de profil care ne-au explicat că au nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru a se putea dezvolta, pentru amortizarea investițiilor, accesarea de fonduri europene sau credite bancare”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Proiectul legislativ prevede ca durata arendării să fie de minimum zece ani. Dacă arenda nu este plătită la timp, se reziliază unilateral contractul. Totodată, este interzisă subarendarea, dar nu și schimbul de terenuri între arendași. Contractele aflate în derulare rămân în vigoare până la data expirării.

„Legea arendei este un sprijin atât pentru cei care investesc în agricultura românească, cât și pentru proprietarii de terenuri care nu pot să le întrețină”, a specificat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a aprobat Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022, normele de aplicare și valoarea sprijinului financiar.

Cuantumul contribuției Uniunii Europene la Programul Apicol pentru România pentru anul 2022 se menține la același nivel ca în 2021, respectiv 6.081.630 euro, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Prin actul normativ adoptat de Guvern joi – 14 aprilie - se actualizează valoarea în lei pentru anul 2022 și valoarea totală a sprijinului financiar. Astfel, se modifică valoarea totală a PNA de la 168.639.000 lei la 169.621.000 lei, din care contribuția Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84.810.500 lei, precum și valoarea pentru anul 2022 de la 59.214.000 lei la 60.196.000 lei.

PNA a suferit o serie de modificări și completări menite să simplifice accesarea unor măsuri din program. Astfel:

• Au fost eliminate o serie de documente, respectiv copia actului care atestă autorizarea sanitară-veterinară pentru comercializare a furnizorilor de medicamente, precum și documentul care confirmă notificarea produselor proteice solide;

• S-a introdus posibilitatea depunerii copiei manualului de utilizare/a instrucțiunilor de montare și întreținere a acestor mijloace, după caz, în locul copiei cărţii tehnice;

• S-au definit produsele care intră în componența echipamentului de protecție, respectiv bluze/jachete apicole, pantaloni sau combinezoane apicole, mască apicolă si mănuși apicole, în vederea decontării corecte a acestora, ținând cont de faptul că au prețuri diferite la facturare;

• S-a modificat termenul de depunere a cererilor de intenție de la 31 mai la 30 aprilie;

• S-a definit categoria de „produse proteice solide”, respectiv produse proteice solide care se administrează ca atare, fără posibilitatea de a fi reconstituite, pentru clarificări și o aplicare unitară;

• S-a reglementat faptul ca membrii formei asociative care sunt beneficiari ai serviciilor de consultanță, promovare și/sau perfecționare să nu fie furnizori de astfel de servicii în cadrul Programului, evitându-se astfel crearea de condiţii artificiale;

• S-a abrogat art. 22 din anexa nr.2 la HG nr.339/2020, care reglementa o excepție pentru anul 2022 cu privire la termenul limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor justificative, astfel încât pentru anul 2022 termenul limită este 31 iulie 2022;

• Se reglementează posibilitatea redistribuirii sumelor neutilizate în cadrul unei acțiuni către celelalte acțiuni;

• Se reglementează sancțiunea de excludere de la plată pentru refuzul controlului la faţa locului la data comunicată, precum și pentru lipsa produselor pentru care s-a solicitat sprijin în cererea de plată.

„Apicultura românească are un rol extrem de important în obținerea producțiilor din sectorul vegetal, iar produsele apicole românești sunt extrem de apreciate atât pe plan intern, cât și internațional. În urma dialogului cu reprezentanții apicultorilor, am simplificat condițiile de accesare a Programului Național Apicol pentru a le facilita accesul la fondurile disponibile. De asemenea, avem în vedere măsuri de sprijin pentru creșterea suprafețelor cultivate cu specii melifere, astfel încât apicultorii să aibă la dispoziție mai multe suprafețe când merg cu albinele în pastoral”, a precizat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) își deschide porțile în perioada 14-17 aprilie 2022, printr-un eveniment dedicat sărbătorilor pascale. Este un bun prilej pentru vizitatori să redescopere tradiția și valorile românești autentice.

La Târgul de Florii sunt prezenți 28 de mici întreprinzători locali, membri ai Asociației „Produs de Cluj”, care participă pentru a treia oară la un eveniment organizat în incinta MADR. Astfel, din 14 aprilie, între orele 08:00-18:00, producători de preparate alimentare care păstrează tradiția locală și meșteri artizani expun publicului sortimente de produse tradiționale obținute după rețete proprii și obiecte realizate manual.

Printre produsele românești de la Târgul de Florii din acest an amintim gemuri, dulcețuri, compoturi, siropuri din fructe, zacuscă, uleiuri presate la rece, turtă dulce, ciocolată, pâine și prăjituri de casă, brânzeturi, produse din carne, băuturi spirtoase și vinuri.

Nu lipsesc costumele populare din zona Ardealului, cojoacele și curelele din piele, produsele cosmetice bio și cele din lavandă, articolele sculptate în lemn, precum și ouăle încondeiate.

Evenimentul de la MADR reunește pe lângă partenerii clujeni ai Asociației, mici întreprinzători din alte județe, invitați speciali, care expun, de asemenea, produse realizate manual.

În premieră, între expozanți se află Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, iar la standul acesteia sunt prezentate spre vânzare produse provenite din fermele și stațiunile sale. Stațiunea Viticolă Apoldia Maior a adus la târg vinurile albe Docentus, Eruditus și Traminer Roz, precum și vin ambalat la Bag-in-Box servit la pahar. Ferma Cojocna este prezentă cu ulei presat la rece, iar din serele Universității sunt aduse roșii cherry.

„Mi-am propus ca organizarea unor astfel de evenimente în curtea MADR să devină o tradiție pentru a le oferi producătorilor români autentici posibilitatea să își valorifice produsele, iar consumatorilor prilejul să își procure produse de calitate. Avem produse românești extraordinare, iar rolul nostru este să venim cu soluții de sprijin și de promovare a lor”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Legea pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind irigațiile, prin care fermierii sunt sprijiniți pentru dezvoltarea sistemelor de irigații locale, a fost adoptată de Parlament. Prin noul act normativ este majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat pentru reabilitarea infrastructurii prevăzută în Programul Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj.

Deținătorii sistemelor de irigații locale au dreptul de a beneficia de finanțare publică nerambursabilă pentru proiecte de dezvoltare rurală de investiții pentru înființarea/reabilitarea/modernizarea și/sau exploatarea sistemelor de irigații locale. Deținătorii sistemelor de irigații locale au obligația dotării acestor sisteme cu mijloace de măsurare a consumului de apă și energie electrică pentru irigații.

Cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale, independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, vor fi suportate din bugetul ANIF, pe aceleași principii aplicate deja fermierilor care folosesc infrastructura principală de irigații și beneficiază în prezent de această măsură.

Prin completările aduse legislației, termenul de implementare a Programului Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj se prelungește până la anul 2027, având în vedere complexitatea lucrărilor, fiind necesară stabilirea unei perioade de realizare de cel puțin trei ani, raportat la perioadele de timp pentru execuția acestor lucrări care sunt limitate la câteva luni, în afara sezonului de irigații. „Acest termen se corelează cu cel prevăzut în viitorul document programatic 2023-2027, unde finanțarea acestui sector important al agriculturii este prevăzută ca intervenție în cadrul Planului Național Strategic, dedicată sprijinirii investițiilor în infrastructura de irigații. Perioada de implementare stabilită până în anul 2027 implică și actualizarea obiectivelor de investiții cuprinse în acest program, motiv pentru care se propune finanțarea unor amenajări de desecare și drenaj din zonele în care fenomenele de inundații și secetă alternează, astfel încât infrastructura reversibilă să fie utilizată și pentru irigarea suprafețelor cuprinse în aceste amenajări”, transmite MADR.

O altă modificare prevede faptul că pentru executarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, titularii autorizațiilor de construire au posibilitatea notificării intenției de a executa aceste lucrări, în cazul în care în contractele de concesiune, închiriere şi arendă încheiate cu proprietarii nu cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri sau nu pot fi identificați. După zece zile notificarea devine titlu pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizației de construire.

Prin schimbările aduse, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), federațiile și organizațiile beneficiază de un drept de servitute și un drept de uz asupra terenurilor aferente infrastructurii de îmbunătățiri funciare pentru asigurarea integrității, realizarea lucrărilor de întreținere, reparații sau pază.

„Mă bucur că acest proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari a fost adoptat de Legislativ. Prin această completare a legislației putem finanța și sistemele de irigaţii la nivelul fermelor, astfel încât fermierii să-şi poată crea microsisteme de irigat, care să îi ajute să obțină producții mai bune. Prin normele de aplicare ale legii, ANIF se va ocupa de întreaga documentaţie, fermierii vor depune doar o cerere pentru înfiinţarea sistemului de irigaţii local, iar angajaţii ANIF vor fi cei care vor obține avizele de la autorităţile cu atribuţii în domeniu”, arată ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html