În perioada 17-18 decembrie 2022, are loc Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane, în comuna Ghimeș-Făget din județul Bacău. Evenimentul ajuns la a cincea ediție se va desfășura în incinta Casei de Cultură din Ghimeș-Făget.

La fel ca la edițiile precedente, timp de două zile sunt aduse laolaltă roadele strădaniei producătorilor iscusiți de bunătăți locale de pe Valea Muntelui, armonizate de colinde și spectacole autentice locale. Vor putea fi degustate și cumpărate preparate din carne, produse lactate, produse apicole, preparate din pește, dulciuri și produse din cătină. Creatorii de măști și costume populare își vor expune și ei produsele.

Scopul unui astfel de eveniment este susținerea și promovarea micilor producători, a meșteșugarilor și ansamblurilor folclorice de pe Valea Muntelui, între localitățile Ghimeș-Făget și Dofteana.

La Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane va avea loc și obișnuita „Expoziție-Concurs de împodobit brazi” cu decorațiuni lucrate manual și obiecte artizanale.

Evenimentul, susținut de Consiliul Local Ghimeș-Făget și Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Muntelui, este organizat în parteneriat cu firmele Degustarium și Xilopal.  

Foto: eveniment Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Submăsura 17.1 - programul de finanțare nerambursabilă pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. Concret, fermierii activi își pot asigura culturile, animalele și plantele cu bani europeni, dar cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente Submăsurii. Submăsura 17.1 a fost lansată la 1 aprilie 2019, a ajuns la a patra sesiune în 2022 și va fi lansată și sesiunea din 2023.

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole

Sesiunea curentă este deschisă până vineri, 16 decembrie 2022, ora 16.00.

Pentru a depune cererea de finanțare la AFIR, trebuie să existe minimum o poliță de asigurare încheiată cu Submăsura 17.1 pentru culturi toamnă 2021 sau culturi primăvară 2022, deci pentru recoltă 2022.

Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite pentru a depune cererea de finanțare:

• polița de asigurare a fost încheiată pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer);

• polița a fost încheiată cu minim un risc elibigil;

• polița de asigurare poate fi expirată, însă trebuie să fie validă ceea ce înseamnă că a fost achitată integral sau în rate, conform condițiilor de eligibilitate;

• suprafețele asigurate din poliță sunt identice cu cererea unică de plată APIA și au fost regularizate și modificate conform eventualelor M-uri sau S-uri;

• plata poliței de asigurare a fost făcută direct din contul fermierului către asigurător.

Riscurile acoperite, existente în piață și eligibile pentru Submăsura 17.1 sunt:

• Secetă, Arsiță;

• Inundații;

• Grindină;

• Îngheț;

• Ploi torențiale și ploi excesive și de lungă durată;

• Vijelie, furtună;

• Uragan, Tornadă;

• Dăunători specifici culturii.

Riscuri neeligibile pentru Submăsura 17.1: „Incendiul” din orice cauză și „Alunecările de teren” sunt riscuri care pot fi incluse în polita de asigurare, însă nu sunt eligibile pentru Submăsura 17.1, deci costul primei cu aceste riscuri este suportat integral de către fermier.

Detalii privind franșiza atinsă de 20%, pe care o regăsim în cuprinsul Submăsurii 17.1

Franșiza atinsă reprezintă valoarea pe care asigurătorul nu o acoperă dacă paguba, pierderea de producție a fermierului este mai mică decât 20% din valoarea totală asigurată a culturii.

Recomandăm fermierului să elimine acestă franșiză atinsă, prin răscumpărare, transformând-o în franșiză deductibilă. De ce? Pentru că în cazul în care intervine un risc asigurat, fermierul este avantajat la despăgubire.

Important de știut: cota de primă aferentă răscumpărării este suportată integral de către fermier.

Motive pentru a încheia o poliță cu Submăsura 17.1:

• Costul primei de asigurare este același, fie că vorbim de o poliță încheiată în condițiile eligibilității (cu SM 17.1) sau o poliță fară SM 17.1.

• Fermierul recuperează 50-60% din costul poliței de asigurare, în funcție de asigurător, adică 70% din valoarea primei de asigurare eligibile.

• Depunerea cererii de finanțarea pentru accesarea SM 17.1 este facilă și mult îmbunătățită față de anul 2019 și se face online pe www.afir.info.

Important de știut: polița trebuie să fie încheiată cu Submăsura 17.1 pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer).

Orice diferență, fie ea chiar de 0,01 hectare, duce la respingerea cererii de finanțare.

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole, sesiunea 2023

Fermierul care încheie acum o poliță de asigurare pentru culturi toamnă 2022 sau culturi primăvară 2023, deci recolta 2023, va putea depune cerere de finanțare în sesiunea 2023.

Culturile de toamnă (rapiță, grâu, orz) și cele de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) pot fi asigurate acum. Asigurarea întregului plan agricol, aduce beneficii importante: costuri mai mici, plata în mai multe rate și cele mai bune variante de asigurare.

Important de știut! Pentru a recupera 70% din valoarea primei de asigurare eligibile, polița de asigurare trebuie să fie încheiată în conformitate cu prevederile Submăsurii 17.1.

Un articol scris de: CAESAR HUȚANU, director Dezvoltare Parteneriate, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Guvernul a aprobat Hotărârea care modifică art. 8 din HG nr.148/2022 pentru aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022.

Astfel, se suplimentează resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în Program în ciclul II de producție cu 74.711.000 lei, de la 265.283.000 lei la 339.994.000 lei, reprezentând echivalentul a 68.721.000 euro.

Prin actul normativ aprobat se asigură efectuarea plăților pentru beneficiarii Programului din Ciclul II de producție, cu impact asupra continuării lucrărilor specifice în spații protejate pentru noile culturi, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Pentru Ciclul II de producție, valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/beneficiar este de 1.000 euro/cultură/1.000 mp.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2022.

S-au autorizat la plată 56.643 fermieri cu suma totală de 61.988.981 euro, din care:

• 57.267.717 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

• 3.935.996 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

• 785.268 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Pe 30 noiembrie 2022, APIA a finalizat plata avansului cererilor depuse în Campania 2022. S-a plătit către fermieri suma de 1,247 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanțare de la Bugetul National. La această sumă se adaugă 67,44 milioane euro autorizați pentru schemele de măsuri de piață, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

În conformitate cu prevederile regulamentelor europene în vigoare, plata avansului se realizează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie a anului de cerere. După finalizarea etapei de plată în avans APIA începe plățile regulare, care se finaliază la 30 iunie 2023.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA și FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) își manifestă satisfacția pentru includerea în proiectul de Plan Național Strategic înaintat Bruxelles-ului de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a unui instrument de gestionare durabilă a riscurilor în agricultură, cu o alocare de 367,3 milioane euro (alimentat din fonduri din ambii piloni ai PAC, plăți directe și dezvoltare rurală, și suplimentat de la bugetul național), în scopul sprijinirii fermierilor afectați de pierderile de producție ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.

APPR a militat constant și a participat activ, pe perioada ultimilor trei ani, la consultările organizate de MADR pentru formularea și aprobarea unui cadru legislativ care să furnizeze soluții capabile să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat. „Este nevoie de dezvoltarea unei plase de siguranță la nivel național, unui instrument de protejare a fermelor împotriva riscurilor majore, valorificând oportunitățile oferite în cadrul Planului Național Strategic (PNS). Acesta ar trebui să fie un instrument transversal, care să acopere sectorul zootehnic şi vegetal prin compensarea pierderilor economice catastrofice din cauza apariției unui incident de mediu sau sanitar (focar de boli), cu o componentă sistemică, neacoperite prin alte mijloace (cum ar fi sistemul de asigurări facultative sau bugetul ANSVSA)”, se precizează într-un comunicat de presă al APPR.

După cum indică studiile și modelele de bune practici internaționale, România este expusă unor riscuri climatice sistemice ridicate în comparaţie cu alte ţări europene (în special cu secete – cu extinderea fenomenului de deșertificare, îngheţ, grindină şi inundaţii), ceea ce duce la o volatilitate extrem de ridicată a producţiei la toate culturile agricole (de două ori mai mare decât media UE). „În majoritatea scenariilor de schimbări climatice, intensitatea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme vor crește în viitor, ceea ce implică costurile mărite ale daunelor, cu excepția cazului în care se iau măsuri mai proactive de gestionare a riscului de dezastre. Pierderile ca urmare a riscului de secetă duc la alocări neplanificate de fonduri din bugetul de stat în vederea ajutorării fermierilor ce suferă pierderi financiare semnificative. În 2020, seceta a afectat aproximativ 75% din suprafața agricolă a țării. Ținând cont de situația de urgență, Guvernul a alocat aproximativ 200 milioane euro în vederea limitării impactului asupra sectorului agricol, reușind să compenseze doar o parte din pierderi. În 2022, efectele acestui fenomen au fost la fel de devastatoare”, se arată în comunicatul APPR.

Asociația Producătorilor de Porumb din România subliniază concluzia că reducerea/dispersia adecvată a riscului este cheia pentru minimizarea problemelor legate de accesibilitatea asigurărilor sau preocupările de solvabilitate și îndeamnă decidenții politici să-și asume o abordare integrată, cu următoarele avantaje:

• Micșorarea presiunii pe bugetul de stat și eficientizarea procesului de subvenționare din agricultură;

• Garantarea unui volum de prime care să asigure dispersia riscului;

• Asigurarea continuității managementului riscurilor în agricultură într-un mod uniform, pe un termen lung prin optimizarea proceselor (risc management și control), produselor (irigații, prevenirea/combaterea deșertificării și asigurari) și serviciilor (digitalizare, simplificarea despăgubirilor etc.).

„APPR salută încă o dată această inițiativă complementară subvenționării primelor de asigurare facultativă și reiterează angajamentul membrilor săi de a-și oferi expertiza și de a contribui constructiv, în cadrul dialogului civil, la soluții pe care le consideră vitale pentru creșterea capacității de producție a României prin reducerea sau compensarea efectelor riscurilor climatice”, transmite în încheiere Asociația Producătorilor de Porumb.

Crearea unui „Pool” al asigurărilor agricole pare o soluție viabilă pentru managementul riscului în agricultură. Pool-ul de asigurare împotriva calamităților naturale în agricultură (PAIC) are la bază principiul solidarității, prin contribuția tuturor fermierilor și despăgubirea celor afectați de fenomenele meteo extreme.

La invitația Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a identifica o soluție optimă pentru gestionarea riscului, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare au propus crearea unui Pool de asigurare împotriva calamităților naturale în agricultură (PAIC) cu rolul de a oferi protecție fermierilor.

Guvernanța riscului în agricultură este esențială pentru organizarea, întreținerea și supravegherea gamei de instrumente disponibile pentru fermieri. Crearea PAIC impune elaborarea unei legi care să prevadă necesitatea asigurării obligatorii a culturilor agricole pentru orice persoană fizică sau persoană juridică ce desfășoară activități agricole. Guvernul ar urma să acorde subvenții contractelor de asigurare executate conform acestei legi, cuantumul subvenției urmând a fi stabilit anual. Această propunere are la bază „vocea” fermierilor, membri ai Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

„Clubul susține proiectele care aduc valoare adăugată în agricultură și care cresc competitivitatea fermierilor din România, iar propunerea de înființare a unui Pool de asigurare împotriva calamităților naturale în agricultură (PAIC), inițiată de către Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, ar avea rolul de a oferi protecție fermierilor în fața calamităților naturale. Fermierii au nevoie de o soluție durabilă pentru a lupta împotriva fenomenelor meteo extreme”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Pool-ul de asigurare reprezintă o soluție viabilă, durabilă privind asigurarea culturilor agricole împotriva riscurilor naturale, riscuri care sunt viitoare, naturale, posibile, dar incerte și provoacă daune materiale directe culturilor agricole.

Riscurile naturale, acoperite prin intermediul PAIC, sunt: secetă, arșiță, inundații și băltire. Plata despăgubirii producătorilor agricoli pentru calamitățile naturale produse de fenomenele naturale menționate se efectuează numai pentru culturile agricole care au fost asigurate de către societăţile de asigurare-reasigurare.

„Pool-ul de asigurare împotriva calamităților naturale în agricultură (PAIC) se va constitui ca o rezervă financiară și va oferi protecție fermierilor în fața calamităților naturale. Misiunea PAIC va fi aceea de a convinge fermierii cu privire la importanța asigurării culturilor agricole și de a proteja investiția lor în fața fenomenelor meteo cu care se confruntă tot mai des în ultimii ani, în toate regiunile țării”, a declarat Georgiana Rusu, director executiv Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare.

Încă din anul 2021, în urma analizelor de piață externă, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, cu o experiență de peste 11 ani în gestionarea managementului de risc, a identificat și propus ca exemplu către MADR sistemul de asigurare din Turcia (TARSIM) care este considerat unul de succes. TARSIM este o organizație care a fost înființată cu scopul de a ajuta la construcția unui sistem extins și sustenabil de asigurări agricole în Turcia și protejează producătorii împotriva calamităților naturale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Luni, 5 decembrie 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de urgență care modifică OUG 157 din 2022, publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică în cursul anului 2022.

Având în vedere că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat CE cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări:

• Reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafețelor cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;

• Completarea art. 3 cu definiția întreprinderilor aflate în dificultate;

• Completarea articolelor 6, 8, 10 și anexa 1;

• Completarea textului art.15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per hectar însumată cu grantul per hectar acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1  din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per hectar anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

Prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat, precizează MADR.

Proiectul de act normativ supus dezbaterii publice poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5567_df57e908331b7aecb25c9545775be601.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Senatul României a emis un raport de modificare a Ordonanței 157/2022 privind despăgubirile la secetă, prin care este prevăzută modificarea propusă de Clubul Fermierilor Români și supusă analizei autorităților de resort.

În perioada 21-23 noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat demersuri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care a solicitat revizuirea formulei de calcul prezentă în Anexa 1 la OUG 157/2022. Propunerea a vizat eliminarea înmulțirii coloanei 3 (Procent de afectare mai mare decât 30%) din formula aferentă coloanei 6 (Valoare maximă grant) pentru a se permite acordarea corectă a sumelor prevăzute în această ordonanță.

Clubul a atras atenția autorităților că, în caz contrar, fermierii care au înregistrat pierderi aferente calamităților într-o proporție mai mică de 100% pentru culturile de toamnă nu ar putea beneficia de sprijin financiar.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada aprilie-octombrie 2022, Clubul Fermierilor Români a făcut mai multe demersuri către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului cu privire la obligativitatea vizării anuale a autorizației de mediu de către fermierii din România. Clubul a solicitat autorităților identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații. 

Ordinul nr. 1.150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu vizează solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu atât pentru desfăşurarea activităţilor existente, cât şi pentru începerea activităţilor noi, conform prevederilor articolului 5 din Ordinul nr.1798/2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.

„Având în vedere tipologia fermierului din România, în condițiile în care rolul principal al acestuia este să gestioneze cât mai eficient activitatea agricolă, care de cele mai multe ori nu suportă modificări la nivelul activității existente sau al suprafeței gestionate, și, având în vedere reducerea birocrației actuale și simplificarea activităților ANPM și ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români a propus identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații”, transmite Clubul Fermierilor Români.

Propunerea Clubului Fermierilor Români privind proiectul de Ordin de ministru a intrat în consultare publică. Click AICI pentru mai multe informații.