31 ianuarie 2020, termenul limită la care se depun cererile pentru rambursarea ajutorului de stat pentru motorină
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data de 31 ianuarie 2020, inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2019 (trimestrul IV al anului 2019).
Cererile se depun la Centrele Județene ale APIA, respectiv al Municipiului București, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul/reprezentantul legal și este însoțită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse (stabilită la 21 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,8959 lei/litru.
Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:
a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;
b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
c) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
d) adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
e) adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.
Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:
a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
c) situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
d) copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
e) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.
Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:
a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
c) situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
d) copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
e) situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
f) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
g) dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.
Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură și vor purta sintagma „conform cu originalul”.
Barca oieritului românesc, în derivă?
Piața fragilă a cărnii de oaie, aproape inexistentă pe plan intern, lipsa mâinii de lucru, lipsa pășunilor și profiturile tot mai mici obținute de crescătorii de oi conduc la regresul oieritului în România. Despre drumul pe care se află unul dintre cele mai importante sectoare zootehnice am stat de vorbă cu Nicolae Cioranu, președintele Federației ROMOVIS.
Reporter: Care sunt tendințele în oieritul românesc în 2019?
Nicolae Cioranu: Rămânem în continuare în topul european. Dacă efectivele au mai scăzut, ele au scăzut la toată lumea. Nu vreau să cred că e adevărat ce-mi spunea unul dintre cei mai mari exportatori din România, că efectivele au scăzut cu aproximativ 30%. Între timp m-am întâlnit și cu un producător de crotalii, care și el susține că anul acesta i-au scăzut vânzările de crotalii cu aproape 30 de procente.
Reporter: Deci se confirmă procentele.
Nicolae Cioranu: Păi, am legat informațiile între ele, pentru că producătorul de crotalii nu știa de informația pe care o aveam de la exportator. E clar, vedem noi între noi. Vedem cum ne împuținăm, fie ferme mai puține, fie oi mai puține.
Reporter: Cum se explică scăderea asta?
Nicolae Cioranu: Foarte simplu. Legea pășunilor, este dată și nerespectată. Personal cu cine să muncim nu avem, piața este vraiște, așa că despre ce vorbim?
Reporter: E greu de luat o decizie în momentul de față spre ce te îndrepți, spre oaia de carne sau spre oaia de lapte.
Nicolae Cioranu: Nu te îndrepți spre niciuna. Astăzi sunt foarte mulți crescători care iau în calcul reducerea efectivelor. Caută soluții prin care să ducă mai departe afacerea doar cu membrii familiei.
Reporter: Atâta timp cât mai există pasionați care și-au făcut un mod de viață din creșterea oilor, pentru că pe măsură ce se schimbă generațiile, interesul nu mai este același.
Nicolae Cioranu: Sigur. Mai ținem de ele noi, ăștia care avem microbul în sânge. Nu creștem oi pentru că ne aduc mulți bani. S-au dus vremurile când cu 200 – 300 de oi trăiai foarte bine. Acum alergi după o mie și dacă nu ești atent la mutările pe care le faci, te trezești cu un picior în groapă. Nu crescătorul este de vină. Când e obligat să crească de la 200 de oi la 1.000 ca sa trăiască bine, înseamnă că e o problemă în sistem. Dar în condițiile astea, volumul de muncă crește de două sau trei ori. Este anormal.
Oaia românească, pe placul arabilor
Reporter: Haideți să vorbim despre piață, pentru că piața dă ora exactă a profitului, și să începem discuția de la oaia de carne. Unde și la ce preț pleacă ea din fermele românești?
Nicolae Cioranu: Ați pus punctul pe i! Oaia de carne pleacă la același preț cu Țurcana sau cu oricare altă oaie. Oaia de carne, zice-se, este căutată de europeni, dar nu se vinde, în schimb Țurcana și toată oaia din România le place foarte mult arabilor.
Reporter: Piața arabă e o piață deschisă și profitabilă pentru crescătorii români?
Nicolae Cioranu: Anul acesta, este o piață deschisă și vorbim de Arabia Saudită, de Emiratele Arabe și de Iran. Crescătorii au vândut în aceste țări cu un leu, un leu cincizeci mai mult decât până acum. Plus că marfa s-a căutat la vremea ei. De la bluetongue încoace, că poate fi considerat un punct istoric pentru oieritul din România, întotdeauna fermierii n-au putut să-și vândă animalele când au ajuns la o greutate optimă. Mielul, în câteva luni, ajunge la greutatea de abatorizare. Țările arabe au nevoie de carcasă grea, ele caută exact ceea ce nu caută țările europene și vă dau exemplul Italiei, care caută mieii ăia de 10 – 12 kilograme în viu. Arabii, cu familii numeroase, au nevoie de carcase de 18 – 20 de kilograme. Or, acest lucru este un avantaj și pentru noi, ca țară. Vinzi animalul mic să-l îngrașe altul, cu furaje din altă țară, sau preferi să-l dai tu gata finisat? Toată lumea vorbește despre tandemul vegetal – zootehnie, care ar trebui sa funcționeze și la noi. Din păcate, încă este o discrepanță foarte mare între cele două sectoare.
Reporter: Ce înseamnă, concret, prețul pentru oaia de carne?
Nicolae Cioranu: Dacă facem o analiză, vom vedea că prețul primit în perioada Paștelui nu-l mai primim tot anul. E, să-i spunem așa, un preț de sărbătoare. Așa este și la arabi. Ei caută carne de oaie mai ales pe perioadele lor de sărbătoare și normal că plătesc un preț mai bun. Noi, crescătorii, trebuie obligatoriu să ținem cont de perioadele astea. Până când s-a deschis piața arabă, am vândut cu 9 lei kilogramul în viu, apoi a crescut la 10 și chiar 11 lei. Apoi prețul a scăzut din nou, ajungând la 7, maximum 8 lei pe kilogram. Dar ce te faci dacă ai pregătit miei de vânzare și nu-i vinzi la vremea lor? Începe să se schimbe raportul între furajare și sporul de îngrășare, încep să crească costurile și să scadă profitul și la urmă îți vine să deschizi poarta fermei și să le dai drumul. Barca oieritului se clatină de câțiva ani buni.
Reporter: Unde trebuia peticită, în așa fel încât să nu mai ia apă?
Nicolae Cioranu: Simplu. Trebuia semnate acorduri sanitar-veterinare cu toate țările arabe. Mi-au demonstrat de multe ori exportatori de-ai noștri că există cerere. „Uite, mă sună din Maroc, au nevoie de un vapor de miei”, îmi ziceau exportatorii. Dar pentru că n-am avut acord sanitar-veterinar cu ei, au luat mieii din altă parte și noi am rămas cu ei în fermă, deși erau numai buni de livrat.
Reporter: E o problemă din acest punct de vedere la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor?
Nicolae Cioranu: Eu cred că da. Noi am venit cu propuneri la Ministerul Agriculturii, la ANSVSA, dar noi am spus, noi am auzit.
Reporter: Sunt convins că așa cum a fost cerere din Maroc, a fost și din alte țări...
Nicolae Cioranu: Sigur că au fost și, pentru că noi nu am putut să livrăm, au încărcat din Spania. Când s-a rugat Iordania de noi să le livrăm miei, a durat trei luni până am semnat acordul.
Reporter: Presupun că, și calitativ, mieii din România sunt peste ce se produce la ora asta în Europa.
Nicolae Cioranu: Vreți să vă spun că un oficial iordanian, la una dintre întâlnirile noastre din Iordania, ne-a spus că, pentru țara sa, relația comercială pe sectorul ovine este vitală. Noi am întrebat de ce? Din două motive, ne-a răspuns. Unu, pentru că din punct de vedere economic vaporul ne costă foarte puțin de la Constanța până la Aqaba și face doar 5-6 zile, și, doi, calitativ oaia din România, după oaia din Iordania, pentru că nu putea să spună altfel, este pe primul loc pe glob. Mai mult decât să te duci să vinzi și cumpărătorul să-ți laude marfa la el acasă ce să mai spui?
Lâna nu-i căutată, laptele n-ai cu cine să-l mulgi
Reporter: Ce înseamnă la momentul acesta piața laptelui de oaie din România, în contextul în care zona de vest a dispus de ceva capacități de procesare, iar laptele a fost căutat și plătit?
Nicolae Cioranu: La noi, laptele s-a plătit întotdeauna. Plătindu-se, oamenii au făcut tot posibilul să-l mulgă. Problema este că nu vor mai avea cu cine să mulgă oile, în viitor, și ajungem cu discuția de unde am plecat la pășune...
Reporter: Oaia, în general, nu prea se pretează la mulsul mecanic, or, în condițiile astea, problema lipsei de personal devine una foarte greu de rezolvat...
Nicolae Cioranu: Da, dar nu imposibil, pentru că și alții au avut problema asta, înaintea noastră...
Reporter: ...și-au scăzut ca efective.
Nicolae Cioranu: Au scăzut, dar n-au renunțat la ele. Au găsit soluții. Le-au închis în garduri electrice. Statul i-a ajutat să-și facă garduri, să-și facă fântâni, fermierul lasă oile acolo și în timpul ăsta se ocupă de altceva, își face fânul, spre exemplu. Or, la noi, se închide o poartă și nu se deschide nimic în loc. Sper că nu se va întâmpla la fel și cu comerțul de oi. Vă amintiți că după ce s-au închis abatoarele în România s-a cam terminat și cu animalele. Din păcate, asta-i realitatea.
Reporter: Revenind la lapte, care este prețul lui la momentul acesta?
Nicolae Cioranu: Eu cred că fabricile de procesare nu vor să se trezească înainte de a fi prea târziu, pentru că 2,9 lei pe litru, cât s-a plătit la noi laptele, nu știu câtor le mai convine să-l mai mulgă la anul. Cantitatea este destul de mică, dar omul este nevoit să-l mulgă și să-l vândă, să mai facă niște bani, pentru că nu rezistă doar cu mielul.
Reporter: Și piața asta a laptelui se cam împarte în două. Pe de o parte, sunt cei care mulg și vând, și pe de alta, sunt cei care mulg, procesează și vând. Cum este mai rentabil?
Nicolae Cioranu: După mine, cel mai rentabil este să-ți faci tu brânza și să o vinzi. Asta înseamnă să ai cu cine să mulgi, să ai permanent o masă în piață și să ai client la telemea și la caș.
Reporter: În aceste condiții, sprijinul la lână înseamnă ceva pentru crescători?
Nicolae Cioranu: Ajută extraordinar de mult, dar eu zic că n-a fost gândit bine ajutorul ăsta. Haideți să luăm povestea de alaltăieri, nu de ieri. Să zicem că alaltăieri vindeam lâna cu un leu cincizeci până la doi lei cincizeci. Anul trecut, am mai mers așa amestecat, am primit un preț mai mic, dar a fost și subvenția un leu și ne-am descurcat. Anul acesta însă, am ajuns mai spre fundul gropii. De ce? Am ajuns să plătim noi la un intermediar să vină, să încarce lâna și să ne dea documentele în baza cărora să putem încasa subvenția.
Reporter: Și-atunci, care este rolul subvenției?
Nicolae Cioranu: În situația în care nu caută nimeni lână, e mai mult decât nimic. Statul plătește niște bani pe care înainte îi plătea cumpărătorul. Dar, mă întreb eu, de ce să primești banii ăștia de la statul român, când înainte îi primeai de la cumpărător?
Reporter: Cam care ar fi efectivul de ovine care mai există în România la acest moment?
Nicolae Cioranu: Eu trăiesc cu impresia că nu am scăzut sub zece milioane, dar dacă se confirmă ce discutam mai devreme, că efectivul de ovine s-a redus cu circa 30 de procente, atunci avem o problemă.
Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019
Și seceta, și apa în exces dăunează
Schimbările climatice ne fac rezervați când vorbim de producțiile pe care le putem obține și, până când nu îți vezi producţia în hambar, nu poți ști sigur dacă anul a fost mai bun decât cel precedent. Mulți fermieri din județul Timiș au pierdut mare parte din rapiță, au avut probleme cu seceta, apoi cu băltirile și nu au sisteme de irigații. Alexander Degianski administrează 10.000 de hectare de teren şi pădure în judeţele Arad şi Timiş și este unul dintre cei puțini care au salvat rapița pe 90% din suprafața cu această cultură. Fermierul are proiect de irigaţii pe 86 de hectare.
Dr. ing. Alexander Degianski este unul dintre prietenii noștri vechi, cu care am mai discutat în trecut despre agricultura judeţului Timiş și nu numai. Despre acest an, ne-a spus că a fost extrem de capricios, chiar mai dificil decât ultimii 15 ani de când „zi de zi, sezon de sezon, sunt în câmp şi mă crucesc”.
Anul agricol începe în momentul în care se încheie recolta. „Am pregătit pentru rapiţă, ne-am apucat de semănat. Am fost inspirat că, în data de 18-19 august, anul trecut – toți ziceau că-s nebun –, am însămânţat 1.100 de hectare şi am rămas cu 900 de hectare. Ne uitam la cer ca proştii la făină şi ne rugam să plouă. N-a plouat până când a venit prima zăpadă, în luna decembrie. Sub zăpadă mi-au răsărit grâul şi orzul, rapiţa era o cultură bine încheiată. După care, primăvara, la fel, ne uitam la cer şi aşteptam să plouă”, își amintește Alexander Degianski debutul anului agricol 2018-2019.
Atenție la soiurile folosite, căci ele te pot salva
Media precipitațiilor a fost, în luna ianuarie, undeva la 15 litri, în februarie - 6 litri, în martie - 12 litri, iar în aprilie, până în data de 19, nu a mai căzut nici măcar o picătură. Apoi, din 19 aprilie şi până în 19 iunie, au fost 320 de litri. „Este un efect pe care l-am anticipat, și nu doar eu, ci majoritatea fermierilor, că odată ce se deschide robinetul, nu se va mai închide”, ne-a spus tânărul inginer. La data de 28 iunie a.c., a început să recolteze orzul, dar „l-a abandonat” pentru că parcelele erau ca o mlaştină și a intrat la recoltat rapiţă.
Producţiile nu au fost atât de bune pe cât se aștepta, o cauză fiind seceta acută din toamnă și din primăvară. „Se putea mai bine, dar cu siguranţă se putea şi mult mai rău. Sunt printre puținii fermieri din județul Timiș care au rapiță, 90% din ce am semănat. Am ținut cu dinții de ea, mai ales că este şi un preţ decent anul acesta. Le-am şi zis băieţilor: nu faceţi risipă, lăsaţi sitele mai deschise, mai bine ne taie la corpuri străine decât să împrăştiem noi pe câmp. Grâul a recuperat destul de bine, densitatea nu este una grozavă, dar bobul este mare, umplut bine. A fost o primăvară bună, dar, din păcate, fuzarioza şi-a făcut un pic de cap”, a arătat Alexander Degianski, adăugând că pierderile au fost până la 15%.
Legat de fuzarioză, specialistul ne-a spus că fermierii nu trebuie să se învinovăţească, deoarece este extrem de greu de combătut, iar singura șansă este alegerea soiurilor. „Cel mai sensibil soi la fuzarioză, la care se aplică tratamentele ca-n farmacie, şi preventiv, şi curativ, şi oricum vreţi dumneavoastră, va fi mult mai afectat decât un soi tolerant netratat, nebăgat în seamă din punctul de vedere al fuzariozei. Iar nebulozitatea, umiditatea atmosferică şi temperaturile reduse, pe lângă faptul că favorizează umplerea bobului, favorizează și infecția cu fuzarium”, explică Alexander Degianski.
Irigațiile sunt necesare, dar ploaia nu poate fi înlocuită
Dacă vorbim de precipitații, în județul Timiş, trebuie să vorbim de băltiri, dar și de irigații. Pentru că, uneori, ploile lipsesc cu desăvârșire, alteori apa stă. „Judeţul Timiş are peste 7.000 de kilometri de canale de desecare – ştiu această cifră sigur, pentru că sunt foarte implicat în tot ce înseamnă partea de colaborare cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), pentru că zona noastră este una pretabilă inundaţiilor. Am avut parte de vizita directorului general ANIF la mine în fermă, l-am invitat alături de ministrul Daea, care n-a putut să vină, dar care, până la urmă, a rezolvat problema delegând omul care trebuia să şi vină. Spre bucuria mea, s-a dat drumul la nişte decolmatări de canale în zona fermei mele şi a fermelor adiacente şi la refacerea a două staţii de pompare care creau mari probleme pentru fermierii din zonă. Chiar în momentul acesta, societăţile contractate de ANIF îşi fac treaba”, povestește fermierul, subliniind că ANIF, din a treia instituţie ca dimensiune a forţei de muncă din România, după CFR şi Poşta Română, a ajuns să aibă în 2011 puțin peste o mie de angajați. În zona fermei pe care o exploatează Alexander Degianski erau 200 de angajaţi în 1989, iar acum ANIF n-are o sută de angajați în tot județul Timiș. „Nu e posibil așa ceva! Partea de desecări este una vitală, dar de multe ori stăm şi ne uităm ca lupii la lună pentru ploaie. Este o investiţie majoră să-ţi creezi un sistem de irigaţii plecând de la zero, mai ales neavând posibilitatea de a accesa proiectele pe refacerea vechilor sisteme, că în judeţul Timiş prea puţine sisteme vechi sunt, dar niciunul prin reabilitarea naţională”, a detaliat agricultorul, legat de infrastructura principală.
Astfel, și-a luat soarta în mâini şi a ales să facă chiar un proiect de irigaţii pe 86 de hectare. Proiectul tehnic este finalizat, trebuie emisă autorizația de construire pentru ca toamna aceasta, cel târziu la anul, să demareze săpăturile pentru bazinul de captare şi pentru infrastructura pentru cele trei parcele de irigat.
Cu toate acestea, spune că nimic nu poate înlocui precipitațiile. „Un lucru foarte interesant pe care l-am observat, pentru că soţia mea are o cultură de lavandă pe aproape două hectare, apa din irigaţii, că acea cultură este irigată, nu o va substitui niciodată pe cea naturală, provenită din precipitaţii. A irigat soția trei săptămâni la rând și nu murea, atât, dar nu mergea mai departe cu dezvoltarea. Iar după prima ploaie de 10 litri, a explodat lavanda. Nu sunt un tip foarte bisericos, religios, dar cred în energii pozitive, cred în transmiterea de la pământ către fermier şi de la fermier către pământ de stări pozitive, pentru că răul numai rău va aduce”, ne-a mărturisit în încheiere dr. ing. Alexander Degianski.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15 - 31 octombrie 2019
Două mari provocări ale sectorului agricol în următorul deceniu
Analiștii Comisiei Europene (CE) au ajuns, recent, la concluzia că epidemia de pestă porcină africană (PPA) din China şi tranziţia spre proteinele pe bază de plante în diete ar putea modifica pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) în următorii zece ani, ducând la o fluctuaţie a preţurilor la carnea de porc şi la o cultivare mai mare de leguminoase şi soia.
Într-un raport publicat marţi, 10 decembrie 2019, Executivul european susţine că exporturile anuale de carne de porc din blocul comunitar ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone, în jurul anului 2022, în funcţie de cât de rapid vor fi refăcute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane de tone, anul trecut. Ulterior, exporturile de carne de porc se vor mai reduce, până la 3,4 milioane de tone, în anul 2030, dar, chiar şi aşa, va fi vorba de un volum superior celui înregistrat înainte de epidemia de PPA care a făcut ravagii în populația de suine din China.
„Preţurile ar urma să rămână la un nivel ridicat, până când îşi revine producţia chineză şi ar putea să scadă brusc, în funcţie de viteza cu care va avea loc revenirea şi cât de mult va creşte producţia competitorilor UE”, a apreciat CE, referindu-se la SUA, Brazilia şi Canada.
Executivul comunitar atrăgea atenţia că există şi un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca şi Franţa) să fie afectaţi şi ei de epidemia de PPA, descoperirea oricărui focar major riscând să le afecteze exporturile. În prezent, un număr de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestă porcină africană, pe primele poziții fiind Bulgaria şi România.
Conform sursei citate, orice scădere a preţului cărnii de porc este puţin probabil să stimuleze cererea în Europa, care este dominată de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în creştere constantă, iar Comisia se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care îngrijorările consumatorilor cu privire la sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.
Va crește suprafaţa cultivată cu leguminoase în UE
Aceleaşi îngrijorări ar urma să ducă la creşterea culturilor cu un conţinut bogat în proteine. Astfel, suprafaţa cultivată cu leguminoase, în Uniunea Europeană, ar urma să se extindă până la 2,5 milioane de hectare, în 2030, comparativ cu 1,5 milioane de hectare, în acest an, în timp ce suprafaţa cultivată cu soia boabe va creşte până la 1,3 milioane de hectare de la un milion de hectare.
Culturile cu conţinut bogat în proteine ar putea beneficia şi de creşterea cererii pentru produse lactate de la animale care nu au fost expuse la substanţe modificate genetic, ceea ce înseamnă că ar putea înlocui soia modificată genetic în furajele animalelor, adaugă Comisia.
Rapiţa va rămâne cea mai importantă cultură de oleaginoase, având vedere valoarea sa în rotaţia culturilor şi posibilitatea utilizării sale în hrana animalelor ca furaj ce nu conţine substanţe modificate genetic, adaugă executivul comunitar.
Excelență în agricultură, tema întâlnirilor Syngenta cu fermierii români din toată țara
Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major în cadrul conferinței Syngenta „Excelență în agricultură”, din 29 noiembrie 2019, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole).
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană.
„Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar, CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană”, se menționează în document.
Un alt subiect nou de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb.
„În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteristicile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și, nu în ultimul rând, in funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați, cu această ocazie, și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe patru categorii (Intensiv, Artesian, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră”, precizează vocile autorizate ale companiei.
Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat, de asemenea, un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de opt frunze, precum pachetul Calaris Pro + Fix Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate.
La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard.
„Elatus Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic, printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ”, conform documentului.
În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea-soarelui High-Oleică.
Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și a nevoilor tuturor agricultorilor din întreaga țară cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată.
Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela „Excelență în agricultură”.
Întâlnirile din acest an au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes.
Motoferăstrăul care accelerează la 100 km/h în 0.3 sec
Super motoferăstrăul MS 462 se află deja pe rafturile tututor celor 360 de magazine STIHL, la nivelul întregii țări.
Producătorul german a conceput o motounealtă dedicată sectorului forestier, despre care afirmă că este cel mai ușor motoferăstrău ultra performant din clasa de turație 70 cm³, cu o greutate de 6 kg.
Pe lângă motor, o parte importantă a unui motoferăstrău este ansamblul șină/lanț. Dacă pentru motoferăstraiele forestiere uzuale, șina este de 40 de cm, în cazul lui MS 462, șina are 50 de cm, iar inginerii au conceput-o dintr-un aliaj ușor și extrem de dur, care să nu afecteze greutatea, pentru că orice gram contează, atunci când un lucrător forestier se află la înălțime.
Întreg sistemul reușește să producă o performanță incredibilă, astfel că viteza de accelerație la 100 de km/h este de 0,3 secunde. Mai mult, varianta cu indicativ MS 462 C-M este dotată cu modulul M-tronic, care are nevoie de pornire la rece doar de mișcarea manetei pe poziția „start”, sistemul reținând parametrii tehnici de la ultima funcționare. Practic, nu mai este nevoie de niciun reglaj suplimentar al motorului, astfel că, după ce utilajul este pus pe poziția de start, lanțul poate fi accelerat la maximum. Cantitatea de combustibil este controlată electronic, alimentarea făcându-se conform necesarului de putere.
Motoferăstrău dedicat operațiunilor de salvare
Pentru a-i verifica nivelul de anduranță, producătorul a supus motoferăstrăul MS 462 la cele mai dure condiții de funcționare în Alaska, zona Alpilor de Nord și a pădurilor din Tirol. Acest tip de utilaj a fost conceput să funcționeze în condițiile extreme de temperatură și altitudine, oferind utilizatorului puterea optimă pentru orice tip de tăietură forestieră.
Mai mult, o variantă a acestui model, și anume MS 462 C-M R, a fost concepută pentru intervenții de salvare și de combatere a incendiilor. Acest utilaj a fost dotat și cu un lanț special cu blindaj din aliaj dur.
Cifră descurajantă. Câți procesatori are țara noastră în domeniul agriculturii ecologice
România are mai bine de 10.000 de operatori în agricultura ecologică, din care 9.200 sunt producători şi doar 270 sunt procesatori, a declarat, miercuri, 4 decembrie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la deschiderea hipermarketului Carrefour Corbeanca din incinta centrului comercial DN1 Value Centre.
„Eu am fost foarte bucuros să particip la această întâlnire. Felicit programele pe care Carrefour le dezvoltă! Este exact în ideea în care noi am venit la minister să încurajăm exact această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori (n.r. - în agricultura ecologică). Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punctul de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a precizat șeful MADR.
Pe de altă parte, ambasadorul Republicii Franceze în România, Michele Ramis, a afirmat că agricultura bio este o cerere clară a consumatorilor preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă, dar este şi o dovadă clară pentru necesitatea protejării mediului.
„Agricultura ecologică este cel mai bun instrument pentru a răspunde acestei duble preocupări în continuă creştere a consumatorilor”, a spus Michele Ramis.
Găzduit de centrul comercial DN1 Value Centre, Carrefour Corbeanca lansează noul concept WineSquare Shop & Bar, cu cramă de vinuri locale, selectate în cadrul programului „Deschidem Vinul Românesc”.
Oferta culinară este completată de cea mai variată gamă de produse bio, live cooking zilnic în raionul de gastronomie, street food, afumătoare de peşte şi măcelărie, precum şi legume româneşti proaspete, de sezon, pe raft la doar 48 de ore de la culegere.
Compania menţionează că a lansat, în 2019, trei programe originale Carrefour sub egida „Act for Food, acţiuni concrete pentru ca tu să mănânci mai bine”. Primul programul este „Creştem România BIO”, prin care reţeaua de hipermarketuri este alături de fermierii români pe tot parcursul procesului de conversie la agricultura ecologică. Al doilea program este „Deschidem Vinul Românesc”, un program dedicat vinului local, din care fac parte 14 crame reprezentând toate regiunile viticole din ţară, iar prin al treilea program - „Punem Preţ pe Plastic” - se încurajează o economie circulară.
În acest context, între 4 şi 11 decembrie, la Carrefour Corbeanca, PET-ul devine monedă de schimb pentru achiziţionarea unui fruct sau a unei legume de la producătorii locali, sub iniţiativa „Plata cu PET-ul” din programul „Punem Preţ Pe Plastic”.
„La noul hipermarket Carrefour Corbeanca, dorim să oferim o experienţă de shopping completă pentru întreaga familie. Mai mult decât atât, lansăm în premieră WineSquare Shop & Bar, cu o selecţie impresionantă de vinuri internaţionale şi locale, care pot fi degustate în zona de bar. Susţinem producătorii locali prin programe care aduc produsele tradiţionale mai aproape de consumatori. În plus, implementăm acţiuni concrete de reducere şi integrare a plasticului într-un circuit responsabil, prin iniţiative ca Plata cu PET-ul, colectarea uleiului folosit sau staţia educativă de colectare a deşeurilor, dedicată copiilor. Aceasta este o altă premieră introdusă la Carrefour Corbeanca, ce urmăreşte dezvoltarea unui program de educaţie interactivă pentru comportamente responsabile”, a declarat Ionuţ Niţoi, Hypermarket Director Carrefour Corbeanca.
Carrefour Corbeanca se află în DN1 Value Centre, dezvoltat de Prime Kapital, care aduce împreună mai mult de 90 de comercianţi pentru toate categoriile de vârstă şi interese, pe o suprafaţă de aproximativ 46.600 de metri pătraţi. Noul centrul comercial, care lansează un concept nou în zonă, un strip mall, zonă de food court interioară, exterioară şi facilităţi pentru petrecerea timpului liber în familie - un centru de escaladă interior, un magazin de dulciuri unice, restaurante şi cafenele, va deservi cei peste 150.000 de locuitori din zonă, precum şi locuitorii din nordul capitalei.
Dificultăți în aprovizionarea cu un produs important pentru procesatorii de carne! Prețurile au explodat!
Ca urmare a faptului că oferta de slănină de porc este limitată la nivel european, iar prețul acestui produs necesar procesării cărnii s-a majorat exponențial, se prefigurează și aici o criză, în plus față de cea a cărnii, a recunoscut Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, vineri, 29 noiembrie 2019.
„Noi, procesatorii, ne confruntăm cu această criză a cărnii de porc, fiind vorba despre o tendință la nivel european. Acest fapt vine ca urmare a faptului că pesta porcină africană a devastat și Asia, în special China, unde exporturile europene s-au concetrat foarte mult asupra acestei destinații. Pentru a avea un tir de carne sau două trebuie să faci comandă cu două luni de zile înainte. Totodată, s-a configurat și o aprovizionare dificilă cu slănină, care este atât de necesară procesării produselor din carne. Se aleargă foarte mult după 20 de tone de slănină prin Europa și, din cauza faptului că oferta este limitată, prețurile la nivel european au explodat. În România, s-a observat o majorare a prețurilor în acest sens, dar încercăm să le menținem și să ne descurcăm și cu piața internă”, a menționat Tănase.
Tot în ceea ce privește prețurile, la carne de această dată, Dana Tănase preconizează că, anul acesta, de sărbători, se va resimți o scumpire de 15-20% pe piață pentru carnea de porc, deprecierea monedei naționale fiind unul dintre motivele majorării prețurilor.
„În clipa în are aducem carne de porc din Uniunea Europeană, dintr-odată prețul este mai mare. Mai intervine și devalorizarea monedei naționale și faptul că UE face un export masiv de carne de porc în Asia, în special în China. Acesta este factorul care a contribuit ca, la nivel european, de la începutul anului, prețul cărnii de porc să crească cu 30%. Pe lângă creșterea acestui preț mai intervine și prețul porcului ca atare. În special purceii grași au ajuns cam la 50 de euro. Deci s-a majorat și prețul la nivelul fermelor”, a explicat Dana Tănase.
Nu în ultimul rând, aceasta a dat asigurări că va exista carne de porc în perioada imediat următoare, iar consumatorii trebuie să verifice etichetele de pe produsele cumpărate.
„Asigur toți consumatorii că va exista carne de porc în perioada imediat următoare. Fie că vorbim de carnea din România, fie de cea adusă din statele membre, în funcție și de restricțiile față de această maladie care a devastat industria cărnii de porc din țara noastră în ultimii doi ani. Consumatorului îi revine sarcina de a citi eticheta, există un regulament european care obligă trecerea originii cărnii de porc, de pasăre sau de ovine și bovine pe etichetă”, a conchis oficialul ARC.
În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.
Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost importate 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169.795 de tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.
Târg de produse agroalimentare „Mâncăm și trăim românește”, în contextul Zilei Naționale a României – 1 Decembrie
În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.
Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.
Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.
Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată de icre de crap sau de ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.
Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată, atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.
Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.
Agricultura evoluează, nu și Romexpo
Trag un semnal de alarmă. Nu e strigătul doar al unui simplu vizitator, ci al întregii agriculturi care, de aproape 25 de ani, toamnă de toamnă, ajunge în acest loc, un spațiu expozițional în mare parte degradat, înțelegând prin aceasta absolut toate formele termenului de degradare.
„Cere și ți se va da”. Ca expozant, plătitor al unui spațiu închiriat, poți cere ce vrei, că oricum nu ți se dă, nu te aude nimeni. La Romexpo, o afacere a statului român, acesta fiind acționarul majoritar, întâlnești aceeași relație contribuabil – stat (privat – funcționar public). Îți convine, bine, nu-ți place, iarăși bine. În urmă cu ceva vreme, după multe încercări de dialog cu reprezentanții Romexpo și organizatorii târgului Indagra, după numeroase expuneri ale problemelor centrului expozițional și propuneri de soluții, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) a boicotat câțiva ani această expoziție a toamnelor românești. S-au reîntors de o scurtă perioadă, însă companiile distribuitoare de tehnică agricolă n-au făcut-o pentru că organizatorii Indagra și-au plecat urechile la doleanțele lor, ci pentru cei câțiva fermieri reali care mai ajung pe la acest târg și care voiau să-și găsească acolo furnizorii de utilaje.
Indagra înseamnă agricultură, alimentație, ambalaje, băuturi. În fiecare an, scade numărul vizitatorilor cu adevărat interesați de produsele expuse, crescând numărul orășenilor veniți pentru mâncare, băutură, pixuri, șepci, pliante... Organizatorii comunică 50.000-60.000 de vizitatori, iar când întrebi firmele care activează în sectorul agricol, afli că s-au vizitat unii pe alții și, în cea mai mare parte din timp, s-au plictisit pe la standuri. Bani cheltuiți, mulți bani, și timp pierdut. Vânătorii de pixuri și șepci, de fapt, îngroașă statistica privind numărul de vizitatori.
Spuneam că un expozant cheltuie mulți bani la Indagra. La ediția de anul acesta, îmi zicea un patron de firmă care comercializează utilaje că, de 15 ani de când participă, și-a făcut un calcul: a cheltuit 500.000 de euro. O firmă, în 15 ani, cinci zile pe toamnă! „Anul acesta, în sfârșit, au modernizat grupurile sanitare de aici, din cupolă”, mi-a spus omul. De vreo doi ani, sunt funcționale două pavilioane/hale noi, B1 și B2, într-adevăr moderne. Două, în 30 de ani! Iar la Romexpo, anual, au loc zeci de târguri și multe alte manifestări din care se încasează bani frumoși. Pe aleile din expoziție, dacă nu ești atent, riști să-ți rupi picioarele. Bucăți de asfalt decopertate, borduri lipsă. Parcările, oricum neîncăpătoare, au bariere, dar din multe lipsește cu desăvârșire asfaltul, iar pe întuneric poți nimeri într-o groapă. Cu toate că pavilionul central, atât cupola, cât și restul halelor vechi arată ca pe vremea lui Ceaușescu și oricând te poți trezi cu tencuiala-n cap, organizatorii se încăpățânează să bage și acolo expozanți. Dar nu vă imaginați că aceștia plătesc puțin pe metrul pătrat, pe priză, lumină și restul utilităților, că nu e cazul. Oh, și câte și mai câte neajunsuri sunt! Nu există o logică în amenajarea expoziției. Sunt de-a valma. Și indicatoarele sunt inexistente, în căutarea unei companii ori a unui sector din marea agricultură, te orientezi… după soare. În fapt, dai telefon la expozant și te direcționează. De la an la an, produsele tradiționale sunt tot mai dosite printre hale.
Accesul este dificil. Mulți fermieri au renunțat să viziteze Indagra și, din această cauză, traficul din București îi ține departe de târgul toamnei, cândva cel mai mare din România, dar care, acum, pare că se micșorează de la ediție la ediție.
Având în vedere că orașele sunt din ce în ce mai aglomerate, agricultura azi nu mai are ce căuta în mijlocul localităților.
Am auzit și varianta că nici agricultorul român nu mai are așa un mare apetit pentru târguri. Oare așa să fie? Atunci, de ce frecventează toate marile expoziții din lume? Este clar că la noi e problema, că pe meleagurile noastre ceva nu merge așa cum ar trebui.
Să luăm exemplul celui mai mare târg de tehnică agricolă din lume, Agritechnica, desfășurat o dată la doi ani, toamna, tot în hale și pe betoane ca la Romexpo.
Spațiul expozițional de la Hanovra este la o margine de oraș și se întinde pe o suprafață de vreo 60 de hectare. La fiecare ediție, numărul expozanților se apropie de 3.000, firme din peste 50 de țări, iar numărul vizitatorilor depășește cifra de 500.000, vin din 130-135 de țări. Credeți-mă, nu prea găsești la expoziția de la Hanovra gură-cască, nu vezi că se cerșesc pliante, pixuri, pălării ș.a.m.d. Biletele nu sunt ieftine, nici cazările în zonă, pe care trebuie să le faci cu circa un an înainte, nu costă puțin. Însă, cu siguranță, ceea ce găsesc vizitatorii la târg îi determină să nu se uite la bani.
Și n-am auzit niciun expozant să se plângă de organizatori. N-or fi nici nemții perfecți, dar probabil că dacă apare o problemă, ea este rapid rezolvată.
Spațiul expozițional unde are loc Agritechnica stă extraordinar la infrastructură.
Are propria gară, are stații de tramvai, dispune de propria linie de autobuz cu aeroportul și cu centrul orașului, are autobuze interne care te duc de la o hală la alta și la parcare. Este spectaculos, accesibil, indicat foarte bine.
Să revenim la noi. Vă rog să priviți cifrele de mai sus și să vă uitați acum la Romexpo. Se întinde pe o suprafață de 10 hectare, bagă de-a valma agricultura cu mâncarea, băutura și ambalajele, are vreo 900 de companii expozante pe o suprafață de puțin peste 5 hectare. Despre acces, infrastructură și vizitatori, am pomenit mai devreme.
Mă întreb și vă întreb, în afară de faptul că Romexpo, implicit statul, face o afacere bună cu Indagra, cui mai folosește, în prezent, acest târg? Agricultorul și-a pierdut interesul, furnizorii de input-uri, la fel.
Dacă agricultura românească are nevoie într-adevăr de un târg în perioada de toamnă, în Capitală, atunci să fie făcut ca la carte, să fie adaptat realităților actuale.
Dacă doar statul are de câștigat, atunci să vină altcineva și să facă la o margine de București o expoziție precum cea de la Hanovra. Și o dată la doi ani. Un an să fie despre echipamente agricole, semințe, de tot ce ține de nevoile unei ferme vegetale, iar alt an să fie despre zootehnie.
Centrul expozițional Romexpo nu-și mai are locul în agricultură.
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019
Foto: economistul.ro
More...
„Soare cu dinți” pentru fermierii bistrițeni. An bun pentru o cultură agricolă, dar dezastruos pentru altele
Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.
Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.
Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.
Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.
Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.
Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.
În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.
„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.
Oros dispune verificări la centrele de unde s-au colectat ovinele înecate
Ca urmare a incidentului de duminică, 24 noiembrie 2019, prin care vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, având la bord 14.600 de capete de tineret ovin, s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dispus verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele.
„În momentul în care am fost informat despre accidentul din portul Midia, am luat legătura de îndată cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dr. Csutak Laszlo Nagy, care mi-a comunicat detalii privind condițiile de bunăstare și sănătate la îmbarcarea animalelor pe navă. De asemenea, am solicitat verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele (documente de mișcare, certificate sanitare veterinare de transport animale vii, bonuri de achiziție etc.)”, a precizat ministrul de resort prin intermediul unei informări transmise presei.
El nu precupețește niciun efort și arată cu degetul spre fostul șef al ANSVSA, Geronimo Brănescu, oficial care a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA și a plasat punctele de inspecție la frontieră, din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local.
„Nava a fost autorizată de către DSVSA Constanța din luna martie 2019. Precizăm că actualul director DSVSA Constanța, Geronimo Brănescu, încă din 2018, când era președintele ANSVSA, a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA trecând punctele de inspecție la frontieră din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local, în acest caz, a directorului executiv DSVSA Constanța”, a menționat Nechita-Adrian Oros. „Singura instituție abilitată pentru a autoriza și a monitoriza condițiile de bunăstare și sănătate pentru transportul animalelor vii este ANSVSA, prin punctele de inspecție la frontieră”.
Ministrul Agriculturii face referire inclusiv de tergiversarea inițiativei sale legislative privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe.
„Am atras atenția încă de anul trecut asupra neconformităților privind bunăstarea și sănătatea animalelor în timpul transportului animalelor vii, ovine, în special, din România către state terțe, mai ales în zona Golfului. De asemenea, am subliniat și condițiile total dezavantajoase din punct de vedere economic ale comerțului cu animale vii. Am depus în acest sens, încă din luna iulie a anului 2019, un proiect de lege privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe. Prin acest proiect se impunea, astfel, prezența unui medic veterinar la bord pe toată durata călătoriei, care să completeze un raport zilnic de transport, un raport de sfârșit de călătorie, precum și criterii de respingere a îmbarcării animalelor la bord”, a adăugat ministrul cabinetului Orban.
În acest moment, echipe mixte ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ale ANSVSA și ale Ministerul Apelor și Pădurilor fac verificări privind respectarea prevederilor legale.
„De îndată ce vor fi disponibile rezultatele anchetei, acestea vor fi aduse la cunoștința opiniei publice”, a conchis Oros.
Nici ministrul Transporturilor nu a stat degeaba în acest caz
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a dispus luni, 25 noiembrie 2019, investigaţii asupra incidentului din portul Constanţa, în care o navă care avea la bord 14.600 de ovine s-a înclinat la 60 de grade, rămânâd la marginea şenalului navigabil.
După ce, în timpul manevrei de plecare din portul Constanța – zona Midia, nava Queen Hind, cu pavilion Palau și destinația Jeddah – Arabia Saudită, având la bord 14.600 capete ovine vii, s-a înclinat la 60 grade, a balansat până în malul de pământ unde a rămas lipită cu tot bordul tribord în marginea șenalului navigabil, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a dispus, la prima oră a dimineții, prin ordin de ministru, inițierea investigației tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație.
Tot în acest context, ministrul Lucian Bode a semnat și un ordin comun alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe și Dr. Csutak Laszlo Nagy, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru constituirea de echipe mixte care vor verifica modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranță maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condițiilor de transport privind suprafața necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoțitoare, dar și alte elemente ce pot rezulta în urma investigațiilor.
Filmul dezastrului ovin din portul Midia. Versiunea ANSVSA
Printr-un comunicat de presă remis la redacție luni, 25 noiembrie 2019, vocile autorizate ale Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) au precizat că vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, pe care au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin și care s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, era autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019.
Potrivit precizărilor agenției, în data 23 noiembrie 2019, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, a început îmbarcarea ovinelor pe vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, îmbarcarea finalizându-se în data 24 noiemrie 2019.
Vaporul a fost autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019, pe baza evaluării realizate în conformitate cu prevederile legislaţiei UE şi naţionale în vigoare: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005, respectiv Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
„În conformitate cu procedura specifică privind controlul la frontieră al bunăstării animalelor vii destinate exportului, medicii veterinari oficiali au verificat animalele, vaporul şi documentele.
S-a constatat că animalele erau clinic sănătoase şi apte pentru transport, iar densitatea prevazută de legislație era respectată”, se menționează în document.
Încărcarea cu animale a navei s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005 privind suprafaţa care trebuie alocată pe cap de animal. Pe nava respectivă, cu o suprafaţă totală utilă de 5 011 mp, au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin, cu o greutate medie de 47,46 kg/cap de animal.
„Precizăm ca spatiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislatia în vigoare”, au adăugat autoritățile.
De asemenea, s-a verificat încărcarea corespunzătoare a navei cu apă şi furaje, ţinând cont de durata preconizată a călătoriei, precum și funcționalitatea echipamentelor obligatorii, cum ar fi cele de adăpare, de ventilație forțată, de desalinizare etc.
La scurt timp după plecarea transportului, a avut loc înclinarea navei în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg.
După producerea accidentului, s-a asigurat prezenţa serviciilor veterinare în punctul de ieşire Midia. La solicitarea acestora, a fost prezent și medicul veterinar de liberă practică angajat al operatorului economic, pentru a asigura asistența veterinară.
Pentru salvarea animalelor, alături de echipele ISU au venit două nave ale Gărzii de Coastă și membrii unui ONG specializat în intervenții în Marea Neagră.
Animalele salvate până în prezent, în număr de 33, au fost cazate într-un adăpost special amenajat în Punctul de Ieșire Midia, unde li s-au asigurat hrană și apă.
Acțiunea de salvare continuă, animalele care vor fi recuperate de pe vas vor fi cazate în același adăpost, urmând ca, după verificarea stării lor de sănătate, să fie transferate cu mijloace de transport rutier, la ferma de origine, aflată la 5 km distanţă.
„Serviciile veterinare se află la fața locului și colaborează cu celelalte instituții implicate în acțiunea de salvare, pentru a asigura respectarea normelor de protecție a animalelor, conform competențelor”, se menționează la finalul documentului de presă.
14.600 de oi condamnate la moarte
Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.
„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.
Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.
„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.
Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.
„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.
Publicitate
Revista
