Parcurgem o perioadă dificilă, în care temperaturile au scăzut destul de mult, iar plantele cultivate au de suferit. Rapița se află în stadiul de muguri florali - începutul înfloritului și este mai expusă la daune în acest moment.

În Banat, temperatura din noaptea de 4 spre 5 aprilie 2023 a fost de 0⁰C și se anunță temperaturi mai scăzute în noaptea ce va urma (5 - 6 aprilie 2023). Să sperăm că nu vor scădea sub minus 2⁰C. Nu ar fi bine pentru rapiță și nici pentru cereale. După ce trece acest val de frig voi face verificări în culturile de rapiță și voi reveni cu fotografii din teren. Evaluarea unor eventuale daune trebuie făcută la câteva zile după ce temperaturile cresc.

Fisuri produse de frig. Fotografie din 2021

Cum se comportă rapița la frig și îngheț?

Despre rapița de toamnă, cercetările arată că poate tolera temperaturi scăzute în timpul perioadei de vegetație. Cu toate acestea, temperaturile scăzute pot afecta negativ creșterea plantelor (Liu et al., 2018). Ce înțelegem prin temperaturi scăzute? Temperaturile cuprinse între 0 și 15⁰C pot determina la plantele de rapiță rigidizarea membranei, destabilizarea compușilor proteici, deteriorarea fotosintezei (Guy C., 1999; Ding et al., 2019). Temperaturile sub 0⁰C duc la formarea cristalelor de gheață intracelulare și extracelulare. Din această cauză pot apărea leziuni mecanice și uneori chiar moartea plantelor (Sanghera et al., 2011; Shi et al., 2018).

Studiile efectuate arată că, la temperaturi sub 10⁰C numărul florilor a fost mai redus, la 5⁰C înflorirea se poate opri, iar la temperaturi sub 3⁰C creșterea are de suferit (Lardon et Triboi - Blondel, 1995). Aceiași autori susțin că florile deschise de pe tulpina principală sunt mai sensibile la frig comparativ cu mugurii florali și silicvele.

Experimentele efectuate în medii controlate arată că, temperatura aerului de minus 4⁰C în timpul antezei reduce numărul de silicve/plantă și semințe/silicvă (Lardon, 1994; Dalmago et al., 2010). Temperaturile de minus 6⁰C în această perioadă pot fi extrem de periculoase pentru rapiță. În general, temperaturile de sub minus 3⁰C care persistă o perioadă mai lungă de timp pot produce daune severe la rapița aflată în faza de reproducere (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Frunze albite și uscate. Fotografie din iarna 2023

Intervalul minus 3 până la minus 6⁰C este considerat deosebit de periculos pentru rapița aflată în perioada de reproducere sau la începutul ei. După Ouellet et Charron (2013), hibrizii de rapiță se comportă diferit la frigul extrem (- 6⁰C). Dalmago et al. (2010) au observat că această temperatură nu a produs moartea plantelor la unii hibrizi, pe când la alții da. Se pare că genele responsabile pentru creșterea rezistenței la frig răspund la stresul hidric, acidul abscizic și salinitatea solului. Nu se cunoaște cum acești stimuli acționează pentru a induce expresia acestor gene (Ouellet et Charron, 2013; Kovaleski et al., 2020).

Daune care pot apărea din cauza frigului

Daunele produse de frig depind foarte mult de stadiul în care se află plantele.

Specialiștii în rapiță susțin că înghețul din perioada de înflorit cu siguranță va întârzia maturitatea plantelor. Totuși, producția va suferi daune minore de cele mai multe ori. Foarte periculos este însă înghețul de după înflorit care poate duce la pagube serioase în producție.

Ce se poate întâmpla atunci când frigul intervine în timpul înfloritului? De obicei are loc avortarea florilor deschise. Cercetătorii au observat că cele nedeschise nu sunt afectate. Bobocii florali se pot învineți din cauza frigului. Rapița neînflorită rămâne în acest stadiu până când temperaturile vor crește. La un frig sever însă mugurii în dezvoltare vor muri.

Dacă intervin temperaturi de minus 3⁰C în timpul formării semințelor s-a observat că sunt afectate cele care au umiditate mai ridicată (între 50 - 60%). Cele cu umiditate mai scăzută (35%) de obicei nu sunt afectate. Silicvele se pot învineți și ele la fel ca mugurii florali. Pe suprafața silicvelor vor apărea niște vezicule. Semințele din interior se vor brunifica și se vor transforma într-o masă mucilaginoasă. Cel mai grav este înghețul din timpul umplerii semințelor. Semințele afectate vor fi zbârcite, MMB-ul scăzut, iar calitatea uleiului va fi și ea afectată. Frigul din această etapă poate produce daune serioase în producție.

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunzele afectate de îngheț se albesc fie total, fie parțial. Aceste frunze se vor usca. În unele situații, variațiile de temperatură duc la migrarea antocianilor în frunze, iar acestea se vor învineți (a nu se confunda cu carența de fosfor). Când temperaturile cresc frunzele își revin la culoarea normală.

Uneori punctul principal de creștere moare, iar planta va forma tulpini multiple. La tulpinile atinse de frig pot apărea mai multe tipuri de simptome: îndoirea sau curbarea în unghi de 90 de grade, deformarea, învinețirea, crăparea sau fisurarea. Imediat ce temperaturile cresc plantele se vor redresa dar se vor observa zonele curbate, cât și crăpăturile. Plantele cu tulpini fisurate sau despicate sunt predispuse la atacul patogenilor în special. În cazurile grave tulpina crapă pe toată lungimea, despicându-se (Moran, 2020).

Trebuie să ne îngrijorăm?

Funcție de prognoza vremii ne putem îngrijora sau nu. Deocamdată eu cred că rapița nu suferă, cel puțin în județul Timiș.

Stresul cauzat de frig și îngheț la începutul înfloritului are ca și consecință creșterea ramificării și prelungirea perioadei de înflorit. Este posibil în astfel de situații să se formeze mai multe silicve, dar mai slab umplute. Totuși producția nu va suferi și este posibil să fie chiar mulțumitoare, deoarece se vor forma silicve pe racemele laterale inferioare (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Așadar, cei care cunosc rapița și comportarea ei la frig știu că, temperaturile de minus 2 sau minus 3⁰C (noaptea) din perioada de înflorit nu trebuie să producă îngrijorare. De ce? Pentru că plantele își revin când temperaturile cresc și înfloresc în continuare și produc chiar mai multe flori, iar pagubele în producție vor fi minime. Dacă temperaturile scad sub minus 2⁰C noaptea (la 1,2 m deasupra solului), atunci pot apărea probleme serioase. Temperaturile de minus 6,5⁰C sunt periculoase și pot omorî plantele, totuși s-a observat că unii hibrizi rezistă chiar și la aceste temperaturi.

Cele mai grave și păgubitoare sunt frigurile din perioada formării silicvelor și a semințelor, când înfloritul s-a terminat. Frigurile severe din această perioadă pot ucide semințele, iar planta nu va mai produce altele. Să sperăm că nu vom avea episoade de frig extrem la sfârșitul înfloritului.

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi (foto din 2021)

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, un proiect de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene pentru asigurarea recoltelor de struguri pentru vin nu depășește:

• 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

• 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva:

  • pierderilor menționate la litera (a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile;

  • pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul intervenției de asigurare a recoltelor, solicitantul, persoană fizică sau juridică, trebuie să depună până la data de 15 octombrie a fiecărui exercițiu financiar din perioada de programare 2024-2027, la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), o cerere de plată însoțită de documentele suport necesare. Solicitinatul trebuie să fie producător viticol care exploatează suprafețe cultivate cu viță-de-vie care produc struguri pentru vin, înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole (RPV).

Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor suportate de beneficiar nu este eligibilă, cu excepția cazului în care taxa respectivă nu poate fi recuperată în temeiul legislației în vigoare în materie de TVA.

Cererile de plată vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

Condiții de eligibilitate

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

• Să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha;

• Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei, să fie înscrisă în Registrul Plantațiilor Viticole;

• Să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

• Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

• Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensații pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Nu se acordă sprijin financiar producătorilor din sectorul vitivinicol pentru: asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu struguri de masă, precum și pentru asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu soiurile Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8154-proiect-ordin-aprobare-criterii-eligibilitate-interventie-ps-asigurarea-recoltelor.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe fondul lipsei unei strategii europene care să rezolve problema fermierilor români afectați de tranzitul cerealelor din Ucraina, a anunțului unor compensații derizorii de la Bruxelles și a nenumăratelor semnale de alarmă pe care le-a tras în spațiul public încă de la implementarea Coridoarelor Solidarității în România, Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași anunță că participă activ și mobilizează membrii și simpatizanții la protestul național din data de 7 aprilie 2023, inițiat de FAPPR - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, organizație profesională din care face parte asociația din zona Moldovei.

„Demersul este menit să evidențieze perspectivele limitate de soluționare a situației generate, îndeosebi, de concurența neloială provocată de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană. Practic, eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Forumul APPR au atras atenția în repetate rânduri asupra acestui aspect. Încă din luna iulie a anului trecut, urmare a vizitei de lucru a europarlamentarilor din Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (COMAGRI) a Parlamentului European în porturile Constanța, Agigea și Galați, am înaintat adrese și scrisori fundamentate atât autorităților centrale, cât și celor europene. Tot atunci, președintele COMAGRI, eurodeputatul german Norbert Lins, spunea că agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să se înțeleagă la Bruxelles care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a precizat Tiberiu Stan, vicepreședintele Asociației Grânarii Iași și membru în Consiliul Director al Forumului APPR.

FAPPR, la nivel local prin Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași solicită autorităților o atenție deosebită în negocierile privind alocarea unei sume suplimentare din fondul european de rezervă al agriculturii pe parcursul lunii aprilie. Mai mult, fermierii consideră absolut necesară rezolvarea problemei în plan sistemic, printr-un set de măsuri urgente pentru protejarea agricultorilor români și pentru deblocarea situației din domeniul agricol:

1. Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei;

2. Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole;

3. Activarea urgentă a măsurilor de salvgardare (a suspendării concesiilor tarifare) acordate prin Regulamentul (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 și revenirea la taxa vamală de bază. După cum au mai arătat fermierii, suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre din proximitatea geografică a Ucrainei;

4. Calcularea riguroasă a pagubelor suferite de fermierii români și identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care aceștia să fie compensați în baza unui mecanism de distribuție echitabil, pe întreaga durată a aplicării măsurilor de suspendare a taxelor vamale de import pentru comerțul cu Ucraina;

5. Suspendarea, pe întreaga durată a concesiilor vamale pentru produsele din Ucraina, a aplicării obligațiilor ce decurc din strategia „De la fermă la consumator”, a restricțiilor/condiționalităților cuprinse în PNS, concomitent cu evitarea elementelor neproductive (pârloagă) pe terenurile agricole și renunțarea la țintele stabilite fără o bază științifică pentru reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor;

6. Urmărirea sistematică a evoluției pieței agricole europene pentru intervenții suplimentare în scopul de a compensa efectele din plan comercial și logistic;

7. Urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022, la un cuantum cel puțin similar cu instrumentul anterior asociat culturilor de toamnă 2021.

Acțiunea de protest a Asociației „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași se va derula în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, județul Suceava, în intervalul orar 12:00-15:00, în deplină sincronizare cu organizațiile naționale de profil agricol.

„Asociația noastră lansează un apel la reacție pentru celelalte organizații și asociații de fermieri, precum și pentru oricare fermier din România, să se alăture protestului, în cazul în care răspunsurile la solicitările fermierilor vor trena în continuare”, a declarat Tiberiu Stan.

Înființată în 2017, Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit și reprezintă 170 de fermieri care lucrează o suprafață de peste 55.000 ha. „Grânarii” Iași sunt membri ai Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, care, alături de alte trei organizații importante, PRO AGRO, UNCSV și LAPAR, formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre vocile reprezentative ale fermierilor în relația cu instituțiile naționale și internaționale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Până în prezent, 22.295 de producători de legume s-au înscris la Direcțiile Agricole Județene, care sunt responsabile cu implementarea Programului Tomata. Producătorii de roșii au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a alocat circa 3.000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției trebuie să se facă până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat 17.180 de cereri, acum se remarcă o creștere de peste 20%. Cei mai mulți legumicultori care solicită ajutorul de minimis pentru tomatele cultivate în spații protejate sunt în județele Olt - 7.070, Galați - 5.700, Dolj - 1.936 și Giurgiu - 1.881.

Potrivit informațiilor centralizate la MADR, Programul Tomata a fost accesat în toate județele, pentru anul în curs prezentând un deosebit interes în rândul tinerilor. Astfel, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși. Dintre județele performante în privința tinerilor, MADR menționează județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1.224 tineri. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre Daea.

Stadiul depunerii cererilor pe fiecare județ

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html