Sectorul pomicol din România, grav afectat în ultimii ani de evenimente climatice catastrofale, acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de utilizarea abuzivă a sprijinului financiar de urgență în valoare de 11,5 milioane euro, acordat de Comisia Europeană pentru speciile pomicole afectate de înghețul din 2025, cu pierderi care ajung la 100% din valoarea totală.

„Ministerul Agriculturii încalcă regulamentul european care prevede acordarea acestor despăgubiri, ignorând în mod evident Comisia Europeană și acordând despăgubiri speciilor pomicole care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de Comisie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit semnificativ la fructele sâmburoase și importăm masiv, ceea ce duce la creșteri bruște ale prețurilor fructelor la raft, statul român, prin Ministerul Agriculturii, subminează producătorii autohtoni care ar trebui să asigure securitatea alimentară în acest segment și cărora le-a fost destinat în mod specific acest sprijin european de urgență”, se precizează în comunicatul de presă semnat de OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO.

Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli Fruleg-RO anunță că vor sesiza Parchetul Public European, cu sediul la Luxemburg, privind redirecționarea intenționată a fondurilor europene.

În prezent, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este postat în consultare publică un proiect de HG privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025. Conform Comisiei Europene, prioritari la plată sunt pomicultorii care au avut pierderile cele mai mari. Însă, potrivit proiectului de act normat al MADR, specii care au avut mai puțin de suferit sunt și ele „prioritare” la banii europeni, când ar putea fi despăgubite din bugetul național, mai ales că există posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene până la 200%. Toate celelalte țări care au primit sprijinul de urgență de la UE, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia, au despăgubit din bani europeni fermele care nu au ajuns în piață cu fructe, fermele care au avut pierderi mari, iar restul producătorilor au primit ajutoare de stat în funcție de gradul de afectare al plantațiilor. De reținut că, anul trecut în România nu au existat, de pildă, caise, iar cireșele s-au făcut ici-colo.

Potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO, prin proiectul de HG privind acordarea sprijinului financiar de urgență în sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025, autoritățile din România aleg să schimbe destinația grantului european, utilizând cu intentie fondurile în afara domeniului de aplicare stabilit de regulamentul european, în detrimentul fermierilor grav afectați cărora Comisia Europeană le-a acordat sprijinul în mod expres.

„Comisia Europeană a comunicat oficial că sprijinul poate fi utilizat exclusiv pentru sectoarele și culturile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061, iar cheltuielile suplimentare incluse în proiectul de HG sunt neeligibile și nu vor fi decontate din fonduri europene. Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern menține aceste prevederi, asumând în mod deliberat un conflict juridic cu instituția care a acordat sprijinul. În aceste condiții, adoptarea actului normativ în forma actuală va avea ca efect direct prejudicierea fermierilor eligibili, blocarea fondurilor europene și declanșarea unui litigiu previzibil, cu impact financiar și reputațional major pentru statul român”, se arată în adresa transmisă luni, 2 februarie 2026, către Guvernul României de cele două organizații menționate mai sus, care, având în vedere implicațiile juridice, financiare și de credibilitate europeană pentru țara noastră, doresc modificarea actului normativ așa încât sprijinul european de urgență să poată fi acordat pomicultorilor cărora le este dedicat integral și efectiv până la termenul limită prevăzut de regulament, respectiv 30 aprilie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin platforma FITS, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) organizează cursuri de instruire și certificare, necesare pentru a lucra corect, legal și în siguranță în domeniul protecției plantelor.

Cursurile organizate de ANF sunt obligatorii pentru cei care aplică, comercializează, distribuie produse de protecție a plantelor sau oferă consiliere tehnică fermierilor, în conformitate cu OUG nr. 34/2012 privind utilizarea durabilă a pesticidelor. La final, participanții obțin certificatul cerut de legislația europeană și națională, condiție esențială pentru a lucra corect, legal și în siguranță.

Structura cursului este gândită astfel încât să acopere atât formarea inițială, cât și actualizarea periodică a cunoștințelor, respectiv instruire inițială pentru dobândirea cunoștințelor necesare utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor; instruire suplimentară o dată la cinci ani, pentru reînnoirea certificatului de formare profesională.

Costul unui curs este de 193 lei de persoană, iar durata este de trei zile de pregătire și o zi de evaluare, cu test grilă, promovarea făcându-se cu minimum 70 de puncte din 100.

Potrivit ANF, prin aceste cursuri, participanții înțeleg mai bine legislația actuală și responsabilitățile legate de utilizarea produselor de protecție a plantelor; își actualizează informațiile privind siguranța operatorilor, protecția mediului și a consumatorilor; află detalii clare despre documente, trasabilitate, condiții de depozitare și utilizare. De asemenea, își consolidează baza tehnică pentru decizii mai bune în fermă.

Cei interesați se pot înscrie aici: https://fits.anfdf.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise, Sindicatul Fermierilor Patrioți solicită autorităților noastre excluderea sectorului agricol din iTA - acordul comercial interimar.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul deciziilor europene privind acordul UE - Mercosur și, în mod particular, al posibilității aplicării sale provizorii prin acordul comercial interimar (Interim Trade Agreement – iTA). Obiectul solicitării noastre este unul precis și limitat: excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar și din orice formă de aplicare provizorie a acordului UE – Mercosur”, precizează Sindicatul Fermierilor Patrioți, care-și argumentează solicitările după cum veți vedea mai jos.

Aplicarea provizorie este o opțiune politică, nu este o obligație juridică. „În dreptul Uniunii Europene, aplicarea provizorie a acordurilor comerciale este o decizie discreționară a Consiliului, limitată la domeniile aflate în competența exclusivă a UE. Tratatele nu impun aplicarea automată și integrală a tuturor capitolelor eligibile. Prin urmare, Consiliul poate decide în mod legitim ca anumite sectoare să fie excluse din aplicarea provizorie, atunci când acestea prezintă: riscuri economice disproporționate; impact social major; sensibilitate politică ridicată. Agricultura îndeplinește cumulativ toate aceste criterii.”

Agricultura produce efecte structurale, ireversibile în faza provizorie. Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura nu dispune de mecanisme rapide de ajustare. Aplicarea provizorie a concesiilor agricole generează: presiune imediată asupra prețurilor la poarta fermei; pierdere accelerată a cotei de piață pentru producătorii locali; falimente și efecte sociale în mediul rural. „Aceste efecte apar înainte ca statele membre să fi ratificat acordul și sunt dificil sau imposibil de corectat ulterior, chiar dacă acordul final ar fi modificat sau respins”, se menționează în scrisoarea deschisă a Sindicatului Fermierilor Patrioți.  

Precedentul CETA demonstrează riscul „provizoriului prelungit”. Experiența acordului UE - Canada (CETA) arată că aplicarea provizorie poate dura ani de zile. În acest interval, efectele comerciale sunt depline, iar marja de intervenție politică a statelor membre este minimă. „Repetarea acestui model în cazul Mercosur, într-un sector mult mai sensibil precum agricultura, ar amplifica riscurile economice și sociale.”

Contextul juridic impune prudență. „Decizia Parlamentului European de a solicita un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordului UE -Mercosur cu tratatele UE indică existența unor îndoieli juridice serioase. Aplicarea provizorie a capitolelor agricole înainte de clarificarea acestui cadru subminează principiul cooperării loiale între instituțiile UE; reduce legitimitatea democratică a acordului și, totodată expune statele membre la efecte ireversibile în lipsa certitudinii juridice.”

Mecanismele de salvgardare nu oferă protecție efectivă în faza provizorie. Instrumentele de salvgardare prevăzute în acorduri comerciale sunt reactive, nu preventive; lente în raport cu dinamica pieței agricole și dificil de activat politic în faza de aplicare provizorie. „Protecția reală a fermierilor nu poate fi construită pe mecanisme post-impact, ci pe prevenirea expunerii premature.”

Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, subliniază: „Solicitarea noastră este proporțională și temporară. Nu solicităm excluderea definitivă a agriculturii din acordul UE – Mercosur, ci solicităm excluderea sectorului agricol din iTA și din aplicarea provizorie, menținerea agriculturii pentru faza de ratificare completă, precum și includerea ulterioară doar în condițiile unor garanții funcționale și verificabile. Această abordare este proporțională, reversibilă și compatibilă cu dreptul UE și cu practica instituțională”.

Florin Platon, vicepreședintele Sindicatului Fermierilor, conchide: „Solicităm autorităților să susțină oficial, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar (iTA) și să comunice public această poziție. Considerăm că protejarea agriculturii în faza provizorie este o condiție esențială pentru stabilitatea economică, socială și politică a României și pentru legitimitatea pe termen lung a oricărui acord comercial”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” îi solicită ministrului Agriculturii majorarea cu 1 euro/mp a sprijinului acordat cultivatorilor de legume în spații protejate. Astfel, valoarea totală a sprijinului pentru anul 2026 să ajungă la 2,5 euro/mp. De asemenea, Uniunea dorește o întâlnire de urgență la MADR, pentru a-și prezenta și argumenta solicitările.

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” arată problemele și situațiile care generează nevoia de majorare a subvenției pentru producătorii de legume în spații protejate:

1. Creșterea prețului la energia electrică cu minimum de 70% începând cu luna iunie 2025;

2. Creșterea cu procente cu prinse între 70% și 300% a impozitelor pe terenurile agricole, clădiri, case, mașini și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2026 .

3. Creșterea prețului la inputuri, cu procente cuprinse între 20% și 35% față de aceeași perioadă a anului trecut;

4. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajatorii care activează în domeniul agricol;

5. Lipsa acută a forței de muncă și creșterea onorariului zilnic oferit zilierilor, de la 100 - 120 lei/zi în 2024 la 170 - 250 lei/zi în 2025/2026;

6. Preconizata eliminare a facilităților fiscale pentru cooperativele agricole;

7. Creșterea prețului la combustibilul solid, cu procente cuprinse între 25% și 45% față de anul 2025;

8. Introducerea din acest an a taxei pe carbon pentru îngrășămintele chimice folosite în procesul de nutriție a plantelor, situație care va genera costuri suplimentare pentru fermieri, de 200 - 500 euro/tonă, adică minimum 30% față de anul 2025;

9. Creșterea prețurilor cu minimum 20% la RCA pentru mașini și utilaje pe anul 2026;

10. Plata obligatorie de minimum 2.600 lei/an, începând cu luna octombrie 2025, pentru contribuția la Sistemul de Asigurări de Sănătate;

11. Impactul acordului UE - Mercosur.

12. Noua Politică Agricolă Comună 2028 - 2032 etc.

„Toate acestea și multe altele vor genera costuri de producție și cheltuieli suplimentare față de anul 2025, cu procente minime cuprinse între 35% - 45% și maxime de 60% - 70%. Pentru a evita abandonarea fermelor legumicole, falimentarea acestora, exodul tinerilor și a locuitorilor din spațiul rural românesc la muncă în străinătate, precum și pentru a dezvolta și consolida poziția fermelor de familie, a gospodăriilor țărănești, a fermelor medii și de mici dimensiuni, cât și pentru repopularea satelor românești, avem nevoie ca ministrul Agriculturii să ne susțină solicitările în cadrul MADR, în fața președintelui României, premierului țării și a celor două Comisii de Agricultură din Senat și Camera Deputaților”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO, lider în distribuția utilajelor și serviciilor pentru industria agricolă, cu 30 de ani de parteneriat cu John Deere și prezență în România, Croația și Turcia, anunță încheierea achiziției REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik, un distribuitor consacrat care operează în regiunile de nord și est ale Germaniei. Ambele companii au în spate decenii de experiență John Deere în cele 17 locații și se numără printre cei mai importanți dealeri John Deere din Germania.

Prin această achiziție de referință, IPSO își continuă drumul către viziunea sa de a dezvolta „agricultura de mâine” prin furnizarea de soluții integrate fermierilor, relevându-și în același timp poziția de una din cele mai mari organizații de dealeri John Deere din Europa, cu peste 1.100 de angajați care lucrează în peste 45 de locații din cinci țări.

Arnaud Van Strien, Chief Executive Officer al IPSO, a declarat: „Această achiziție reprezintă o referință în strategia noastră de creștere, poziționând IPSO ca un jucător european pe piața de mașini agricole. Împreună vom continua să dezvoltăm companiile în slujba clienților și partenerilor noștri. Acest pas important vine cu responsabilități suplimentare: să reprezentăm referința pe piața noastră în ceea ce privește performanța comercială și serviciile pentru clienți. Asigurarea satisfacției, eficienței și profitabilității fermierilor rămâne misiunea noastră principală”.

IPSO l-a numit pe Dirk Hassel în funcția de director general al operațiunilor din Germania. Dirk Hassel este recunoscut pentru expertiza sa în managementul rețelelor de dealeri, vânzări de echipamente și servicii post-vânzare, precum și pentru capacitatea de a naviga procese complexe de schimbare, cum ar fi integrările post-fuziune și transformările organizaționale. „Viziunea sa strategică și abordarea practică sunt competențe care se potrivesc perfect culturii și ambițiilor IPSO și vor fi cruciale în consolidarea IPSO ca pilon de bază al operațiunilor noastre din Germania”, a subliniat Arnaud Van Strien.

Sven Seibt, John Deere Dealer Development Manager Germania, a completat: „Prin extinderea teritoriului, IPSO își poate augmenta prezența profesională pe piață în această nouă regiune pentru a răspunde cerințelor în creștere ale clienților în materie de noi tehnologii, valorificând sinergii suplimentare și îmbunătățind în continuare profesionalizarea și specializarea în cadrul companiei. De asemenea, dorim să le mulțumim partenerilor noștri de distribuție de lungă durată, REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik GmbH, pentru angajamentul lor remarcabil și colaborarea de succes”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) de la Bruxelles, din 26 ianuarie 2026, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a susținut poziția României privind necesitatea protejării fermierilor europeni în contextul aplicării Mecanismului de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM), cu impact direct asupra prețurilor la îngrășăminte.

România a sprijinit propunerea Austriei referitoare la suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și extinderea acestei suspendări pentru toate tipurile de fertilizanți utilizați în agricultură, nu doar pentru amoniac și uree, având în vedere creșterea semnificativă a costurilor de producție și pierderea de competitivitate a fermierilor europeni.

Ministrul Florin Barbu a subliniat că politicile climatice trebuie să fie însoțite de măsuri concrete de sprijin, astfel încât tranziția verde să nu se transforme într-o povară insuportabilă pentru agricultori și pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene.

„Fermierii nu pot fi puși în situația de a plăti singuri costul tranziției verzi. Creșterea prețurilor la îngrășăminte, generată de aplicarea CBAM, lovește direct în competitivitatea agriculturii europene și, implicit, în siguranța alimentară. România susține o abordare echilibrată, protecția mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecția fermierilor și cu menținerea capacității de producție în Uniunea Europeană”, a declarat Florin Barbu.

În acest context, România a solicitat identificarea unor mecanisme europene de compensare și sprijin, care să permită fermierilor să facă față creșterii costurilor și să continue investițiile necesare pentru modernizarea și decarbonizarea agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ca urmare a votului politicienilor români din Parlamentul European referitor la acordul UE – Mercosur, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) solicită autorităților adoptarea unui „Mandat Național de Negociere” la Bruxelles.

Lipsa unei poziții unitare a României în negocierile de la Bruxelles a condus la acceptarea unor politici care au afectat competitivitatea fermierilor din țara noastră și stabilitatea mediului rural, potrivit președintelui LAPAR, Nicu Vasile. Prin urmare, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România solicită adoptarea unui „Mandat Național de Negociere” care să ghideze poziția României în cadrul deciziilor europene cu impact asupra agriculturii, economiei și mediului antreprenorial.

„Statele care câștigă la Bruxelles negociază pe baza unui mandat clar. România, în lipsa acestuia, ajunge să aplice politici europene fără adaptare la realitățile economice naționale”, susține dr. ing. Nicu Vasile.

Conform LAPAR, politicile europene de mediu, agricultură și comerț trebuie susținute doar în condițiile respectării principiilor de reciprocitate, proporționalitate și tratament echitabil pentru fermierii din statele membre.

Liga consideră că un mandat național de negociere, asumat instituțional, ar permite României să își apere mai eficient interesele economice și să contribuie constructiv la deciziile Uniunii Europene, fără a sacrifica sectoare strategice.

„Agricultura reprezintă un pilon esențial al economiei românești, iar lipsa unei strategii unitare de reprezentare riscă să accentueze vulnerabilitățile existente”, subliniază Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A zecea ediție a Concursului național dedicat vinurilor ambalate în Bag-in-Box va avea loc pe 12 februarie 2026, în București, la restaurantul La Mama - Muzeul Național al Țaranului Român. Termenul limită de înscriere a probelor în concurs este 2 februarie 2026, data primirii probelor este 6 februarie 2026, iar rezultatele concursului vor fi publicate pe 13 februarie 2026. Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Potrivit lui Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box, la această a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, se estimează a fi prezente în competiție peste 200 de probe, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul român. „Vinul românesc ambalat în sistem bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din volumul comercializat pe piața internă. De la debutul acestui concurs, în 2017, am observat o îmbunătățire constantă a calității vinurilor ambalate în acest format”, arată Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel:

- Juriul 1 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box” și este constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători si comercianți de vin;

- Juriul 2 va desemna câștigătorii titlului „Vinul Președintelui” și are în componență președintele concursului și președinții de comisii;

- Juriul 3 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai popular vin Bag-in-Box” și este constituit din consumatori și pasionați de vin.

Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive CONCURS NAȚIONAL VIN BIB 2026 aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs, ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în Bag-in-Box.

„Obiectivul principal al concursului este acela de a oferi consumatorilor de vin ambalat în Bag-in-Box repere sigure, bazate pe evaluări obiective realizate de specialiști și degustători recunoscuți din România. Totodată, concursul urmărește promovarea vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box pe piața europeană”, explică președintele concursului, Cătălin Costiniuc.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 trofee, în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va înscrie la „BEST WINE IN BOX by VINALIES”, organizat la Cannes, Franța, în perioada 25 - 29 martie 2026.

„Pentru producătorii români de vin, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând din 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la Concours International Wine In Box din Franța”, a punctat Cătălin Costiniuc.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agri Trade Summit, eveniment ajuns la a patra ediție, dedicat fiind tuturor categoriilor de jucători din agribusiness-ul românesc și internațional, va avea loc pe 26 februarie 2026, în București la Romexpo – Pavilionul C2.

Agri Trade Summit 2026 se conturează ca principalul punct de convergență al pieței agricole, într-un context global marcat de volatilitate, presiuni economice și schimbări structurale. Astfel, România își consolidează poziția de actor regional relevant și „The Power House” al agribusiness-ului din regiunea Mării Negre, cu un rol activ în securitatea alimentară și comerțul agricol european.

Interesul pieței este deja confirmat, peste 500 de bilete au fost vândute, cu mai mult de o lună înainte de eveniment, semn al nevoii acute de informație, analiză și decizie într-un an agricol complex.

Conceput ca platformă de decizie în agribusiness, Agri Trade Summit 2026 reunește într-o singură zi, pe 26 februarie, fermieri, traderi, procesatori, finanțatori, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai autorităților, într-un format care combină sesiuni de analiză strategică cu o zonă expozițională extinsă.

„Agri Trade Summit 2026 este platforma care confirmă România ca fiind „The Power House” al agribusiness-ului regional. „Uzina de forță” a bazinului Mării Negre și a Uniunii Europene a confirmat în 2025 și va confirma de asemenea în 2026 acest nume dat de analiștii din SUA”, subliniază Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn - companie de consultanță și analiză de piață recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale. AGRIColumn este organizatorul Agri Trade Summit.

„Pentru o zi, întreaga piață se concentrează într-un singur loc. Aici se simte pulsul pieței, la Agri Trade Summit. Aici se conturează direcțiile care vor influența anul agricol 2026”, punctează Cezar Gheorghe.

Agenda ediției 2026 este susținută de lideri care influențează direct politicile europene, piețele de mărfuri și structura lanțurilor agricole. Aceștia vor aborda piețele cerealelor și oleaginoaselor, costurile de producție, accesul la finanțare, politicile europene, riscurile geopolitice și perspectivele noii recolte, cu accent pe decizie și strategie aplicată. Între vorbitori se vor afla: Victor Negrescu - vicepreședinte Parlamentul European; Adrian Chesnoiu - director general AFIR; Maria Cîrjă - Marketing Manager Corteva Agriscience RO & MD; Jaime Nolan-Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA StoneX; Alexandre Bobylov - Commodities Products & Business Development Euronext; Mihai Niculae – Commercial Manager Bunge; Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români; Mircea Băluță - președinte UNCSV; Gabriel Stoian - fondator Profeco & CATA; LAPAR - organizație reprezentativă a fermierilor; Marcello Daniliuc - administrator Marcellino Impex SRL; Răzvan Avram - Green Agro Crop; Cătălin Tudor - administrator ELIA SRL; Rodica Marin – Romtextil; Raul Gușeilă - director general RIAGRO.

„Componenta expozițională reflectă structura reală a pieței și interesul companiilor relevante pentru România și regiune”, arată Cezar Gheorghe. Printre expozanții confirmați până la această dată se numără: Corteva Agriscience, Bunge, Altinbilek, Profeco, AGM Construcții Metalice, Romtextil, MAS Seeds, Agropark Trading, Grainbow, ISAGRI, Euronext, StoneX, BOIL Recycle, Omnicomm.

În plus, LAPAR, UNCSV, Clubul Fermierilor Români, CATA, V.R.I și C.S.A.P.P.R - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România - susțin Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Experiența Agri Trade Summit 2026 este completată de parteneri din zona food, drink, branduri care susțin componenta de networking și interacțiune directă dintre participanți. Aceștia contribuie la crearea unui cadru funcțional și coerent pentru dialogul de business. În calitate de Food & Drink Partners, s-au alăturat evenimentului: Periș, CocoRico, Boromir, Strunga Winery, Carpatina, ELIA.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.agritradesummit.com, precum și pe paginile oficiale LinkedIn, Facebook și Instagram – Agri Trade Summit.

Agri Trade Summit 2026 este susținut de un portofoliu solid de parteneri media naționali și de specialitate, care asigură vizibilitate și acoperire extinsă în rândul profesioniștilor din agribusiness: Agro TV, Revista Fermierului, Cotidianul Agricol, Gazeta Agricultura, 9am News, Wall-Street.ro, Profitul Agricol, Agri Business Job, Agrobiznes, Start-Up.ro, Retail.ro, EventsMax, Agro Jurnal, , Independent News, Lumea Satului, Sens & Contrasens, Focus Agricol, Biz, TechnoMarket, AgriMedia.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, De Colțești (Torockoi) estimează o cifră de afaceri de 30 milioane de lei, cu aproximativ 12% mai mare față de 2024. Începutul lui 2026 vine cu o direcție optimistă și o confirmare a calității, Brânza frământată De Colțești se află pe poziția 80 în Top 100 „Best Cheeses in the World”, în clasamentul TasteAtlas 2026.

Brânzeturile comercializate sub brandul De Colțești sunt produse și maturate local, în județul Alba, laptele fiind colectat de la fermierii din zonă.

„În 2026, rămânem pragmatici, investim prudent și ne dorim o consolidare a relațiilor cu băcăniile, magazinele premium și restaurantele care valorifică brânzeturile locale în meniuri. În ultimii ani, am investit aproximativ 3,5 milioane de euro în fabrica din Colțești. Astfel de investiții au fost necesare și strategice, cu un focus clar pe un depozit de maturare modern, care permite maturarea a 300 de tone de brânză. În cei peste 30 de ani de activitate, am evoluat încet, dar constant: de la o fabrică de familie care își dorea valorificarea laptelui proaspăt local, la o fabrică în care atenția la detalii, dorința de a păstra gustul și inovația au fost reperele noastre. În tot acest timp, am crescut sănătos, fără să facem salturi care să ne destabilizeze. Am greșit, am fost dezamăgiți, dar am învățat mult și am schimbat lucrurile, fără să facem rabat de la gustul adevărat al brânzeturilor. Direcția sustenabilă a fabricii este păstrată și datorită echipei noastre. Am investit mult în definirea echipei de specialiști cu care lucrăm. În prezent, avem aproape 70 de angajați, însă colaborăm și cu specialiști externi”, arată Robert Szakacs, administratorul De Colțești (Torockoi).

Afacere de familie cu peste 30 de ani de activitate

Fondată în anul 1994, în satul Colțești (comuna Rîmetea) din județul Alba, afacerea De Colțești este astăzi la a doua generație. A evoluat de la o mică afacere de familie la o fabrică reper pentru piața românească de brânzeturi maturate. În fabrica din Munții Apuseni se procesează zilnic aproximativ 25.000–30.000 de litri de lapte, echivalentul a 60–80 de tone de produse pe lună.

În ultimii ani, compania a investit aproximativ 3,5 milioane de euro, bani proveniți din creditare și profit reinvestit, într-o cameră de maturare de aproximativ 300 tone și în soluții de îngrijire și monitorizare permanentă, toate inspirate din practicile fabricilor de brânzeturi elvețiene.

De Colțești s-a dezvoltat ca o unitate modernă de procesare a laptelui care îmbină tradițiile locale de prelucrare cu standarde tehnologice contemporane, bazându-se pe lapte provenit de la fermele din proximitatea fabricii.

Brandul este cunoscut mai ales pentru brânzeturile maturate și îndelung maturate, în special brânzeturi tari cu gust pronunțat, plin, comercializate frecvent sub brandul De Colțești. Portofoliul include atât stiluri tradiționale românești, cât și produse inspirate din tradiții europene de cheesemaking, adaptate preferințelor consumatorului modern.

Filosofia de producție pune accent pe controlul calității, consistența gustului și procese de maturare atent gestionate, păstrând totodată o identitate regională puternică.

De Colțești este considerat unul dintre reprezentanții relevanți ai scenei moderne a brânzeturilor din România, reușind să conecteze tradiția transilvăneană cu rigoarea industrială și o abordare orientată spre piață. În ediția 2026 a clasamentului TasteAtlas „Best Cheeses in the World”, Brânza frământată De Colțești a fost inclusă în Top 100, pe locul 80.

Produsele De Colțești sunt prezente în comerțul tradițional, în magazine specializate și  în băcănii, precum și în rețele precum Carrefour național și regional în Kaufland, Mega Image, Freshful și Sezamo. Brandul operează, de asemenea, un magazin online B2C și un punct ambulant de vânzare la Conacul Secuiesc, din județul Alba, de la Colțești.

Obiective pentru noul an

Pentru 2026, compania anunță întărirea canalului direct-to-consumer, cu accent pe comenzi recurente, pachete pentru familii și, acolo unde logistica permite, formule de abonament, gândite pentru consumatori care urmăresc predictibilitatea și consistența produselor din coș.

De Colțești, cifrele anului 2025:

• 2% vânzări online din totalul vânzărilor fabricii;

• vânzări online: 600.000 lei/an

• valoare medie coș: 200 lei

• număr magazine/listări: 800

• județe cu acoperire logistică: Cluj, Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Bistrița, Ilfov

În HoReCa, gustul rămâne esențial, însă consistența este criteriul care susține utilizarea unui produs în meniuri, zi de zi. De Colțești lucrează cu bucătari care urmăresc standarde, trasabilitate clară și comportament previzibil la utilizare atât la rece, cât și la cald.

În 2026, compania își propune un dialog mai aplicat cu profesioniștii din industrie, centrat pe nevoi reale, disponibilitate, loturi și ritmuri de livrare, cu accent pe asumarea promisiunilor operaționale. În 2025, numărul partenerilor activi din HoReCa a fost de 177, distribuție directă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!