BASF Agricultural Solutions România anunță câștigătorii celei de-a 11-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, competiție dedicată producătorilor mici și mijlocii de vinuri liniștite din România, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, precum și producătorilor de vinuri spumante.

Desfășurată în perioada 13–14 mai 2026, într-o singură etapă națională organizată la Ceptura, județul Prahova, ediția din acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” a reunit aproximativ 65 de crame și circa 185 de vinuri înscrise. Participarea confirmă interesul constant al producătorilor locali pentru o competiție devenită, în timp, o platformă relevantă de vizibilitate și validare pentru industria vitivinicolă românească.

În cadrul jurizării, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) au desemnat cei patru mari câștigători ai anului 2026. Ca în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

La categoria vinurilor albe, marele câștigător al ediției este Crama La Salina - Cuvée, sec 2025. La secțiunea vinurilor rosé, primul loc este ocupat de Crama Hamangia - Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec, în timp ce la categoria vinurilor roșii trofeul a revenit Cramei Pandora – Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec. În categoria vinurilor spumante, primul loc a fost câștigat de Crama Jidvei – brut, rosé.

„Nivelul calitativ al vinurilor înscrise în competiție este în continuă creștere, iar acest lucru reflectă transformările prin care trece industria locală. Observăm tot mai clar orientarea producătorilor către investiții în tehnologie, în controlul calității și în practici vitivinicole sustenabile. În prezent, competiția nu mai este doar un instrument de evaluare, ci oferă și o imagine relevantă asupra maturizării sectorului vitivinicol românesc și a modului în care acesta răspunde noilor provocări din piață”, apreciază Georgel Costache, președintele juriului competiției și vicepreședinte ADAR.

Ajuns la cea de-a XI-a ediție, concursul „Povești cu vinuri românești” a devenit un reper pentru producătorii locali, contribuind la promovarea vinurilor românești și la susținerea unei culturi a calității și performanței în acest sector. În perioada 2015-2026, competiția a reunit aproximativ 3.880 de vinuri evaluate conform standardelor internaționale, iar valoarea totală a premiilor oferite de BASF România a depășit 190.000 euro.

„Povești cu vinuri românești confirmă, de la an la an, potențialul extraordinar al sectorului vitivinicol local. În ultimii ani observăm o schimbare importantă în piața locală: producătorii mici și mijlocii investesc tot mai mult în calitate, tehnologie și în construirea unor branduri autentice. Într-un context marcat de provocări climatice și de nevoia permanentă de adaptare, competitivitatea vine tot mai mult din capacitatea de a inova și de a construi valoare pe termen lung. Pentru BASF, această competiție reprezintă mai mult decât un proiect dedicat industriei vitivinicole, fiind o platformă prin care susținem dezvoltarea unui sector cu un potențial important pentru agricultura românească”, a declarat Gabor Krasznai, Managing Director BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova.

Ediția din acest an a fost susținută de o serie de parteneri din industrie, care contribuie activ la dezvoltarea performanței în viticultură și oenologie. Companiile Agra Asigurări, Agromec Ștefănești, Klarwin și Sodinal s-au alăturat inițiativei BASF, oferind expertiză și soluții din portofoliile proprii, în sprijinul producătorilor locali de vinuri liniștite și spumante. „Implicarea acestora consolidează misiunea competiției de a susține evoluția unui sector vitivinicol performant și competitiv”, a adăugat Gabor Krasznai.

Câștigătorii concursului „Povești cu vinuri românești” 2026

Vinuri albe:

Locul 1 – Crama La Salina, Cuvée 2025, sec

Locul 2 – Crama Strunga, Chardonnay 2025, sec

Locul 2 – Crama Tata și Fiul, Tămâioasă Românească 2023, dulce

Vinuri roze:

Locul 1 – Crama Hamangia, Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec

Locul 2 – Domeniile Valea Călugărească, Cabernet Sauvignon 2025, sec

Locul 2 – Andra Minivit SRL, Merlot 2025, sec

Vinuri roșii:

Locul 1 – Crama Pandora, Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec

Locul 2 – Crama Gramma, Fetească Neagră 2022, sec

Locul 2 – Crama Unu, Fetească Neagră + Merlot 2022, sec

Spumante:

Locul 1 – Crama Jidvei, rose brut

Locul 2 – Podgoria Silvania, alb brut

Locul 3 – Crama Jidvei, alb extra dry

Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose demisec

Locul 3 – Crama La Salina, alb brut

Locul 3 – Moșia Domnească, alb extra brut

Locul 3 – Agrogreen, alb extra dry

Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose dulce

Industria vitivinicolă, într-o nouă etapă de maturizare

Piața vitivinicolă din țara noastră evoluează într-un context internațional marcat de provocări fără precedent pentru industrie. Potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), schimbările climatice, volatilitatea economică și transformarea comportamentului de consum continuă să redefinească piața globală a vinului. La nivel mondial, producția rămâne în scădere pentru al doilea an consecutiv, în timp ce producătorii sunt nevoiți să se adapteze unor condiții tot mai imprevizibile.

În acest context, România marchează o creștere de 3,7% comparativ cu 2024, cu un total de 3,26 milioane de hectolitri, rămânând, totuși, sub media ultimilor ani. Evoluția confirmă adaptarea continuă a sectorului local și potențialul acestuia de dezvoltare într-un peisaj internațional tot mai competitiv.

În paralel, industria traversează o schimbare de paradigmă: accentul se mută din ce în ce mai mult de la volum către valoare adăugată, diferențiere și construcția unor branduri autentice. Pentru producători, investițiile în calitate, tehnologie și practici sustenabile devin elemente esențiale pentru competitivitate pe termen lung.

„Datele din piață confirmă faptul că industria vitivinicolă intră într-o nouă etapă de maturizare. Chiar dacă provocările rămân prezente, observăm o orientare tot mai clară către investiții. Producătorii caută tot mai mult soluții care să le permită să construiască valoare pe termen lung și să răspundă unei piețe în continuă schimbare. Credem că România are premise solide pentru a-și consolida poziția în peisajul vitivinicol european, iar rolul nostru este să susținem această evoluție prin inovație și prin parteneriate pe termen lung cu producătorii locali”, a subliniat Gabor Krasznai.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi, aduce în zona Dealu Mare - Prahova producători locali, chefi, artizani, comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, masterclass-uri, ateliere pentru copii, lansare de carte și produse artizanale care spun povestea gustului local. Evenimentul are loc la Ferma Dacilor, pe 13 și 14 iunie 2026, și este construit în jurul produsului local, al gastronomiei și al întâlnirii directe dintre gospodari, gurmanzi, familii, antreprenori și public interesat de hrană bună.

Evenimentul nu este gândit ca un simplu târg cu vânzare, ci ca o experiență gastronomică de weekend. Vizitatorii vor putea descoperi bere artizanală, vinuri, brânzeturi, pâine, prăjituri artizanale, paste artizanale, mied, fructe și legume de sezon, produse de cămară, uleiuri presate la rece, sucuri naturale, dar și obiecte handmade. Toate acestea vor fi completate de live cooking, degustări, masterclass-uri de brânzeturi, ateliere pentru copii și momente culturale dedicate gastronomiei românești.

„Ne dorim ca Vatră și Ogradă să nu fie perceput doar ca un loc de unde pleci acasă cu produse artizanale. Vrem să fie un spațiu în care publicul întâlnește producătorul, gustă, întreabă, înțelege povestea din spatele produsului și descoperă cum gastronomia românească poate deveni motiv de călătorie. Ne dorim să oferim vizitatorului motive suficiente ca, după ce a gustat experiența și a cunoscut producătorul, să devină el însuși un promotor al acelui producător și să îi spună povestea mai departe, astfel încât și alții să găsească motive pentru care să cumpere produse locale. Produsul local are forța de a spune povestea unui teritoriu, iar Dealu Mare și Prahova au toate ingredientele pentru a fi descoperite și prin gust. Inițial, acest teritoriu a fost descoperit prin vin, iar acum vinul are parte de un context aparte și complet”, transmite Juranda Kirschner, chef și vicepreședinte Slow Food Buzău, coorganizatoare a Slow Food Corner în cadrul evenimentului.

O componentă importantă a evenimentului va fi dedicată educației gastronomice și culturii brânzeturilor. Andreea Popa, Fellow al Academy of Cheese, International Cheese Judge și fondatoarea Cheese Orbit, va susține în cadrul evenimentului masterclass-uri de brânzeturi. Publicul va avea ocazia să descopere brânza nu doar ca produs, ci ca expresie a unui teritoriu, a unei tehnici, a unei tradiții și a felului în care gustul poate fi educat. Prezența Andreei Popa aduce la Vatră și Ogradă o perspectivă internațională asupra degustării și educației în domeniul brânzeturilor, într-un format accesibil atât gurmanzilor, cât și publicului larg interesat de produse locale de calitate.

La Vatră și Ogradă, publicul se va putea bucura de show-uri live cooking, susținute de patru chefi deja cunoscuți publicului românesc: Juranda Kirschner, Filip Ondrušek, Oana Coantă și Alex Burcă. Un moment special va fi susținut de Filip Ondrušek, chef austro-slav cu experiență în unele dintre cele mai cunoscute restaurante ale lumii, precum Central din Peru, Narisawa din Japonia și Azurmendi din Spania. După experiența în bucătării internaționale de top, Filip Ondrušek s-a apropiat de filosofia Slow Food, de produs, de comunități locale și de felul în care identitatea unui loc se regăsește în farfurie. În cadrul evenimentului, acesta va susține un moment de live cooking în colțul Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, alături de chef Juranda Kirschner. Prin prezența chefilor invitați, Vatră și Ogradă creează o punte între produsul local, gastronomia contemporană, comunitățile Slow Food și turismul culinar. Accentul rămâne însă pe ingredient, pe producător și pe întâlnirea directă dintre public și oamenii care dau gust locului.

Dimensiunea culturală a evenimentului va fi completată de prezența jurnalistului culinar Cosmin Dragomir, fondator GastroArt, care va relansa volumul „Colecționarul de sarmale” și va susține o sesiune de autografe. Momentul aduce în program o perspectivă importantă asupra gastronomiei românești: nu doar ca experiență de degustare, ci și ca patrimoniu documentat, povestit și transmis mai departe.

Evenimentul include și activități dedicate copiilor, construite pe două direcții distincte. Atelierele AgriKids, organizate contra cost, îi vor apropia pe cei mici de agricultură, natură și lumea satului, prin activități educative și experiențiale. AgriKids aduce în prim-plan natura, agricultura și universul rural, în timp ce atelierele gastronomice coordonate de Dana Burlacu-Visternicu îi invită pe copii să descopere gustul, textura, culoarea și bucuria ingredientelor simple. Separat, Dana Burlacu-Visternicu va coordona ateliere gastronomice pentru copii, cu accent pe educație senzorială, ingrediente de sezon, gusturi reale și apropierea celor mici de hrană bună. Accesul la atelierele Danei Bulracu Visternicu este liber.

Accesul la Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi se face pe bază de bilet, la prețul de 15 lei. Copiii cu vârsta de până la 14 ani beneficiază de acces gratuit. Biletele sunt disponibile pe Eventim (https://www.eventim.ro/event/vatra-si-ograda-ferma-dacilor-21726302/), iar detaliile actualizate despre program, expozanți, ateliere și invitați sunt comunicate pe pagina evenimentului.

Evenimentul, aflat la prima ediție, este organizat de Asociația de Agrement și Turism Cultural Getica, iar Slow Food Corner este organizat de Slow Food Buzău și Slow Food Prahova.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Coșul de cumpărături al românilor reflectă preferințele în schimbare ale consumatorilor la nivel internațional. Iaurtul grecesc se află într-un trend ascendent, tonul crește cu aproape jumătate față de anul trecut, iar laptele vegetal urcă constant. Sunt concluziile ediției de primăvară a Barometrului Gustului de Sezon, studiul care arată ce se află în frigiderul românilor în fiecare sezon, realizat de Carrefour România împreună cu NielsenIQ în cadrul inițiativei Frigiderul cu Bun Gust. În această ediție au fost analizate produsele achiziționate de români în martie 2026 versus martie 2025, indicând tendințele de creștere pentru alimentele populare.

Rețelele de socializare au început să dicteze obiceiurile alimentare ale românilor, transformând trendurile din online în alegeri la raft. Datele NielsenIQ arată o orientare către alimente bogate în proteine și Omega-3.

Tonul înregistrează o evoluție remarcabilă, volumele vândute la nivelul întregii piețe crescând cu aproape jumătate în ultimul an. Totodată, sardinele rămân o opțiune puternică, consumul lor fiind de peste două ori mai mare primăvara comparativ cu restul anului. Acest apetit se reflectă și în portofoliul Carrefour, unde sardinele, alimentul cel mai viralizat în ultimele luni, au înregistrat o creștere semnificativă față de luna martie a anului trecut.

Vedetă este și iaurtul grecesc, care înregistrează o creștere susținută în volum, prin prisma versatilității acestuia și a multitudinii de preparate în care poate fi integrat. Astfel, vânzările de iaurt grecesc la nivelul pieței au crescut cu 20% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Împreună cu kefirul, cele două superalimente înregistrează creșteri de două cifre și în portofoliul Carrefour, fiind disponibile inclusiv variante marcă proprie, cu un raport excelent calitate-preț.

Datelor NielsenIQ arată o preferință în creștere și pentru laptele vegetal. Prietenos cu regimurile fără lactoză, laptele vegetal câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul consumatorilor.

„Vedem cum tendințele care prind pe rețelele sociale ajung tot mai repede în coșul de cumpărături. Astfel, produse care erau pe rafturi dintotdeauna devin populare prin recomandările creatorilor de conținut, dar și prin prisma faptului că românii sunt tot mai atenți la sănătate și caută produse care să le satisfacă nevoile nutriționale. Pentru noi, esențial este să rămânem mereu relevanți pentru clienții noștri. Urmărim să oferim mereu un sortiment variat, care să acopere atât produsele din trenduri, cât și baza unui coș echilibrat, cu opțiuni pentru o gamă largă de exigențe nutriționale. Portofoliul bogat de produse marcă proprie și parteneriatul cu cei peste 2.000 de producători locali susțin eforturile noastre de a face alegerile sănătoase accesibile în fiecare sezon”, a precizat Gabriela Luca, Consumer & Market Insights Manager.

Iulia Pencea, Managing Director NielsenIQ Romania, a adăugat: „Vedem o convergență clară între trendurile digitale și comportamentul de cumpărare: ceea ce devine relevant online se regăsește rapid și în coșul de consum. În același timp, românii sunt tot mai orientați către produse cu beneficii nutriționale, ceea ce susține creșterea accelerată a unor categorii precum lactatele funcționale, peștele sau alternativele vegetale”.

Legumele, fructele, proteinele, cerealele și grăsimile sănătoase alcătuiesc frigiderul de primăvară

Dincolo de produsele aflate în trend, un coș variat rămâne cea mai simplă rețetă pentru un sezon sănătos. Metoda de cumpărături recomandată de Carrefour este o regulă ușor de ținut minte, 5-4-3-2-1, adică 5 porții de legume, 4 de fructe, 3 surse de proteină, 2 de carbohidrați complecși și o grăsime sănătoasă, un ghid ușor de urmat pentru construirea unui coș echilibrat.

Conform datelor la nivelul pieței, în topul preferințelor românilor, la categoria legume, se află castraveții, roșiile și ridichile, care, la Carrefour, provin majoritar de la producători locali din vecinătatea magazinelor, dar și de la cooperativele Grădina Noastră. Tomatele de la Carrefour, chiar și în extrasezon provin de la producători din țara noastră. Salata este unul dintre produsele românești disponibile pe tot parcursul anului, provenind de la producătorii programului Grădina Noastră din Vărăști și Zărand. Ciupercile, de la recunoscutele champignon până la sortimentele asiatice, sunt și ele căutate de cumpărători.

În ceea ce privește fructele, merele românești sunt tot mai căutate, preferateele fiind Red Delicious, Golden și Idared. Sezonul căpșunelor a demarat la Carrefour la începutul lunii mai, fiind livrate peste 70 tone de căpșune românești de la 13 producători locali doar în primele trei săptămâni de la intrarea pe rafturi. Din import, fructele preferate de români sunt bananele și kiwi, acesta din urmă fiind produsul surpriză care a înregistrat cifre duble în portofoliul Carrefour din punct de vedere cantitativ.

Lactatele rămân baza coșului de proteine, iaurtul grecesc și kefirul aflându-se pe un trend ascendent.

În ceea ce privește carnea, puiul și porcul sunt preferatele românilor. Se remarcă puiul hrănit cu porumb și pieptul de pui dezosat, iar în categoria cărnii de porc vedem începutul sezonului grătarelor: ceafa de porc cu os sau dezosată și pieptul de porc cu os, feliat fiind cele mai cumpărate.

Ouăle preferate de consumatorii din România sunt cele free range și bio, înregistrând o creștere semnificativă.

Uleiul și avocado rămân în topul preferințelor în ceea ce privește grăsimile sănătoase. Pentru ulei, în portofoliul Carrefour crește importanța uleiului de nuci, arahide și dovleac. Avocado crește la nivelul pieței, la Carrefour primează avocado Hass, atât în varianta la bucată, cât și în varianta ready-to-eat (2 bucăți).

În categoria cerealelor integrale primează ovăzul, bogat în proteine, fibre și vitamine.

Carrefour România are 470 de magazine multi-format în 113 orașe, cu 96% furnizori români și peste 2.000 de producători locali. Este mai extinsă rețea locală din retailul românesc, susținută prin programe naționale precum Grădina Noastră, Deschidem Vinul Românesc și De aici, de aproape.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 5 – 7 iunie, în hipermarketul Carrefour din incinta Băneasa Shopping City, este organizată Piața de producători locali „De aici, de aproape. Chiar din Muntenia”. Sunt prezenți 21 de producători locali cu o gamă variată de produse obținute în ferme și mici unități de procesare din zona Munteniei, dar și din alte părți ale țării.

„Producătorii locali sunt acasă la Carrefour. Ne bucurăm că prin astfel de inițiative reușim să transformăm magazinele noastre în adevărate comunități de producători locali, în care își pot prezenta poveștile și produsele către publicul larg. Suntem retailerul cu cea mai mare amprentă locală, cu o rețea de peste 2.000 de producători locali și mereu în creștere, de la cei mai mici dintre ei, afaceri de familie, până la producători medii și mari, pe care îi susținem prin acces la raft, sprijin constant și acțiuni care le sporesc vizibilitatea. Acest tip de eveniment este o expresie constantă a eforturilor noastre în această direcție, reconfirmându-ne poziția de lideri în parteneriatele cu producătorii autohtoni”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

„De aici, de aproape. Chiar din Muntenia” este o ocazie pentru consumatorii din București și Ilfov să deguste, să cumpere și să afle povestea producătorilor din țara noastră și a celor mai gustoase produse locale. Printre acestea se numără fructele și legumele proaspete, precum cireșele de la Livada Frumușica și roșiile românești de la Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinți.

În zona de carne și preparate din carne pot fi degustate mezelurile și produsele de la Delicii Vânătorești, Zimbria, Maria Foodnova Holding, Raitar, Abatorul Periș, Comtim, Angus Farm Banat, precum și produsele de rață de la Genic. Cu produse din pește este prezentă Cooperativa Păstrăvul din Țara ta. Toate acestea merg de minune cu condimentele Ion Moș.

Vizitatorii târgului producătorilor locali de la Carrefour Băneasa pot degusta și produsele lactate de la Lăptăria Bârsan.

Oferta este completată de produsele de cofetărie și patiserie ale Brutăriei Amzei, Piccolo Angelo, Brutangerie și Hello Donuts.

Pentru reîmprospătare, clienții pot degusta sucurile naturale Rodagria, Fermentit și kombucha IKombucha. Bineînțeles, nu lipsește mierea de la Herta Bio Apicole.

Găzduit de un hipermarket și acoperind o întreagă regiune istorică a țării, târgul de producători locali a fost gândit ca un sprijin concret pentru aceștia. Rezultatele sunt deja vizibile, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii locali. Din martie 2025 și până în prezent, zeci de mii de vizitatori au interacționat direct cu expozanții și au putut să afle povestea din spatele fiecărui produs, mulți devenind clienți fideli.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Campania 2026 le dă bătăi de cap fermierilor. Aplicația GeoFoto APIA, în loc să fie așa cum zice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – „Mai simplu, mai rapid, direct din teren!”, pentru fermieri înseamnă birocrație în plus și haos.

Potrivit APIA, aplicația mobilă GeoFoto APIA permite realizarea de fotografii geoetichetate chiar la parcelele fermierilor, cu coordonate exacte de dată, oră și poziție, care pot fi transmise rapid către Agenție, direct din câmp, de pe telefon. Așa se laudă APIA, care susține că aplicația GeoFoto ajută fermierii și inspectorii să verifice cererile de plată direct din teren, fiind concepută special pentru a evita deplasările inutile și pentru a dovedi conformitatea culturilor sau a lucrărilor, precum și parcelele lăsate pârloagă.

În realitate, după cum susțin chiar fermierii, aplicația mobilă GeoFoto APIA este nefuncțională și total inutilă.

„Campania APIA din acest an arată încă o dată cât de departe suntem de o administrație agricolă eficientă, modernă, digitalizată. Noua aplicație GeoFoto APIA, prin care fermierii sunt obligați să fotografieze fiecare parcelă neproductivă, adaugă birocrație în loc să o reducă. Și mai grav este că, dacă inteligența artificială a APIA ar funcționa corect, această aplicație nici nu ar fi necesară. Dar, pentru că AI‑ul a fost „antrenat” cu bună știință, probabil și din comoditate, cu date greșite și incomplete, controlul prin imagini satelitare este astăzi defectuos. În loc să trimită agenții în teren atunci când sistemul nu poate valida corect, APIA a decis că noi, fermierii, trebuie să devenim agenți de control și să facem poze la fiecare bucată de teren cu o aplicație instabilă, greoaie și lipsită de sens. Eu am ajuns să fotografiez zeci de parcele fără rost, doar pentru că ceea ce trebuia să fie digitalizat, și debirocratizat, nu funcționează. Agricultura are nevoie de digitalizare reală, nu de proceduri care consumă timp și energie fără valoare în teren”, ne-a spus Alin Luculeasa, care face agricultură de mic alături de familie. Fiind pasionat de tot ce e nou, a digitalizat fermele familiei, dar a sprijinit și alte ferme pentru a porni pe această cale a viitorului. Prin urmare, nu se poate spune că tânărul fermier din județul Vaslui nu se pricepe pe partea de digitalizare, din contră.

De altfel, semnale ca cel dat de Alin Luculeasa vin din toată țara, mediul online fiind plin de experiențele nefaste ale fermierilor cu aplicația mobilă GeoFoto APIA.

Foto: Alin Luculeasa

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor solicită măsuri urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale împotriva atacurilor urşilor. Asociația a transmis adrese Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând identificarea și promovarea unor măsuri legislative și administrative care să asigure protecţia fermierilor, a ciobanilor şi a efectivelor de animale împotriva atacurilor provocate de fauna sălbatică.

În ultimii ani, crescătorii de animale din întreaga ţară se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de atacuri produse de urs asupra animalelor domestice și, în unele situaţii, chiar asupra persoanelor care își desfăşoară activitatea în ferme și stâne.

„Recent, un crescător de animale a ajuns să fie cercetat penal după ce a intervenit pentru a se apăra în timpul unui atac al unui urs. Indiferent de particularităţile juridice ale fiecărei situaţii, acest caz evidenţiază necesitatea existenţei unui cadru legislativ clar și echilibrat, care să ofere fermierilor posibilitatea de a-și proteja viaţa și bunurile fără a se afla ulterior într-o situaţie de incertitudine juridică. Considerăm că statul român are obligaţia de a asigura un echilibru între protejarea biodiversităţii și protejarea cetăţenilor care își desfășoară activitatea în zonele afectate de prezenţa faunei sălbatice”, declară Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Conform datelor oficiale, populaţia de urs brun din România este estimată între 10.419 și 12.770 de exemplare, reprezentând cea mai mare populaţie de urs brun din Europa. „În acelaşi timp, statisticile serviciului naţional de urgenţă evidenţiază amploarea conflictelor dintre om și urs, fiind înregistrate 5.553 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 privind prezenţa urşilor în perioada februarie 2024 - martie 2025, dintre care 486 au vizat atacuri, iar 104 au semnalat pagube produse de aceste animale. Datele confirmă existenţa unei probleme de interes naţional care afectează în mod direct siguranţa fermierilor, a comunităţilor rurale și desfăşurarea activităţilor zootehnice”, precizează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că protejarea biodiversităţii trebuie să fie compatibilă cu protejarea vieţii oamenilor, a proprietăţii private și a activităţilor economice desfăşurate în mediul rural. „Nu putem accepta ca fermierii să fie abandonaţi în faţa unui fenomen care se agravează de la an la an. Crescătorii de animale trebuie să poată lucra în siguranţă, iar statul are obligaţia de a le oferi instrumente eficiente de protecţie. Viaţa oamenilor trebuie să rămână prioritară”, punctează președintele Uniunii Oierilor din România.

Asociaţia atrage atenţia că numeroși crescători întâmpină dificultăţi tot mai mari în găsirea și menţinerea forţei de muncă în sectorul zootehnic, mulți ciobani refuzând să lucreze în zonele cu risc ridicat din cauza pericolului reprezentat de atacurile urşilor.

Uniunea Oierilor solicită:

1. Iniţierea și susţinerea modificărilor legislative necesare pentru clarificarea dreptului fermierilor de a acţiona în situaţii de pericol iminent asupra vieţii, integrităţii corporale și bunurilor acestora.

2. Simplificarea și accelerarea procedurilor de intervenţie în cazul animalelor sălbatice care produc pagube repetate sau pun în pericol comunităţile rurale.

3. Crearea unor mecanisme eficiente și rapide de despăgubire a fermierilor pentru pagubele provocate de fauna sălbatică.

4. Implementarea unor programe de sprijin financiar pentru achiziția de mijloace de protecţie a fermelor și stânelor (garduri electrice, sisteme de monitorizare și alarmare, câini de pază specializaţi și alte echipamente specifice).

5. Organizarea unor consultări naţionale cu organizaţiile profesionale reprezentative din sectorul zootehnic, în vederea identificării celor mai eficiente soluţii legislative şi administrative.

De asemenea, Uniunea Oierilor consideră necesară o dezbatere publică la nivel național privind gestionarea populaţiei de urs brun și impactul acesteia asupra comunităţilor rurale, astfel încât decizile viitoare să fie fundamentate atât pe date știinţifice, cât și pe realităţile din teren. Sectorul ovin reprezintă o importantă activitate agricolă a spațiului rural, mai ales în zonele montane. Fără măsuri concrete și urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale, există riscul accentuării abandonului activităţilor pastorale, al diminuării efectivelor de animale şi al depopulării unor regiuni în care creșterea animalelor reprezintă principala sursă de venit.

„Uniunea Oierilor va monitoriza cu atenție evoluţia acestui subiect și va continua să susțină dreptul fermierilor, al crescătorilor de animale la siguranţă, protecţie și desfășurarea activităţii în condiții corespunzătoare. Totodată, organizaţia noastră își exprimă disponibilitatea de a participa la orice grup de lucru sau consultare publică organizată de autoritățile competente și de a contribui la identificarea unor soluţii echilibrate şi eficiente”, a conchis președintele asociației, Maniu Vonica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) anunță că pune gratuit la dispoziția cooperativelor agricole documente suport recomandate pentru implementarea proiectelor finanțate prin sM 4.1.1. – Achiziții simple de utilaje agricole.

Demersul UNCSV vine în sprijinul cooperativelor agricole care se confruntă cu neclarități privind deductibilitatea TVA, utilizarea în comun a utilajelor agricole, recuperarea și refacturarea cheltuielilor, precum și documentele justificative necesare în cadrul controalelor fiscale.

„Materialele au fost elaborate pe baza legislației aplicabile cooperativelor agricole, a prevederilor fiscale în vigoare, obligațiilor asumate prin contractarea proiectelor, a experienței practice a cooperativelor membre și a dialogului instituțional purtat de UNCSV cu ANAF, MADR și AFIR”, precizează Claudiu Soare, director adjunct executiv UNCSV.

Documentele disponibile includ:

• Model de Hotărâre AGA pentru implementarea proiectului;

• Monografie contabilă;

• Model de calcul al tarifului C.R.C.A.F.A.;

• Modele de facturi C.R.C.A.F.A.;

• Documente suport privind relațiile cooperatiste și tratamentul fiscal aplicabil cooperativelor agricole.

„Scopul acestor materiale este de a contribui la implementarea corectă a proiectelor finanțate prin fonduri europene, la reducerea riscurilor fiscale și la aplicarea unei practici unitare în cadrul cooperativelor agricole”, subliniază Claudiu Soare.

Documentele au caracter orientativ și sunt puse la dispoziția cooperativelor agricole în cadrul secțiunii „Demersuri & Resurse Cooperative”, categoria ANAF, de pe site-ul UNCSV. Materialele pot fi descărcate gratuit de la adresa: https://uncsv.ro/demersuri-resurse-cooperative/anaf/ .

„UNCSV va continua demersurile instituționale pentru clarificarea și aplicarea unitară a regimului fiscal aferent cooperativelor agricole și pentru susținerea investițiilor realizate prin fonduri europene în beneficiul membrilor cooperatori”, punctează directorul executiv Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 9 iunie 2026 va avea loc un nou eveniment marca Forumul APPR. Este vorba de Ziua Rapiței Bărăgan, prima ediție, organizată de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România la Orezu – județul Ialomița, în Ferma Elsit a familiei Sitaru. Forumul APPR are deja experiență în astfel de evenimente, organizând de șase ani Ziua Grâului Bărăgan și de peste 15 ani Ziua Porumbului Orezu, care s-a reinventat și a fost transformată într-o conferință de amploare: Summitul Național al Porumbului.

Noul proiect al Forumului APPR dedicat culturii de rapiță este construit în jurul dialogului direct dintre fermieri, companii din agribusiness și specialiști din sectorul agricol. „Ne dorim ca Ziua Rapiței Bărăgan să devină, în timp, un eveniment de referință pentru cultura de rapiță în zona Bărăganului, un spațiu aplicat, în câmp, unde genetica, tehnologiile, soluțiile tehnice și experiența fermierilor să fie puse în valoare într-un mod relevant pentru fermele din regiune”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Potrivit organizatorilor, Ziua Rapiței Bărăgan va include vizită în platformă, prezentări tehnice, dialog aplicat și schimb de experiență direct în câmp, într-un cadru dedicat uneia dintre cele mai importante culturi pentru fermele din Bărăgan.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 mai 2026, în prima zi a expoziției AgriPlanta – RomAgroTec, IPSO a organizat o conferință de presă în care și-a prezentat noutățile, tema evenimentului fiind „Sprijin complet pentru fermieri: soluții integrate IPSO pentru ferma viitorului”. În esență, este vorba despre sprijin, despre soluții, despre ceea ce contează cu adevărat în fermă. 2026 este anul în care IPSO împlinește trei decenii de existență, compania celebrând momentul printr-un un nou logo și un nou producător de mașini agricole în portofoliu.

IPSO a prezentat, în cadrul AgriPlanta-RomAgroTec 2026, modul în care sprijinul său complet pentru fermieri, bazat pe soluții integrate, reprezintă un diferențiator clar pe piața agricolă din România și un răspuns concret la provocările actuale din agricultură.

Fondată în 1996, cu scopul de a distribui mărci importante de utilaje agricole pe piața locală, IPSO a evoluat constant, transformându-se dintr-un distribuitor de echipamente în cel mai mare furnizor de soluții integrate pentru fermierii din țara noastră.

Astăzi, compania oferă nu doar utilaje agricole, ci un ecosistem complet care include service și piese, agricultură de precizie, irigații și soluții de finanțare, gândite să susțină performanța și continuitatea activității din fermă.

„Astăzi, agricultura nu mai înseamnă doar producție, ci control, continuitate și decizii bazate pe date. Rolul nostru este să fim alături de fermieri cu soluții integrate, care funcționează împreună și care, prin agricultură de precizie, service și suport conectat, îi ajută să ia decizii mai clare, cu mai puține blocaje și mai mult control asupra fermei”, a declarat Arnaud Van Strien, CEO IPSO.

La nivel național, IPSO are o rețea de 20 de puncte de lucru, cu peste 500 de angajați, dintre care 200 de specialiști de service care asigură intervenții rapide și suport constant în teren.

„Un element-cheie al diferențierii IPSO este amprenta puternică a serviciilor de post-vânzare. Livrarea pieselor de schimb în 24 - 48 de ore, procesele de service bine structurate și investițiile continue în oameni și formare permit reducerea timpilor de nefuncționare și creșterea gradului de predictibilitate în ferme”, a subliniat Gabriel Petrișor, Chief Operations Officer IPSO.

IPSO este un deschizător de drumuri în implementarea agriculturii de precizie în România. Peste 5.000 de utilaje sunt conectate în John Deere Operations Center, platforma digitală care permite monitorizarea în timp real a performanțelor, optimizarea lucrărilor agricole și luarea deciziilor bazate pe date. Din perspectiva fermierului, sprijinul complet oferit de IPSO se concretizează pe de o parte prin prevenirea problemelor tehnice grație unui service conectat și inteligent și pe de altă parte prin agricultura de precizie care ajută fermierii să lucreze mai eficient, cu costuri reduse și o productivitate crescută în fermă.

Pe parcursul celor 30 de ani de activitate, IPSO a depășit granițele României și a devenit un jucător de anvergură europeană în agribusiness, prin prezența în Croația începând cu 2014, în Turcia din 2020 și în Germania de la începutul acestui an.

„Prin poziționarea sa ca furnizor de soluții integrate, IPSO oferă fermierilor un singur punct de contact pentru toate nevoile fermei, de la utilaje și tehnologie, la service, piese și finanțare. Această abordare integrată contribuie direct la creșterea eficienței, reducerea riscurilor și îmbunătățirea profitabilității fermelor din România, dat fiind ca răspunde rapid atât nevoilor imediate din fermă, cât și obiectivelor de dezvoltare pe termen lung”, a conchis Arnaud Van Strien.

Noul logo al companiei a fost prezentat în detaliu de Dan Gîdea, director de marketing IPSO.

Semănătorile Claydon, în portofoliul IPSO

În conferința de presă organizată la AgriPlanta-RomAgroTec, IPSO a anunțat parteneriatul cu producătorul din Marea Britanie, Claydon, renumit pe plan mondial pentru semănătorile directe strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului.

Claydon este o familie de fermieri din Suffolk, așezare din estul Angliei, astăzi aflându-se la a treia generație de fermieri, care lucrează 400 de hectare. Utilajele Claydon sunt dezvoltate în ferma familiei, de către fermieri pentru fermieri, fiind testate în condiții agricole reale, într-un mediu agricol real, înainte de a fi lansate pe piață. Din 2003, Claydon a devenit liderul pieței europene în semănatul direct.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La mai bine de o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele agricole din Europa se confruntă din nou cu o serie de perturbări externe care le afectează producția și le cresc costurile. Pe 22 mai 2026, Consiliul Uniunii Europene a decis suspendarea pentru un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot esențiale utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv îngrășăminte precum ureea și amoniacul. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) atrage atenția că măsura este departe de a compensa pierderile pe care fermierii le suportă deja.

„Situația era deja dificilă din cauza războiului din Ucraina, care împinsese în sus prețurile îngrășămintelor. La începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM a generat o nouă scumpire de 20-25%, ducând prețul ureei de la sub 500 euro/tonă la 570-600 euro/tonă. Odată cu escaladarea conflictului în Iran, prețurile au depășit 700 euro/tonă, iar în unele țări din Uniunea Europeană se ajunge chiar la 800 euro/tonă”, arată AAC.

Creșterile de preț vin pe fondul unei dependențe majore a pieței europene de importurile de îngrășăminte și de materii prime pentru producerea acestora. În aceste condiții, orice nou șoc extern se transferă rapid în costurile suportate de fermieri, exact într-un moment în care piețele agricole rămân fragile, iar marjele de profit sunt deja puternic afectate.

„Decizia suspendării tarifelor vamale la îngrășăminte este rezultatul presiunii constante exercitate și de cooperativele și fermierii români, reprezentați prin organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, inclusiv al demersurilor susținute la nivel european de Copa-Cogeca și al acțiunilor de protest organizate în această perioadă.”

Deși suspendarea tarifelor vamale reprezintă un semnal pozitiv, efectul ei este limitat în raport cu dimensiunea pierderilor deja acumulate în ferme. Reducerile de taxe nu acoperă nici pe departe scumpirile înregistrate în ultimele luni și nu rezolvă problema de fond care apasă asupra producătorilor agricoli.

Fermierii se află într-o situație fără ieșire: piețele cerealelor stagnează, marjele de profit sunt la minimum, iar costurile cresc exact în mijlocul sezonului agricol. În aceste condiții, mulți sunt nevoiți să cumpere mai puține inputuri sau să reducă suprafețele cultivate, cu efecte directe asupra producției agricole.

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția tuturor forurilor competente și autorităților din domeniu că: „Nu putem accepta ca protecția mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea permanentă de noi taxe, mecanisme birocratice și constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producție pentru fermieri și cooperative, să îi împingă spre îndatorare și să le afecteze capacitatea de a investi și de a rămâne competitivi, fără efecte reale și măsurabile asupra mediului. Fermierii europeni susțin obiectivele de mediu și investițiile în sustenabilitate, însă acestea trebuie construite pe baze economice realiste și prin măsuri eficiente, nu prin constrângeri administrative care reduc competitivitatea agriculturii europene și afectează securitatea alimentară. Agricultura funcționează în timp real, nu retrospectiv. Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă. Pentru foarte mulți fermieri europeni, acest sprijin vine deja prea târziu”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită în continuare Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului European, precum și miniștrilor de Finanțe și ai Agriculturii să ia în considerare scutirea sau excluderea îngrășămintelor de la prevederile CBAM, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și a securității alimentare.

Dacă excluderea nu va fi posibilă, AAC solicită cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până când sistemele de referință și de achiziție vor fi pe deplin operaționale. În lipsa unor măsuri suplimentare, povara financiară și administrativă va continua să apese direct asupra fermierilor.

„Alianța va continua să urmărească evoluția pieței îngrășămintelor și să propună/susțină adoptarea unor măsuri care să răspundă concret realităților din teren, nu doar a unor ajustări temporare, insuficiente ca impact pentru fermieri și pentru salvarea producțiilor agricole din acest an. Fără măsuri urgente și excepționale, producția agricolă europeană este în pericol. Dacă presiunea asupra costurilor va continua, factura va fi plătită în cele din urmă de consumatori, prin scumpirea alimentelor de bază și prin slăbirea capacității de producție a agriculturii europene”, transmite AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) reunește Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF. AAC reprezintă interesele fermierilor și cooperativelor agricole românești la nivel național și european, prin afiliere la Copa-Cogeca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!