produse procesate - REVISTA FERMIERULUI

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Publicat în Zootehnie

Țara noastră a importat carne şi preparate din carne în valoare de 848,6 milioane de euro în primele 11 luni din 2018, în condițiile în care valoarea exporturilor a fost de 387,2 milioane de euro, potrivit datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ca atare, deficitul României în comerţul internaţional cu carne şi preparate din carne se cifrează la 461,4 milioane de euro.

Valoarea exporturilor s-a majorat în perioada menţionată cu 1,7%, în timp ce, în cazul importurilor, s-a înregistrat o creştere de 7,1%, comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a verificărilor întreprinse de Autoritatea Nationala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la 1.127 de operatori economici din sectorul cărnii, la nivel de țară, în intervalul octombrie – noiembrie 2018, au fost descoperite deficiențe și au fost aplicate amenzi de 1.502.200 de milioane de lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Din totalul operatorilor controlați, la un număr de 711 (63%) au fost constatate probleme. A fost verificată o cantitate de 60.172 kg produse din carne, din care cca 8.677 kg (14,4 %) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma analizelor de laborator efectuate asupra celor 71 de eșantioane prelevate de la produse din carne, a rezultat că 14 dintre ele (19,72%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Mai exact, probleme au fost constatate la 23 de eşantioane de salamuri din care 21,7% erau neconforme (5 eşantioane), 10 eșantioane de Salam de Vară din care 10% erau neconforme (1 eşantion), 2 eşantioane de Salam Victoria din care 50% erau neconforme (1 eşantion), 9 eşantioane de cârnaţi, din care 33% erau neconforme (3 eşantioane), 12 eşantioane din alte sortimente din care 25% erau neconforme (3 eşantioane), 6 sortimente de crenvurşti din care 16,66% erau neconforme (1 eşantion), 7 eşantioane de parizer din care toate erau conforme, respectiv 2 eşantioane de cabanos din care toate erau conforme.

Pe fondul deficienţelor descoperite, comisarii ANPC au oprit definitiv şi au retras de la comercializare aproximativ 2,3 tone de produse din carne, în valoare de 27.710 lei, produse cu parametri neconformi şi/sau cu data durabilităţii minimale depăşită. De asemenea, oficialii ANPC au oprit temporar de la comercializare circa 3,083 tone de produse din carne, în valoare de 49.117 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 811 sancţiuni contravenţionale, dintre care 432 de avertismente şi 379 de amenzi contravenţionale.

Publicat în Știri interne

Dacă nu se va negocia o perioadă de tranziție și nu vor apărea norme de aplicare (apanajul Ministerului Agriculturii), noua lege privind etichetarea produselor lactate ar genera procesatorilor români de lapte pierderi de șapte milioane de euro de la momentul intrării ei în vigoare - 1 ianuarie 2018, a declarat Dorin Cojocaru, președintele APRIL, înainte de începerea conferinței „Etichetare. Siguranță. Etică”, eveniment care a avut loc miercuri la București.

În plus, a adăugat lobistul procesatorilor de lapte, Legea 192/2017 nu a fost notificată la Bruxelles.

„Pentru procesatorii români de lapte, adică pentru cei de pe teritoriul României, noua lege privind etichetarea produselor lactate, obligatorie de la 1 ianuarie 2018, înseamnă o pierdere de șapte milioane de euro. Reschimbarea ambalajului are impact asupra industriei de șapte milioane de euro. Noi am mai schimbat ambalajele și în 2014, și în 2016, conform regulamentului 1169. Trebuia să modificăm și etichetele. Ce înseamnă a modifica eticheta? Nu a lipi un sticker pe un produs, ci întreg ambalajul, pentru că eticheta este imprimată pe ambalaj. Și, atunci, această lege, care a fost la inițiativa fermierilor, este puțin neclară, să fiu elegant. (...) Acum suntem într-un haos, nu știm cum să modificăm etichetele. Acestea se comandă pe șase luni înainte. Mai sunt două luni până la implementare și noi trebuia deja să comandăm etichetele. Acestea arată cum sunt rolele pentru tipografie, ele sunt deja imprimate, se comandă pe șase luni. Există etichete pe stoc, există marfă pe stocuri cu eticheta veche, atât în depozite, cât și la rafturi. Nimeni nu spune ce se va întâmpla cu această marfă. Sper că nu ne pune să aruncăm mii de tone de lapte sau produse lactate, pentru că asta înseamnă risipă alimentară și m-ar durea sufletul să știu că se aruncă mâncare”, a afirmat Cojocaru în deschiderea evenimentului organizat de Ro.Aliment. „Este o lege care nu a fost notificată la Bruxelles, se aplică numai producătorilor români. Și, atunci, spiritul legii s-a deteriorat. De ce spun asta – motivarea a fost să sprijinim producătorii interni, producătorii români, dar noi le-am creat costuri suplimentare producătorilor români, iar marfa venită din spațiul UE nu trebuie să-și modifice ambalajul”.

Cojocaru este de părere că ANPC ar trebui să răspundă cum anume va fi aplicată această lege, în condițiile în care APRIL nu a primit niciun răspuns la notificările transmise. În calitate de consumator, de această dată, Cojocaru ar fi vrut de la această lege să reglementeze menționarea pe etichetă a numelui procesatorului și valoarea nutritivă.

„Chiar sunt curios cum ANPC va controla aplicarea acestei legi pentru că, până acum, nu am primit niciun răspuns la notificările făcute și ar fi trebuit să facă o pregătire a procesatorului român cum să arate eticheta și care vor fi modificările clare. Sunt foarte multe puncte acolo care ar trebui discutate. Am avut întâlniri și cu managerii hipermarketurilor, și cu foarte mulți procesatori, nu știm în mod special dacă se aplică originea laptelui. Unii voiau să scrie țara de proveniență cu ponderea cea mai mare. Nu. Se scrie țara de origine – România – dacă aceasta are ponderea cea mai mare. E foarte scump și delicat să introduci un text pe o etichetă mică. Sunt foarte multe informații. Pe mine, în calitate de consumator, m-ar interesa cine a procesat, valoarea nutritivă etc., conform regulamentului 1169. Pe marcă proprie, m-ar interesa mai mult să se scrie numele în clar al procesatorului. Dacă este produs în România, vreau să știu cine l-a produs. Acum, se pune doar o ștampilă. Eu știu numărul de ștampilă, dar consumatorul nu-l cunoaște”, a adăugat reprezentantul APRIL.

Tot el a precizat că societatea civilă trebuie să devină vocală, pentru că este afectată direct de acest act normativ, și să oblige Guvernul României să emită normele de aplicare necesare aplicabilității ei.

„Patriotismul trece prin buzunar. Dacă consumatorul, într-adevăr, dorește să mănânce produs românesc, atunci trebuie să ceară Guvernului să ia măsuri, încât să sprijine capitalul românesc să devină competitiv pe piață. Cred că acesta ar fi fost esențialul și spiritul legii. ANPC ar trebui să facă de urgență o întrunire hipermarketuri-procesatori sau să dea o declarație de presă prin care să clarifice puțin legea, sau, mult mai simplu, Ministerul Agriculturii să dea de urgență niște norme de aplicare la această lege, pentru că nu le are. Nu există un ghid de aplicare a legii. Domnul ministru Petre Daea ar trebuie să ceară ministerului pe care îl conduce să creeze niște norme de aplicare urgente, altfel legea nu are nicio valoare și trebuia notificată la Bruxelles”, a conchis Cojocaru.

„Produs românesc” doar pentru 100% materie primă?

Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, adopta în vara lui 2017, cu 217 voturi pentru, 3 împotrivă şi 48 abţineri, proiectul care modifică Legea 88/2016 referitoare la etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, fiind abrogată obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie prevăzut procentul de lapte praf pe care îl conţin.

Proiectul de act normativ era iniţiat în vederea înlăturării unor dificultăţi în implementarea prevederilor legii de bază și abroga din lege obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie prevăzut procentul de lapte praf pe care îl conţin.

Conform celor adoptate, eticheta de pe produsele lactate trebuie să cuprindă ţara de origine sau locul de provenienţă a laptelui cu ponderea cea mai mare, numele operatorului economic procesator al laptelui, fiind eliminată denumirea ambalatorului sau marca de identificare. Totodată, modificările de compoziţie se vor specifica pe etichetă: îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, săruri minerale şi vitamine.

Condiţiile pentru menţiunile suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt: înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii „Produs natural” va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre şi componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală alta decât laptele.

Înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii „Produs românesc” va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate.

Etichetele pentru lapte de consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles, pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor.

Proiectul mai prevede că producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte de consum, cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte, se va sancţiona cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei. Potrivit legii în vigoare, sancţiunile cu amendă sunt de la 20.000 lei la 25.000 lei şi retragerea pe timp de 6 luni a autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, după caz.

De asemenea, a fost abrogată prevederea referitoare la obligativitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării rurale de a iniţia şi finanţa campanii de promovare şi creştere a consumului de lapte proaspăt şi al produselor lactate româneşti. Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista