Sesiunea de primire a proiectelor pentru finanţarea investiţiilor în exploataţiile agricole şi a investiţiilor neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) va demara în cel mult şapte zile de la data publicării pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a anunţat instituţia prin intermediul unui comunicat de presă transmis miercuri, 22 august 2018.

Variantele finale ale Ghidurilor solicitantului pentru finanţarea investiţiilor în exploataţiile agricole şi a investiţiilor neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) sunt valabile pentru sesiunea de primire a proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole (subMăsura 4.1, inclusiv pentru teritoriul ITI Delta Dunării), investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole (subMăsura 6.2, doar pentru teritoriul ITI Delta Dunării), precum şi investiţii pentru crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole (subMăsura 6.4, doar pentru teritoriul ITI Delta Dunării).

„Investiţiile în exploataţiile agricole sunt un pilon foarte important prin care putem face efectiv modernizarea agriculturii româneşti, iar publicarea versiunii finale a ghidului pentru această subMăsură este un eveniment aşteptat de către viitorii solicitanţi de fonduri europene nerambursabile. În ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor neagricole, punem la dispoziţia unei zone cu multe constrângeri naturale şi sociale, Delta Dunării, o paletă destul de largă de posibilităţi pentru a dezvolta activităţi care să sprijine dezvoltarea economică a acestei minunate părţi din ţara noastră”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Pe site-ul www.afir.info (secţiunea Investiţii PNDR), alături de versiunile finale ale Ghidurilor solicitantului, au fost publicate şi anexele aferente acestora, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv cererile de finanţare, pe care beneficiarii le pot testa şi pregăti în vederea depunerii.

Publicat în Finantari

La ceas de seară, luni, 2 iulie 2018, Agenția Națională de Presă Agerpres transmitea o veste care pare să confirme o informație pe care Revista Fermierului o difuza încă de la finele lunii februarie a.c., și anume aceea că acționarul majoritar al Agricost, Constantin Duluțe, era interesat de un parteneriat pentru investiții, discuții care par să aibă o finalitate acum, prin contractul de concesiune care ar urma să fie încheiat între Agricost și cei de la holdingul guvernamental emiratez Al Dahra.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii Agerpres, nu mai puțin de 500 de milioane de euro ar urma să fie investiți în IMB de concernul din Emiratele Arabe Unite, atât pe zona de vegetal, cât și pe cea de zootehnie.

„Discutăm tranzacţionarea unei părţi din acţiunile Agricost către concernul Al Dahra. Este un beneficiu pentru statul român, deschidem o piaţă către Orientul Mijlociu. Se vor investi aproximativ 500 de milioane de euro, în Insula Mare a Brăilei şi o componentă importantă va fi dezvoltarea sectorului zootehnic ovin. Va fi un contract de concesiune până în anul 2032”, a declarat acţionarul majoritar al Agricost SA, Constantin Duluţe, pentru Agerpres.

În ziua de 21 februarie 2018, RF publica un articol amplu despre subiect, ocazie cu care Duluțe preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale Agricost, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea el a mai precizat că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

La acea vreme, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Se știa din aprilie?

Interesant este faptul că al doilea pe lista companiilor private și de stat din UAE, participante la forumul de afaceri și investiții România-Emiratele Arabe Unite organizat de Camera de Comerț și Industrie a României în 17 aprilie 2018, uimitor, chiar după Mubadala, se află holdingul guvernamental emiratez „Al Dahra”, lider proeminent în domeniul agribusinessului, specializat în cultivarea, producerea și comercializarea hranei pentru animale și a produselor alimentare esențiale pentru om (orez, făină, fructe și legume).

Potrivit informațiilor CCIR, de la înființare, Al Dahra a cunoscut o creștere continuă, alimentată de o strategie activă de investiții în exterior, stabilind diverse achiziții directe și asocieri în comun cu producători specializați în domeniul hranei pentru animale și alimente din întreaga lume.

Grupul deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 ha, opt fabrici de presare și producție de furaje, patru unități de măcinare a orezului și două instalații de măcinare a făinii.

„Holdingul este prezent și în România, prin investițiile efectuate în sectorul agricol”, spuneau cei de la CCIR, fără însă a indica unde anume au investit aceștia.

Cifra de afaceri anuală a holdingului este de un miliard de dolari americani și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, după cum urmează: - un milion de tone metrice de cereale procesate și comercializate pe an, două milioane de tone metrice de furaje pentru animale produse și comercializate/an, respectiv 1,5 milioane tone fructe produse și comercializate /an.

Al Dahra este cel mai mare client al portului Khalifa din Abu Dhabi.

Însă cel mai important aspect comunicat de CCIR este acela potrivit căruia Al Dahra era interesată să investească aproximativ 500 de milioane de dolari americani în sectorul agricol român prin concesionarea, achiziționarea a 58.000 ha de teren agricol, achiziționarea unui teren în apropierea portului Constanta, care să poată fi folosit ca dry doc, centru de logistică și export etc. Cifra de 58.000 ha și suma de 500 de milioane de dolari reprezintă exact ceea ce Duluțe a precizat în declarațiile sale.

Asta înseamnă că totul era deja parafat?

Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, preciza pentru www.revistafermierului.ro șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, mai declara pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe preciza că în ultimul an s-au pompat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, mărturisea Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, declara Buda, citat de aceeași agenție națională de presă Agerpres.

Publicat în Ultimele noutati

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat miercuri, 30 mai 2018, la Haret, Vrancea, că există banii necesari Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru procurarea  instalațiilor de irigat prin intermediul fondurilor FEADR disponibile prin subMăsura 4.3 din PNDR 2020.

El a precizat că, prin decizia Executivului de la București, nu mai puțin de 435 de milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul proiectelor menite să susțină punerea în funcțiune a sistemelor secundare de irigații.

„Evident că da!”, a răspuns ministrul Daea întrebării adresate de jurnaliștii Revista Fermierului cu privire la situația disponibilizării banilor FEADR destinați OUAI-urilor. „Aici sunt două direcții de acțiune. Prima este aceea pe infrastructura statului, înțelegându-se aici stațiile de pompare și canalele de distribuție unde, prin Programul Național de Investiții, prin Guvern, s-a alocat un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări – punerea în funcțiune a stațiilor, decolmatarea, curățirea secțiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde trebuie și, din fericire, trebuie. Sunt 70 de milioane de euro cheltuite, dar gândiți-vă că este începutul lucrărilor și, de aici încolo, banii se vor consuma pe măsura efectuării și recepționării lucrărilor. Sunt o serie întreagă de lucrări care nu au fost recepționate. Plata se va face la recepția lor.

A doua direcție pe care noi acționăm este direcția privată, adică sistemul secundar de irigații care se află în proprietatea fermierilor care s-au organizat în asociații și pentru care, prin PNDR, avem 435 de milioane de euro care vor fi puse în mișcare pentru proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în așa fel încât, odată cu sistemul principal, să punem în funcțiune și sistemele secundare.

Ca o noutate, prin decizia pe care am luat-o în Guvern de a modifica PNDR, putem da posibilitatea ca din banii europeni, până la 30 la sută (...) să-i putem folosi pentru procurarea instalațiilor de irigat, în așa fel încât, odată plecată apa pe canal, să ajungă și la plantă”, a afirmat Daea cu ocazia punerii în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan.

Tot el a precizat că suprafaţa irigată din România a crescut de la 346.000 de hectare în 2016 la peste un milion de hectare în 2018. Conform spuselor lui Daea, investiţiile în refacerea sistemelor de irigaţii din România au făcut ca 1.350 de kilometri de canale de irigaţii să dispună de apă.

„Anul acesta, avem peste 825.000 contractate, deci, contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 pentru irigarea sezonieră. Deci, un milion de hectare cu documente care atestă această suprafaţă şi atestă dorinţa fermierilor de a avea apă şi posibilitatea ANIF de a o distribui. Nu putem să uităm faptul că acum apa pe canale - care a ajuns la 1.350 km de canale pline cu apă - este gratuită. Toată cheltuiala este suportată de stat”, a menționat ministrul de resort.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană (UE).

Premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au participat miercuri, 30 mai 2018, la punerea în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan. Amenajarea Complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu face parte din planul de amenajare hidroameliorativă a spaţiului Siret - Bărăgan, având ca sursă de apă Canalul Magistral Siret - Bărăgan.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Publicat în Tehnica agricola

Nu mai puțin de 288,02 milioane de euro au intrat în conturile României, miercuri, 22 mai 2018, reprezentând rambursarea plăţilor aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a anunțat premierul PSD, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței Executivului.

Prim-ministrul a precizat că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, apropiindu-se de media europeană de 18%.

„Avem încă o veste bună: în data de 22 mai 2018, în conturile României au intrat 288,02 milioane euro, reprezentând rambursarea plăților aferente fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Această sumă se adaugă la suma de 1,85 miliarde de euro primită până în prezent pentru agricultură. Acest lucru a fost posibil prin acordarea la timp a subvenţiilor - şi vreau să îl felicit pe dl ministru Daea -, dar şi urmărirea atentă a derulării proiectelor de dezvoltare rurală”, a menționat Dăncilă.

Şefa Executivului a adăugat că, „de la începutul anului 2018, România a primit cu titlu de rambursare 2,14 miliarde euro, reprezentând 67% din suma programată a fi accesată de la UE de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

„Pentru că facem referire la fondurile europene, vreau să reiterez ce a spus doamna ministru Rovana Plumb aseară, şi anume faptul că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, deci ne apropiem cu paşi rapizi de media europeană care este de 18%”, a punctat premierul Dăncilă.

Miercuri, 23 mai 2018, în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor – LAPAR, Viorica Dăncilă a vorbit despre absorbţia fondurilor europene în domeniu, precizând că anul acesta, prin investițiile PNDR, urmează să fie plătite 1,4 miliarde de euro.

„Creşterea absorbţiei fondurilor europene, cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro, care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde de euro pentru investiţiile din PNDR, pe perioada 2014-2020”, a precizat premierul PSD.

Totodată, ea a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală”, a mai afirmat Dăncilă în cadrul conferinței organizate de LAPAR la București.

Publicat în Finantari

Cu ocazia lansării raportului „Investiţiile - coloana vertebrală pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Daniela Nemoianu, Senior Partner la Nemoianu Consulting, Tax & Law, a afirmat că agricultura, digitalizarea, energia şi transporturile sunt principalele domenii cu potenţial investițional competitiv identificate în România.

„Venim cu soluţii în acest raport. Încercăm să ieşim din abordări reactive şi vrem să construim un climat investiţional eficient. Agricultura, energia, digitalizarea şi transporturile sunt în acest moment domeniile cu cel mai mare potenţial investiţional competitiv în România. Recomandăm crearea şi asumarea unui plan naţional de investiţii după modelul planului de investiţii pentru Europa lansat în 2014, de Comisia Europeană. Un astfel de plan ar trebui să cuprindă un pilon de stabilire şi finanţare în cazul investiţiilor strategice pentru România, în special în sectorul public”, a afirmat oficialul AmCham.

În ceea ce privește sectorul agricol, analiștii AmCham sunt de părere că cea mai importantă dintre prioritățile investiționale este reprezentată de reabilitarea infrastructurii de irigații, inclusiv prin folosirea surselor de energie regenerabilă, a rețelelor electrice inteligente, a platformelor și aplicațiilor digitale.

De asemenea, este necesară adoptarea unor măsuri legislative și fiscale care să încurajeze asocierea agricultorilor și consolidarea terenurilor, împreună cu măsuri fiscale care să descurajeze exportul de materie primă și să încurajeze producția cu valoare adăugată în România. Nu în ultimul rând, sunt vizate promovarea agriculturii biologice și conservarea resurselor genetice vegetale naționale.

Potrivit aceluiași document citat, predictibilitatea şi transparenţa în dialogul cu autorităţile publice sunt esenţiale în stabilirea priorităţilor investiţionale.

„Asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi fiscal, eliminarea incertitudinilor de ordin birocratic, administrativ şi legislativ, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii critice, politici economice avansate pentru reducerea decalajului dintre regiuni şi punerea în valoare a capitalului autohton sunt condiţii care pot determina decisiv evoluţia economiei româneşti”, a adăugat Radu Florescu, cel de-al doilea vicepreşedinte AmCham, CEO, Centrade Cheil.

Conform analizei Camerei de Comerţ Americane din România, pentru a transfera bunăstarea la nivelul cetăţenilor este nevoie de investiţii publice şi private prin accelerarea absorbţiei fondurilor UE, atragerea de investiţii străine, dezvoltarea pieţei de capital prin stimularea cererii şi ofertei.

Ținta investițională a Ministerului Agriculturii pentru 2020 în sectorul îmbunătățirilor funciare – două milioane de hectare irigabile

Într-o conferință de presă care a avut loc recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele două milioane de hectare irigabile.

„Este un obiectiv propus şi pe care îl vom realiza. Am pornit la drum cu reamenajarea celor 40 de sisteme, pentru că am socotit să prindem etapele ca să se poată finaliza şi să funcţioneze în teren. Am luat aceste 40 de sisteme pentru că aveam structurile făcute ale asociaţiilor utilizatorilor de apă. Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem cu banii statului - s-a alocat un miliard de euro până în 2020 - tot ce înseamnă staţie de pompare cu staţie de aducţiune, totul să fie funcţional. Aceste 40 de amenajări de lucrări trebuie talonate însă de lucrări secundare, pentru că degeaba duci apa pe canal, dacă nu ai posibilitatea, prin sistemele secundare, să duci apa la plantă. Iar aceste asociaţii private ale utilizatorilor de apă pot să preia bani prin PNDR 2020, sută la sută (nerambursabili, n.r.) să modernizeze sistemul secundar. Mai mult, am făcut modificări în PNDR, pentru ca din acea sumă care vizează îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului secundar să poate fi folosită până la 30% pentru procurarea instalaţiilor de irigare, în aşa fel încât apa să vină la plantă (...)”, a explicat ministrul Agriculturii, în cadrul unei mese rotunde organizate de o revistă cu profil economic.

Potrivit sursei citate, a doua etapă a programului de irigaţii vizează reabilitarea a 37 de amenajări, care în prezent se află în procesul administrativ de constituire a organizaţiilor de utilizatori de apă, iar ultimele nouă amenajări se vor face în ultima etapă.

„Trebuie să ducem la bun sfârşit programul de irigaţii, să reabilităm sistemul principal, să construim sistemul secundar şi să dotăm cu instalaţii de irigat. Însă eu nu sunt un orb al timpului şi mă fac că nu văd că astăzi dau drumul la apă gratuit pe canale cu banii statului, iar fermieri în stânga-dreapta aşteaptă să le irigăm şi culturile. Eu cred că este prea mult. În condiţiile în care statul face aceste investiţii şi pompează apa, am transmis celor de la direcţiile de agricultură şi m-am folosit de orice întâlniri ca să transmit: găsiţi şi dumneavoastră pe plan local soluţii de a lua apa din canal ca să ajungă la plantă. Să nu stăm cu mâinile în buzunar să vină de sus ori dacă a venit apa în canal, să mi-o aducă cineva şi la plante. Din nefericire, sunt şi aceste cazuri”, a spus Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat totodată că va merge personal pe canalele magistrale ca să verifice dacă apa este folosită şi nu trece „degeaba pe acolo cum trece Dunărea pe lângă noi”, în condiţiile în care după 2020 conceptul PAC se desparte de conformitate şi merge „doar pe rezultat şi performanţă”.

„Din momentul în care am dus apa pe canal, le-am spus colegilor din teritoriu că acum, după ce am terminat cu înregistrarea cererilor, o iau personal pe canalele magistrale şi verific ca apa asta să nu treacă degeaba pe acolo, cum trece Dunărea pe lângă noi. Dacă am adus Dunărea pe câmp, dacă am adus Prutul pe câmp, păi să le folosim. Se găsesc soluţii, motopompe, agregate de pompare care se pot lua dintr-un loc în altul. Dacă nu vrei să te asociezi să intri în AUAI, atunci să irigi personal! Ţi-am dat apa gratuit. De asemenea, din perspectiva lui 2020, conceptul PAC se desparte de conformitate, merge pe rezultat, merge spre performanţă, dau banul cu ce scop, în urma acestui ban găsesc ceva din punctul de vedere al interesului statal?”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Conform datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile, pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă

Fostul cadrul militar, Ionuț Piuaru, inginer auto și om de afaceri provenit din businessul cu materiale de construcții (inclusiv din zona de construcții civile), este de câțiva ani crescător de taurine Charolaise și, alături de un alt fermier din comuna Dacia, județul Brașov, au devenit primii doi furnizori ai Filierei Calității „Carne de Mânzat”.

Potrivit afirmațiilor lui Piuaru, animalele sale cresc liber și sănătos pe pășuni de munte, hrănite 100% natural cu iarbă proaspătă, fân și cereale, oferindu-i astfel cărnii un gust savuros.

„Animalele noastre sunt crescute pe pășune, sunt crescute liber, așa cum sunt crescute majoritatea animalelor de carne, sunt furajate cu iarbă de cea mai bună calitate și produse agricole realizate numai în fermă. În felul acesta reușim să controlăm tot acest proces și să asigurăm o hrănire ecologică, fără produși chimici sau de orice altă natură care să aducă prejudicii cărnii pe care noi o livrăm”, a menționat crescătorul în cadrul conferinței de lansare a Filierei Calității „Carne de Mânzat”, eveniment care a avut loc în data de 26 aprilie 2018 la București.

În Mușăteștii de Argeș, pe Valea Vâlsanului, în perioada de început a afacerii cu vaca de carne, Piuaru a investit într-un grajd vechi, destinat inițial creșterii taurinelor de lapte, 2014-2015 fiind în viziunea sa anii grei în ceea ce privește dezvoltarea. Anul trecut însă a fost unul încheiat cu profit după un 2016 pe creștere, iar așteptările pentru 2018 sunt la fel de pozitive, în condițiile colaborării cu Carrefour.

„Anul 2017 l-am încheiat pe profit. Din punctul meu de vedere, estimând cantitățile de animale pe care le vom livra către Carrefour, vor fi creșteri în ceea ce privește cifra de afaceri ca și profit. Primii doi ani de dezvoltare a fermei au fost grei, pentru că am reușit să preluăm la Vâlsănești o fermă veche, s-o modernizăm și s-o adaptăm pentru creșterea animalelor de carne (era o fermă proiectată în anii 80 pentru creșterea vacilor de lapte). Astfel, 2014-2015 au fost doi ani de dezvoltare și de investiții foarte mari, inclusiv în ceea ce privește achiziția de utilaje, comasarea terenurilor din zonă, achiziția de animale. Din 2016 am reușit să trecem pe plus și creșterea este progresivă”, a mai afirmat Piuaru în cadrul conferinței de presă.

Tot el a afirmat că este pe piață de cinci ani, iar startul cu taurine din rasa Charolaise a reprezentat mai mult o pasiune personală, în condițiile în care piața din România, în proporție de poate 70 la sută, este dominată de rasa Angus.

„A fost decizia mea, mi-a plăcut Charolaise, poate cea mai mare rasă de bovine de carne la nivel mondial, în valori absolute, singura rasă albă. Am adus lotul-matcă din zona Charolles, Franța, unul de aproape 30 de capete, care a sosit în 2014. A urmat o creștere progresivă a numărului de animale, fără a forța lucrurile; 80 la sută din dezvoltarea animalelor din fermă s-a realizat pe baza lotului-matcă. În acest moment sunt aproape 80 de capete în fermă. Dorim ca anul acesta să mai facem o achiziție din Franța de încă 20-30 de capete, astfel încât să ne încadrăm în planul și angajamentul pe care l-am făcut față de Carrefour”, a continuat fostul ofițer.

Trei mari abilități!

În cadrul conferinței de presă, Piuaru și-a exprimat părerea că un fermier român ar trebui să aibă trei mari abilități, și anume să știe să facă agronomie, astfel încât să producă furaje pentru animalele lui, să știe să facă zootehnie (să știe să-și crească animalele) și, nu în ultimul rând, să știe să facă comerț, să-și vândă produsele la un preț avantajos.

„Pentru noi, integrați în această filieră a calității Carrefour, am reușit să rezolvăm al treilea punct, acela de a vinde la un preț bun produsele noastre, iar acest aspect rezolvă primele două puncte. Reușim în acest moment să ne ocupăm de ceea ce știm noi mai bine – să creștem animale și să facem furaje pentru ele”, a precizat crescătorul de taurine Charolaise. „Acest parteneriat este un lucru bun pentru noi, prin faptul că avem astfel o previziune pe termen mediu și lung privind numărul de animale livrate. Acest lucru ne asigură atât un suport financiar pe termen lung, cât și un suport moral”.

Fermierul exploatează în prezent aproape 50 de hectare de teren, dintre care 25 ha reprezintă teren arabil și restul este fâneață.

„Noi cultivăm și aproape 50 ha de teren într-o zonă de deal, destul de greu de lucrat, dar producem furajele strict necesare pentru fermă. Nu comercializăm nimic din ceea ce obținem de pe terenurile noastre. Producem lucernă, producem porumb și cu porumbul și orzul facem uruială, produsul care se dă animalelor ca supliment nutrivit pe timp de iarnă, iar vara sunt pășunate începând cu luna mai până spre final de octombrie”, a mai punctat argeșeanul.

Chiar dacă la începutul afacerii, Piuaru nu părea mulțumit că din vaca de carne nu încasează bani decât o dată pe an, el a ținut să precizeze că bucuria oricărui fermier este ca produsul său să fie savurat de cât mai mulți români.

„Cea mai mare bucurie pentru orice fermier român este ca produsele sale să fie savurate de cât mai mulți consumatori, iar parteneriatul cu Filiera Calității Carrefour este cea mai bună metodă prin care rezultatul muncii mele să ajungă pe mesele românilor. Având această susținere mă pot concentra acum pe ce știu eu să fac cel mai bine: creșterea animalelor și oferirea unui produs sănătos, gustos și de calitate”, a conchis Ionuț Piuaru, deținătorul Fermei Agricole Vâlsănești din județul Argeș.

Marfa livrată acoperă doar 20 la sută din cererea rețelei Carrefour la nivel național

Prezent la evenimentul de lansare, Silviu Diaconu, coordonatorul proiectului Filiera Calității Carrefour a precizat la rândul său că estimările interne ale companiei spun că până la final de an ar urma să fie livrate doar către magazinele din București cel puțin 100 de tone de carne, pachet comun de la cele două ferme.

Chiar și așa, mai precizează reprezentantul retailerului, cantitățile nu sunt suficiente pentru întreaga rețea de magazine din țară.

„Produsele se vor găsi doar în București. Acesta este primul pas al proiectului. (...) Suntem în momentul de față în discuții cu vreo 5-6 parteneri”, a mai declarat Diaconu. „Cred că aceste 100 de tone de carne vor veni peste vânzările pe care le avem în mod obișnuit pentru carnea de mânzat (n.r. - circa 500 de tone). Și spun carnea de mânzat și nu de vită, pentru că este un alt angajament pe care l-am făcut clienților noștri, să aducem în fața clientului carne de tineret bovin care are calități gustative mult mai bune decât vita mai în vârstă. Sperăm ca în câțiva ani să ajungem la 50 la sută din cantitatea de carne de mânzat pe care o vindem”.

Carnea provenită din cele două ferme este tranșată și ambalată într-un abator specializat aflat în Râmnicu Vâlcea, iar produsele astfel obținute sunt livrate către hipermarketurile Carrefour din București, putând fi găsite în zona de Măcelarie-Autoservire.

Filiera Calității Carne de Mânzat se alătură celorlalte trei lansate de Carrefour în România, începând cu 2008, pentru porc, morcov și cartofi, asigurând controlul calității produselor oferite, prin monitorizarea și verificarea continuă a standardelor de calitate setate împreună cu partenerii de către o echipă de experți. Produsele sunt disponibile în toate hipermarketurile Carrefour din București, dar și la comandă, pe platforma BRINGO.

„Carrefour promovează produsele românești și producătorii locali, dovada fiind ponderea substanțială pe care produsele autohtone o au în magazinele noastre. Spre exemplu, pe segmentul carne regăsim carne de pasăre 100% românească, carne de vită în proporție de 90% din producție locală și aproximativ 60% carne de porc de la fermele din România. Prin lansarea celei de-a 4-a Filiere a Calității pentru carnea de mânzat Carrefour își continuă angajamentul de a oferi clienților produse românești proaspete și gustoase, având garanția calității prin monitorizarea atentă și verificarea continuă a standardelor agreate cu partenerii”, a spus Florin Căpățână, Director dezvoltare durabilă și relații instituționale Carrefour.

Carrefour România lansează Filiera Calității „Carne de Mânzat”, continuându-și astfel misiunea și angajamentul de a le oferi clienților produse românești de calitate, proaspete și gustoase, cu gust autentic, la un preț competitiv, prin dezvoltarea de parteneriate durabile cu micii producători locali.

Publicat în Zootehnie

În condițiile în care este îndeplinită condiția de a avea un dosar de achiziție avizat și este prezentată o garanție financiară de 100% din valoarea avansului, imediat după semnarea contractului de finanțare, beneficiarii de fonduri FEADR disponibile prin PNDR 2020 pot solicita un avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, anunță voci autorizate ale AFIR, prin intermediul celei mai noi comunicări transmise presei.

Același document mai prevede că, ulterior solicitării avansului, se demarează procedurile de achiziții în conformitate cu procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică anexate contractului de finanțare, în condițiile respectării legislației în vigoare privind achizițiile publice. În aceeași ordine de idei, specialiștii AFIR recomandă demararea cât mai rapidă a procedurii de achiziție a proiectului tehnic. Totodată, potrivit direcțiilor trasate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), stabilirea tipului de procedură se va face însumând valoarea estimată a proiectului tehnic cu cea a lucrărilor.

Următorul pas în implementarea proiectului, conform specialiștilor AFIR, este obținerea autorizației de construire, în timp ce documentele emise de autoritățile de mediu, sanitare sau sanitar-veterinare se vor prezenta, după caz, de către beneficiar la ultima cerere de plată, după finalizarea investiției realizate prin PNDR 2020.

Urmează executarea lucrărilor în termenul stabilit prin Contractul de finanțare, cu asistență din partea proiectantului și sub supravegherea unui diriginte de șantier atestat. Ulterior executării lucrărilor, se realizează și recepția parțială sau finală a acestora și se depun cererile de plată conform eșalonării depuse.

„Subliniem importanța efectuării plăților cu respectarea prevederilor manualului de procedură specifică al AFIR (disponibil pe pagina de internet a Agenței, www.afir.info, secțiunea Informații utile/ Proceduri de lucru pentru PNDR). Prima tranșă de plată trebuie depusă în termen de 12 luni de la semnarea contractului de finanțare pentru proiectele care prevăd construcții-montaj. Acest termen se poate prelungi cu maximum 6 luni, însă implică aplicarea de penalități în conformitate cu prevederile contractuale. Ultima tranșă de plată se va depune cu 90 de zile calendaristice înainte de expirarea duratei de execuție a contractului de finanțare”, se mai scrie în comunicat. „Beneficiarul poate solicita avans de maximum 50% înainte de data depunerii primei tranșe de plată, care se va recupera la ultima tranșă de plată. Precizăm că avansul nu reprezintă tranșă de plată”.

De asemenea, beneficiarii au posibilitatea modificării contractului de finanțare prin solicitarea unui act adițional, cu condiția ca această modificare să nu schimbe obiectivul principal al proiectului și să nu afecteze funcționalitatea investiției, criteriile de eligibilitate și de selecție.

„Precizăm că există situații în care nu este necesară întocmirea de act adițional la contractul de finanțare, cum ar fi: modificări tehnico-financiare ce nu depășesc 10% din valoarea contractului de finanțare, schimbarea adresei sediului social al beneficiarului, schimbarea contului bancar sau de trezorerie și/sau a instituției financiare bancare pentru proiectul PNDR 2020”, afirmă specialiștii AFIR.

Potrivit șefului instituției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, prin aceste noi orientări se continuă demersurile prin care AFIR își dorește să fie cât mai aproape de beneficiari și să-i sprijine pentru a-și duce la bun sfârșit investiția pe care și-au asumat-o.

„Această informare este în fapt un document prin care explicăm pe scurt toate etapele pe care beneficiarul trebuie să le parcurgă până la finalizarea proiectului. Semnarea contractului de finanțare din fonduri europene presupune anumite drepturi, dar și respectarea unor obligații de către ambele părți semnatare. Responsabilitatea nu este doar a beneficiarului, pentru că avem împreună cu el un scop convergent, acela de a dezvolta economia rurală și satul românesc”, a conchis Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Publicat în Finantari

Sesiunea de primire a proiectelor de investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), se prelungeşte până la 30 noiembrie 2017, ora 16:00, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Alocarea financiară, disponibilă în sesiunea din acest an pentru schema GBER aferentă sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole”, este de 70 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a primit online 28 de cereri de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 26 de milioane de euro.

„Dintre investiţiile eligibile prin schema GBER, amintim fabricarea produselor de panificaţie, a îngheţatei şi a sorbetului, dar şi fabricarea unor băuturi, cum ar fi berea artizanală. Valoarea finanţării este de maximum 2,5 milioane de euro/proiect, în funcţie de tipul de beneficiar şi de specificul investiţiei”, se menţionează în comunicat.

Sprijinul acordat pentru procesarea secundară a produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, prin schema GBER aferentă sM 4.2, este de până la 50% nerambursabil şi este corelat cu tipul întreprinderii, tipul investiţiei şi zona de dezvoltare regională în care este amplasată investiţia. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru luna noiembrie 2017, este de 15 puncte.

Depunerea cererilor de finanţare se face online pe pagina oficială a agenţiei, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, 30 noiembrie 2017, ora 16:00. Toţi cei interesaţi să depună cereri de finanţare prin schema GBER aferentă sM 4.2 pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente pe site-ul AFIR, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

Publicat în Finantari

Porcii ”guiță mai departe” în ferma celor trei administratori ai fermei vrâncene Pig Elita, chiar și în condițiile a 10 euro în minus/UVM din plățile în favoarea bunăstării la suine, Subpachetul 1, (în cazul celor din Gologanu un rest de plată de circa 31,5 euro pe UVM, adică pe 0,3 porci grași), dovadă fiind chiar investițiile efectuate de aceștia în 2017 – tractor de capacitate mare, vidanjă, reboxare, transportor de hrană automat, pavele ș.a.

La prima vedere pare un paradox, însă explicațiile oferite atât de oamenii de afaceri, cât și de reprezentații AFISS și ai veterinarilor vin să susțină o stare de fapt, și anume aceea că și un euro lipsă din plățile compensatorii destabilizează cash-flow-ul unei îngrășătorii de porci.

În ciuda volatilității prețurilor cărnii de porc (n.r. - în martie 2017, prețul pe kilogramul de porc în viu era de 3,5 lei, față de 6,8 RON/kg la nivelul lunii septembrie a.c., respectiv 6 lei pe kilogram în prezent, adică fix sistemul de „dinți de fierăstrău” al marjelor din cărțile de economie, cu suișuri și coborâșuri constante, în funcție de sezon), precum și a pierderii unei sume de aproape 10 euro din Subpachetul 1 - „Creșterea cu cel puțin 10 la sută a spațiului alocat disponibil fiecărui animal” al Măsurii 215 - „Plăți în favoarea bunăstării animalelor Pachet – a) – porcine”, aferentă coeficientului de 0,3 porci grași/UVM (coeficient de conversie UVM, conform anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006), cei trei acționari ai Pig-Elita – prima fermă vizitată de jurnaliștii agrarieni invitați de șefa AFISS, Larisa Ene, într-un infotrip de trei zile în regiunea Moldovei – duc mai departe cu mândrie munca de crescător de suine.

Cu mândrie, dar și cu tenacitate de vreme ce, din 2011, cifra de afaceri a fermei nu a variat foarte mult: 2011 – 1.961.942 lei, 2012 – 3.358.686 lei, 2013 – 2.194.148 lei, 2014 – 2.316.966 lei, 2015 – 2.098.837 lei, respectiv 2016 – 2.263.242 lei, șefii Pig Elita pornind din blocstart în 2003, dar a pierdut din plățile pe bunăstare.

ferma porciCă, în AFISS, cei de la Pig-Elita au găsit un sprijin în vederea susținerii acestui business care scade ca profitabilitate atunci când nu intră în cont toată plata compensatorie reiese inclusiv din intervențiile ferme ale Larisei Ene la declarațiile unuia dintre acționari, Maricel Lazăr, atunci când acesta încerca să răspundă unei întrebări cu privire la situația financiară a exploatației din Gologanu: „Ați avut pierderi pentru că din Subpachetul 1 vi s-au tăiat cei 10 euro - de la 41,4 euro sunt 31,5 euro - adică aproape 10 euro. Acolo au fost pierderile, pentru că fiecare om își bugetează plățile compensatorii. Sunt niște sume pe care te bazezi și, în mod normal, ți le bugetezi. Dumnealor sunt un caz aparte – au început în 2003. Gândiți-vă la fermierii care au început după 2007, după 2010, fermele tip Muntenia, cu credite pe investiții mari, pentru că sunt în euro, iar acum situația este că ROBOR a crescut foarte mult și sunt alte costuri”.

Pe de altă parte, cu privire la situația financiară a exploatației sale, într-un ton mai moderat, Lazăr a mărturisit că anul trecut a fost totuși unul „mediu” ca nivel de business, în condițiile în care de când crește porci, nu prea a avut „un an bun”.

„Eu spun mediu pentru că noi am făcut cererea inițial la APIA pentru două cicluri (n.r. - de îngrășare a porcilor). Nu am mers cu a cea de-a treia serie care se scoate în ianuarie-februarie pentru bunăstare”, a precizat fermierul. „Noi pierderi nu am avut pentru că am fost înregistrați la APIA cu două cicluri. Am ieșit cu ciclurile undeva în iunie și în septembrie-octombrie. Pierderile masive au fost la colegii noștri care au scos în ianuarie-februarie”, precizând totuși că „banii pe bunăstare nu sunt așa de siguri” și că, pe 2016, nu i s-a „dat” toată subvenția.

Inteligența cu care fermierii din Gologanu de Vrancea evită perioadele de pierderi este dovedită și de declarațiile celuilalt acționar al Pig Elita, Neluțu Ștefan, prezent și el la discuțiile cu jurnaliștii. În contul său, Neluțu a vorbit de omiterea perioadei celui de-al treilea ciclu de îngrășare a suinelor pentru care nu s-a mai solicitat sprijin pe bunăstare, și anume cel cu valorificare în lunile ianuarie-februarie, ca urmare a prețurilor mici la kilogramul de carne de porc în viu. Mai mult, omiterea celui de-al treilea ciclu susține și evitarea pierderilor pe zona plăților pe biosecuritate, aspect cuprins în aceeași Măsură 215 de plăți în favoarea bunăstării animalelor.

Trebuie menționat în acest context și că în cadrul Pig Elita, un ciclu de îngrășare este de 1.500 de capete, optimizat fix pentru transportul lotului de porcine în două camioane specializate, fiecare cu o capacitate de 750 de capete.

„Făcând două tranșe, ocolim perioada când prețurile sunt jos (n.r. - vânzarea porcinelor în perioada ianuarie-februarie). Populăm undeva în februarie-martie și după aceea în iulie-august. Când se va regla piața din România, vom merge și noi pe trei tranșe. După părerea mea, două cicluri și jumătate se fac lejer. Grajdurile ne-ar permite să mergem până la 1.800 de capete. Este vorba însă de subvenția aceasta pe biosecuritate care se referă și la spațiul pe care trebuie să-l ocupe un purcel. Când este mic i se alocă un spațiu, iar când crește, un alt spațiu”, a precizat oficialul Pig Elita. „Noi am ocolit și perioada de comercializare din perioada sărbătorilor de iarnă, că și atunci nu este un preț deosebit”.

Tot Neluțu Ștefan a recunoscut jurnaliștilor și că, în prezent, Pig Elita este „pe plus” și a explicat și condițiile în care ferma își acoperă investițiile în producție.

„Putem zâmbi și noi puțin. N-avem împrumuturi, trăim pe ceea ce produce societatea”, a afirmat discret crescătorul de porci. „În condițiile în care un euro nu depășește suma de 4,5 lei, furajul nu se duce peste 1,6 lei kilogramul (n.r. - la o conversie de 2,5 kg furaj/un kg porc în viu), purcelul pentru îngrășat nu sare de 80-82 de euro pe cap de animal și dacă am avea un preț de 5,6-5,7 lei kilogramul de carne în viu, ne acoperim cumva costurile. Însă, de obicei, prețurile sunt de 5,2-5,5 lei kilogramul de porc în viu și, atunci, mare parte din banii din subvenția pe biosecuritate se duce în costuri, nu în biosecuritate. Principalul cost este cu purcelul. La 82 de euro pe cap, la 23,5 de kilograme bucata, zic eu este exagerat. Au fost perioade când îl luam și cu 45 de euro purcelul. Acum s-a dublat”.

Investițiile... „de speriat” din Pig-Elita, în realitate normale în viziunea AFISS

Și acestea nu sunt cuvinte prea mari, ci fix ale unuia dintre administratorii firmei, mai exact ale aceluiași Neluțu Ștefan. Iată cum, în ciuda tăierilor din plățile pe bunăstare, 2017 a fost unul bogat în investiții, conform spuselor acționarului amintit mai sus: „Dacă ar fi să evaluăm investițiile de anul acesta, cred că m-aș speria. Am luat un tractor de capacitate mare, vidanjă legată de tractor, reboxare, transportor de hrană automat, pavele (grătarele de sub purcei)”, a spus Neluțu Ștefan, afirmații întărite inclusiv de cele ale lui Lazăr Maricel: „Anul trecut au fost niște investiții masive, începând cu grătarele care costă 18 euro metrul pătrat, hrănitori, boxări, un total de aproximativ trei miliarde de lei vechi. Investițiile acestea sunt formate atât din credite, cât și din venituri proprii”.

La prima vedere, ar părea un paradox să investești atât de mult, dar să spui că ai pierderi în business ca urmare a diminuării nivelului plăților pe bunăstare. Însă cei din sector nu sunt de aceeași părere. Și aceștia chiar explică.

Potrivit declarației de principii a AFISS, exprimată chiar de șefa asociației, intenția conducerii acesteia este de a-i susține pe fermierii mici, cei care nu dețin capabilități de reproducție, astfel încât aceștia să se dezvolte, să investească, să-și majoreze capacitatea de producție, adică implicit profitabilitatea și capacitatea de a se menține pe piață, în lupta cu marile concerne (unul dintre acestea foarte aproape de Gologanu).

„Nu neapărat că vrem să ne poziționăm ca asociație. Vrem doar să fim ascultați și necesitățile acestor fermieri să ajungă în atenția autorităților, să se facă ceva, să poată rezista pe piață. Asta a fost ideea revenirii pe piață a AFISS”, a afirmat Larisa Ene în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii în crescătoria din Gologanu. „O fermă de 1.500-2.000 de capete pe serie este o fermă mică. Este una care îi permite unei familii să trăiască. Acești fermieri trebuie să supraviețuiască, trebuie să-și mărească capacitatea, pentru că aduc un plus inclusiv în zonele unde sunt exploatațiile acestea. Ele consumă furaj, iar cei care produc pe vegetal, vând către aceste ferme care își produc furajul în fermă. Aduc un plus de venit tuturor”.

Mihai NeaguÎn susținerea celor afirmate de Larisa Ene a venit și medicul veterinar dr. Mihai Neagu, care a explicat de ce continuarea acestor plăți compensatorii pe bunăstare și aportul acestora în cash-flow-ul unei ferme precum Pig Elita fac ca aceasta să nu plutească în derivă pe marea agitată a pieței volatile din sectorul porcului.

„S-a terminat măsura 215 și urmează să se implementeze Măsura 14T despre care, din câte înțeleg, s-a decis asupra ei și va merge până în 2020. Este măsură bună în sensul în care oferă anumite avantaje la cash-flow, o siguranță la încasări. Ea nu este o subvenție directă, ci o plată compensatorie. Atunci, ai niște costuri suplimentare ca să îndeplinești condițiile lor, dar te ajută la cash-flow. Ai o sursă sigură, în condițiile în care piața este foarte volatilă. Adică, porci ca aceștia, anul trecut, în martie, erau 3,5 lei kilogramul în viu. Anul acesta, s-a ajuns la 6,8 pe kilogramul în viu. În decurs de un an, este o diferență foarte mare. Când stai într-o piață atât de volatilă, faptul că încasezi niște bani dintr-o alocare sigură ajută. În plus, în aceste condiții, și băncile scontează biletele și, atunci, ai un buffer financiar. Altfel, dacă s-ar sta numai în producție, banca nu ar fi niciodată dispusă să-și asume riscul de refinanțare. (...) Banii aceștia sunt foarte importanți pentru fermierii mici, pentru că au fost aproape doi ani cu prețuri între 3,5 și 4 lei pe kilogram viu. Porcul mic este adevărat că a costat mai puțin, dar nu atât de mult încât să permită să se iasă pe zero. Fermierii mici au pierdut bani (cei care nu au fost integrați). Este foarte important să se știe lucrul acesta, pentru că nu pot să-și mărească capacitatea, nu pot să investească, nu pot face nimic”, a conchis veterinarul.

Cu un număr mediu de trei angajați în 2016, Pig Elita a avut în 2016 un profit net de 289.618 lei, datorii de 326.073 lei, active imobilizate de 236.059 lei, active circulante de 434.748 lei, respectiv capitaluri proprii de 411.615 lei.

Plăţile în favoarea bunăstării animalelor – pachet a) – porcine au ca obiectiv general îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor. Ca obiectiv specific, aceste plăţi au ca scop atât asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice prin acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, cât și îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare pentru bunăstare prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Pentru porcii graşi şi scrofiţe, prima compensatorie se acordă pentru maximum 2,3 cicluri/an, avându-se în vedere operaţiunile de transport aferente populării sau depopulării pentru fiecare ciclu. Pentru categoria scroafe, prima compensatorie se acordă avându-se în vedere numai operaţiunile de transport aferente efectivului înlocuit şi transportat în proporție de maximum 30% din capacitatea maximă a fermei.

Link-uri utile:

http://www.apia.org.ro/ro/directia-metodologie-monitorizare-raportare-si-relatii-institutionale/conventii-masurii-14t-fosta-masura-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-campania-2017

https://lege5.ro/Gratuit/ge2tinzqgezq/ordinul-nr-77-2017-privind-aprobarea-sistemelor-de-sanctiuni-pentru-cererile-de-plata-depuse-incepand-cu-anul-2016-de-beneficiarii-masurii-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-pachetul-a-porcine-si

Publicat în Zootehnie

La recomandarea șefului AFIR, specialiștii agenției au realizat recent o analiză cu privire la cele mai importante cauze ale neeligibilităţii proiectelor de investiţii în sectorul pomicol, prima invocată de vocile autorizate ale instituției fiind întocmirea proiectelor fără a fi respectate condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului.

„Am solicitat colegilor din departamentele tehnice ale AFIR să analizeze cu celeritate motivele pentru care mai multe proiecte depuse pentru finanțare în sectorul pomicol sunt declarate neeligibile. Am vrut să vedem dacă este o cauză internă sau dacă neeligibilitatea cererilor de finanțare vine pe fondul documentațiilor incomplete, al lipsei actelor de proprietate sau de folosință a exploatației sau pentru că nu poate fi demonstrată cu documente viabilitatea economică a investiției. Am constatat că principalul motiv de neeligibilitate este întocmirea proiectelor fără a fi respectate condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului, deși aceste condiții sunt cunoscute de la început, chiar înainte de lansarea sesiunii de primire a proiectelor”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție de AFIR ca urmare a raportului întocmit de angajații agenției, în ceea ce priveşte condiţia ca investiţia să se încadreze în cel puţin una din acţiunile/operaţiunile eligibile prin submăsură, un motiv de neeligibilitate este și acela că Studiul de Fezabilitate (SF) nu este prezentat şi completat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului.

De asemenea, s-a descoperit că de multe ori nu era ataşată Anexa B (Prognoza veniturilor şi evoluţia capacităţii de producţie) la SF, conform modelului-cadru solicitat, precum şi că nu existau precizări cu privire la realizarea lucrărilor de înfiinţare a plantaţiei, deoarece nu au fost cuprinse cheltuieli în Bugetul Indicativ.

Totodată, un alt motiv pentru care cererile de finanţare sunt declarate neeligibile este și acela că nu se regăseşte ataşat extrasul de carte funciară şi nu poate fi corelată suprafaţa ce vizează investiţia (suprafaţă menţionată în SF) cu cea menţionată în actele de proprietate.

În plus, un alt motiv care a dus la declararea neeligibilităţii proiectelor depuse pe sM 4.1.a a fost acela al lipsei proiectului de înfiinţare a plantaţiei însoţit de studiul pedologic (document obligatoriu conform Ghidului solicitantului) sau au fost ataşate extrase de carte funciară ce cuprind informaţii contradictorii.

Potrivit sursei citate, o altă condiţie obligatorie pentru a primi sprijin şi care nu a fost respectată vizează viabilitatea economică a investiţiei, care trebuie demonstrată în baza documentaţiei tehnico-economice, în sensul că analiza economico-financiară nu prezenta explicaţii (calculele concrete pe baza datelor obţinute ca urmare a prognozelor economice) sau, în urma solicitării de informaţii suplimentare, nu erau completaţi toţi indicatorii economici.

Inclusiv absența documentelor care atestă utilizarea materialului fructifer certificat a fost adăugată listei motivelor neeligibilității, alături de altele.

„În cazul înfiinţării şi/sau reconversiei, trebuie utilizat doar materialul fructifer din categoria biologică certificată sau dintr-o categorie superioară. Dacă în SF nu se regăsesc informaţii cu privire la înfiinţarea culturii din punctul de vedere al materialului biologic folosit, aşa cum prevede Ghidul solicitantului, proiectul este declarat neeligibil. S-a constatat, de asemenea, că nu se respectă condiţia privind «realizarea investiţiei doar în unităţile administrativ teritoriale (UAT) prezentate în anexa din Cadrul Naţional de Implementare al Subprogramului Tematic Pomicol (STP) şi că trebuie să se respecte zonarea speciilor din anexă (Anexa 7 a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1a)». Astfel, nu au fost prezentate documente pentru întreg terenul agricol deţinut în cadrul exploataţiei (nu sunt ataşate copii după Registrul agricol)”, notează instituţia.

Oficialii AFIR mai susţin că un alt criteriu de eligibilitate care nu a fost respectat la depunerea cererilor de finanţare se referă la faptul că exploataţia trebuie să respecte dimensiunile economice viabile.

„O serie de cereri de finanţare depuse au fost declarate neeligibile pentru că solicitantul nu se regăseşte în baza de date a APIA cu exploataţia înregistrată şi astfel nu pot fi verificate suprafeţele ce vizează investiţia”, subliniază Agenţia.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit solicitări de finanţare în valoare totală de 164,8 milioane de euro pentru 367 cereri de finanţare conforme depuse prin submăsura 4.1.a „Investiţii în exploataţii pomicole”, de la demararea în 2015 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 şi până în prezent.

Conform datelor AFIR, din totalul proiectelor depuse, până în acest moment au fost selectate pentru finanţare 138 de proiecte care vizează înfiinţarea şi modernizarea exploataţiilor pomicole, valoarea finanţării nerambursabile acordată prin PNDR pentru acestea fiind de aproximativ 63 de milioane de euro.

Valoarea plăţilor efectuate până în prezent, pentru decontarea cheltuielilor realizate de către beneficiarii investiţiilor pomicole, este de 2,1 milioane de euro.

AFIR precizează că sesiunea de primire a proiectelor pentru sM 4.1.a a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2017, ora 16:00.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 2