Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, a precizat, marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne

La sfârșitul primelor două luni ale anului în curs, țara noastră va avea în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, luni, 4 februarie 2019, la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile, vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să-l faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

La finele primelor două luni ale anului în curs, țara noastră ar urma să aibă în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Daea a adăugat că suma de 2,84 miliarde de euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017-februarie 2019, și 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie, ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde de euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, bani care au alimentat spațiul rural din România. El a subliniat totodată că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la 48%.

„O sumă extrem de importantă, care se cântăreşte prin obiective de investiţii specifice activităţii AFIR, care se cântăreşte prin producţii specifice activităţii APIA, care a ridicat România pe o treaptă de respect în Uniunea Europeană şi pe o treaptă atât de necesară şi atât de căutată de fiecare dintre noi. Merită toţi cei care au contribuit la acest efort să prindă din respectul muncii felicitările care se impun în momentul acesta de bilanţ”, a menţionat totodată membrul Guvernului Dăncilă.

Şeful MADR a mai spus că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Şeful MADR a mai adăugat că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Publicat în Finantari

Începând cu ziua de vineri, 21 decembrie 2018, procesatorii pot depune cereri de finanţare a proiectelor pentru investiţii în procesarea produselor agricole pentru obţinerea de produse neagricole, cum sunt pâinea, produsele zaharoase, prăjiturile sau berea artizanală, cu ajutorul unei scheme cu buget de peste 35 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), transmis luni presei.

„Începând din 21 decembrie, procesatorii pot depune online la AFIR solicitări de finanţare a proiectelor pentru investiţii în procesarea produselor agricole pentru obţinerea de produse neagricole, precum pâine, produse zaharoase, prăjituri, bere artizanală şi multe altele. Finanţarea disponibilă prin schema GBER a subMăsurii 4.2 contribuie semnificativ la creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi la obţinerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi, cu asigurarea standardelor de calitate”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Șeful AFIR a mai precizat că valoarea sprijinului financiar poate ajunge până la 2,5 milioane de euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat. Pragul de calitate lunar pentru depunerea unui proiect este de 65 de puncte (în 21 decembrie 2018 - 31 ianuarie 2019) şi scade treptat până la pragul minim de depunere de 15 puncte (1 - 30 iunie 2019).

Sesiunea de primire a proiectelor de investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole va fi deschisă prin intermediul schemei GBER aferente subMăsurii 4.2 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020, în perioada 21 decembrie 2018, ora 9:00 - 30 iunie 2019, ora 16:00.

Potrivit AFIR, fondurile totale disponibile pentru această sesiune sunt de 35.348.504 euro, împărţite astfel: 21.209.103 de euro pentru dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializarea a produselor agricole şi de 14.139.401 euro pentru crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole.

Depunerea documentației se realizează online pe site-ul AFIR.

Pe lista investiţiilor eligibile prin această linie de finanţare se află: fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea îngheţatei şi a sorbetului, fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea alimentelor pentru utilizări nutriţionale speciale (de exemplu: lapte praf, alimente fără gluten), dar şi fabricarea unor băuturi, cum ar fi berea artizanală.

Toţi cei interesaţi să pregătească documentaţia în vederea depunerii proiectelor pot consulta Ghidul solicitantului şi anexele pentru schema GBER aferentă subMăsurii 4.2, documente publicate pe pagina de internet, www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR.

Publicat în Finantari

Miercuri, 21 noiembrie 2018, Camera Deputaților a aprobat prin vot final o serie de acte normative cu impact direct asupra sectoarelor agricol, zootehnic și agroalimentar din zona montană.

Concret, a trecut de votul deputaților Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană (PL-x 105/2018) – lege ordinară –, cu 212 voturi pentru, 1 împotrivă și 62 de abțineri.

De asemenea, Camera Deputaților a aprobat prin vot final Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrare a cărnii în zona montană (PL-x 106/2018) – lege ordinară –, cu 205 voturi pentru, 1 împotrivă și 65 de abțineri.

Și Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane (PL-x 107/2018) – lege ordinară –, a trecut de Camera Deputaților cu 206 voturi pentru, 60 de abțineri și 1 împotrivă.

Nu în ultimul rând, tot prin vot final, deputații au aprobat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană (PL-x 147/2018) – lege ordinară –, cu 212 voturi pentru, 1 împotrivă și 52 de abțineri.

În majoritatea cazurilor, finanțarea se face în conformitate cu proiectele‐tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane.

Publicat în Știri interne

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Ultimele noutati

Sesiunea de primire a proiectelor pentru finanţarea investiţiilor în exploataţiile agricole şi a investiţiilor neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) va demara în cel mult şapte zile de la data publicării pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a anunţat instituţia prin intermediul unui comunicat de presă transmis miercuri, 22 august 2018.

Variantele finale ale Ghidurilor solicitantului pentru finanţarea investiţiilor în exploataţiile agricole şi a investiţiilor neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) sunt valabile pentru sesiunea de primire a proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole (subMăsura 4.1, inclusiv pentru teritoriul ITI Delta Dunării), investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole (subMăsura 6.2, doar pentru teritoriul ITI Delta Dunării), precum şi investiţii pentru crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole (subMăsura 6.4, doar pentru teritoriul ITI Delta Dunării).

„Investiţiile în exploataţiile agricole sunt un pilon foarte important prin care putem face efectiv modernizarea agriculturii româneşti, iar publicarea versiunii finale a ghidului pentru această subMăsură este un eveniment aşteptat de către viitorii solicitanţi de fonduri europene nerambursabile. În ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor neagricole, punem la dispoziţia unei zone cu multe constrângeri naturale şi sociale, Delta Dunării, o paletă destul de largă de posibilităţi pentru a dezvolta activităţi care să sprijine dezvoltarea economică a acestei minunate părţi din ţara noastră”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Pe site-ul www.afir.info (secţiunea Investiţii PNDR), alături de versiunile finale ale Ghidurilor solicitantului, au fost publicate şi anexele aferente acestora, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv cererile de finanţare, pe care beneficiarii le pot testa şi pregăti în vederea depunerii.

Publicat în Finantari

La ceas de seară, luni, 2 iulie 2018, Agenția Națională de Presă Agerpres transmitea o veste care pare să confirme o informație pe care Revista Fermierului o difuza încă de la finele lunii februarie a.c., și anume aceea că acționarul majoritar al Agricost, Constantin Duluțe, era interesat de un parteneriat pentru investiții, discuții care par să aibă o finalitate acum, prin contractul de concesiune care ar urma să fie încheiat între Agricost și cei de la holdingul guvernamental emiratez Al Dahra.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii Agerpres, nu mai puțin de 500 de milioane de euro ar urma să fie investiți în IMB de concernul din Emiratele Arabe Unite, atât pe zona de vegetal, cât și pe cea de zootehnie.

„Discutăm tranzacţionarea unei părţi din acţiunile Agricost către concernul Al Dahra. Este un beneficiu pentru statul român, deschidem o piaţă către Orientul Mijlociu. Se vor investi aproximativ 500 de milioane de euro, în Insula Mare a Brăilei şi o componentă importantă va fi dezvoltarea sectorului zootehnic ovin. Va fi un contract de concesiune până în anul 2032”, a declarat acţionarul majoritar al Agricost SA, Constantin Duluţe, pentru Agerpres.

În ziua de 21 februarie 2018, RF publica un articol amplu despre subiect, ocazie cu care Duluțe preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale Agricost, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea el a mai precizat că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

La acea vreme, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Se știa din aprilie?

Interesant este faptul că al doilea pe lista companiilor private și de stat din UAE, participante la forumul de afaceri și investiții România-Emiratele Arabe Unite organizat de Camera de Comerț și Industrie a României în 17 aprilie 2018, uimitor, chiar după Mubadala, se află holdingul guvernamental emiratez „Al Dahra”, lider proeminent în domeniul agribusinessului, specializat în cultivarea, producerea și comercializarea hranei pentru animale și a produselor alimentare esențiale pentru om (orez, făină, fructe și legume).

Potrivit informațiilor CCIR, de la înființare, Al Dahra a cunoscut o creștere continuă, alimentată de o strategie activă de investiții în exterior, stabilind diverse achiziții directe și asocieri în comun cu producători specializați în domeniul hranei pentru animale și alimente din întreaga lume.

Grupul deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 ha, opt fabrici de presare și producție de furaje, patru unități de măcinare a orezului și două instalații de măcinare a făinii.

„Holdingul este prezent și în România, prin investițiile efectuate în sectorul agricol”, spuneau cei de la CCIR, fără însă a indica unde anume au investit aceștia.

Cifra de afaceri anuală a holdingului este de un miliard de dolari americani și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, după cum urmează: - un milion de tone metrice de cereale procesate și comercializate pe an, două milioane de tone metrice de furaje pentru animale produse și comercializate/an, respectiv 1,5 milioane tone fructe produse și comercializate /an.

Al Dahra este cel mai mare client al portului Khalifa din Abu Dhabi.

Însă cel mai important aspect comunicat de CCIR este acela potrivit căruia Al Dahra era interesată să investească aproximativ 500 de milioane de dolari americani în sectorul agricol român prin concesionarea, achiziționarea a 58.000 ha de teren agricol, achiziționarea unui teren în apropierea portului Constanta, care să poată fi folosit ca dry doc, centru de logistică și export etc. Cifra de 58.000 ha și suma de 500 de milioane de dolari reprezintă exact ceea ce Duluțe a precizat în declarațiile sale.

Asta înseamnă că totul era deja parafat?

Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, preciza pentru www.revistafermierului.ro șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, mai declara pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe preciza că în ultimul an s-au pompat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, mărturisea Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, declara Buda, citat de aceeași agenție națională de presă Agerpres.

Publicat în Ultimele noutati

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat miercuri, 30 mai 2018, la Haret, Vrancea, că există banii necesari Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru procurarea  instalațiilor de irigat prin intermediul fondurilor FEADR disponibile prin subMăsura 4.3 din PNDR 2020.

El a precizat că, prin decizia Executivului de la București, nu mai puțin de 435 de milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul proiectelor menite să susțină punerea în funcțiune a sistemelor secundare de irigații.

„Evident că da!”, a răspuns ministrul Daea întrebării adresate de jurnaliștii Revista Fermierului cu privire la situația disponibilizării banilor FEADR destinați OUAI-urilor. „Aici sunt două direcții de acțiune. Prima este aceea pe infrastructura statului, înțelegându-se aici stațiile de pompare și canalele de distribuție unde, prin Programul Național de Investiții, prin Guvern, s-a alocat un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări – punerea în funcțiune a stațiilor, decolmatarea, curățirea secțiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde trebuie și, din fericire, trebuie. Sunt 70 de milioane de euro cheltuite, dar gândiți-vă că este începutul lucrărilor și, de aici încolo, banii se vor consuma pe măsura efectuării și recepționării lucrărilor. Sunt o serie întreagă de lucrări care nu au fost recepționate. Plata se va face la recepția lor.

A doua direcție pe care noi acționăm este direcția privată, adică sistemul secundar de irigații care se află în proprietatea fermierilor care s-au organizat în asociații și pentru care, prin PNDR, avem 435 de milioane de euro care vor fi puse în mișcare pentru proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în așa fel încât, odată cu sistemul principal, să punem în funcțiune și sistemele secundare.

Ca o noutate, prin decizia pe care am luat-o în Guvern de a modifica PNDR, putem da posibilitatea ca din banii europeni, până la 30 la sută (...) să-i putem folosi pentru procurarea instalațiilor de irigat, în așa fel încât, odată plecată apa pe canal, să ajungă și la plantă”, a afirmat Daea cu ocazia punerii în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan.

Tot el a precizat că suprafaţa irigată din România a crescut de la 346.000 de hectare în 2016 la peste un milion de hectare în 2018. Conform spuselor lui Daea, investiţiile în refacerea sistemelor de irigaţii din România au făcut ca 1.350 de kilometri de canale de irigaţii să dispună de apă.

„Anul acesta, avem peste 825.000 contractate, deci, contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 pentru irigarea sezonieră. Deci, un milion de hectare cu documente care atestă această suprafaţă şi atestă dorinţa fermierilor de a avea apă şi posibilitatea ANIF de a o distribui. Nu putem să uităm faptul că acum apa pe canale - care a ajuns la 1.350 km de canale pline cu apă - este gratuită. Toată cheltuiala este suportată de stat”, a menționat ministrul de resort.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană (UE).

Premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au participat miercuri, 30 mai 2018, la punerea în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan. Amenajarea Complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu face parte din planul de amenajare hidroameliorativă a spaţiului Siret - Bărăgan, având ca sursă de apă Canalul Magistral Siret - Bărăgan.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Publicat în Tehnica agricola

Nu mai puțin de 288,02 milioane de euro au intrat în conturile României, miercuri, 22 mai 2018, reprezentând rambursarea plăţilor aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a anunțat premierul PSD, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței Executivului.

Prim-ministrul a precizat că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, apropiindu-se de media europeană de 18%.

„Avem încă o veste bună: în data de 22 mai 2018, în conturile României au intrat 288,02 milioane euro, reprezentând rambursarea plăților aferente fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Această sumă se adaugă la suma de 1,85 miliarde de euro primită până în prezent pentru agricultură. Acest lucru a fost posibil prin acordarea la timp a subvenţiilor - şi vreau să îl felicit pe dl ministru Daea -, dar şi urmărirea atentă a derulării proiectelor de dezvoltare rurală”, a menționat Dăncilă.

Şefa Executivului a adăugat că, „de la începutul anului 2018, România a primit cu titlu de rambursare 2,14 miliarde euro, reprezentând 67% din suma programată a fi accesată de la UE de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

„Pentru că facem referire la fondurile europene, vreau să reiterez ce a spus doamna ministru Rovana Plumb aseară, şi anume faptul că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, deci ne apropiem cu paşi rapizi de media europeană care este de 18%”, a punctat premierul Dăncilă.

Miercuri, 23 mai 2018, în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor – LAPAR, Viorica Dăncilă a vorbit despre absorbţia fondurilor europene în domeniu, precizând că anul acesta, prin investițiile PNDR, urmează să fie plătite 1,4 miliarde de euro.

„Creşterea absorbţiei fondurilor europene, cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro, care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde de euro pentru investiţiile din PNDR, pe perioada 2014-2020”, a precizat premierul PSD.

Totodată, ea a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală”, a mai afirmat Dăncilă în cadrul conferinței organizate de LAPAR la București.

Publicat în Finantari

Cu ocazia lansării raportului „Investiţiile - coloana vertebrală pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Daniela Nemoianu, Senior Partner la Nemoianu Consulting, Tax & Law, a afirmat că agricultura, digitalizarea, energia şi transporturile sunt principalele domenii cu potenţial investițional competitiv identificate în România.

„Venim cu soluţii în acest raport. Încercăm să ieşim din abordări reactive şi vrem să construim un climat investiţional eficient. Agricultura, energia, digitalizarea şi transporturile sunt în acest moment domeniile cu cel mai mare potenţial investiţional competitiv în România. Recomandăm crearea şi asumarea unui plan naţional de investiţii după modelul planului de investiţii pentru Europa lansat în 2014, de Comisia Europeană. Un astfel de plan ar trebui să cuprindă un pilon de stabilire şi finanţare în cazul investiţiilor strategice pentru România, în special în sectorul public”, a afirmat oficialul AmCham.

În ceea ce privește sectorul agricol, analiștii AmCham sunt de părere că cea mai importantă dintre prioritățile investiționale este reprezentată de reabilitarea infrastructurii de irigații, inclusiv prin folosirea surselor de energie regenerabilă, a rețelelor electrice inteligente, a platformelor și aplicațiilor digitale.

De asemenea, este necesară adoptarea unor măsuri legislative și fiscale care să încurajeze asocierea agricultorilor și consolidarea terenurilor, împreună cu măsuri fiscale care să descurajeze exportul de materie primă și să încurajeze producția cu valoare adăugată în România. Nu în ultimul rând, sunt vizate promovarea agriculturii biologice și conservarea resurselor genetice vegetale naționale.

Potrivit aceluiași document citat, predictibilitatea şi transparenţa în dialogul cu autorităţile publice sunt esenţiale în stabilirea priorităţilor investiţionale.

„Asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi fiscal, eliminarea incertitudinilor de ordin birocratic, administrativ şi legislativ, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii critice, politici economice avansate pentru reducerea decalajului dintre regiuni şi punerea în valoare a capitalului autohton sunt condiţii care pot determina decisiv evoluţia economiei româneşti”, a adăugat Radu Florescu, cel de-al doilea vicepreşedinte AmCham, CEO, Centrade Cheil.

Conform analizei Camerei de Comerţ Americane din România, pentru a transfera bunăstarea la nivelul cetăţenilor este nevoie de investiţii publice şi private prin accelerarea absorbţiei fondurilor UE, atragerea de investiţii străine, dezvoltarea pieţei de capital prin stimularea cererii şi ofertei.

Ținta investițională a Ministerului Agriculturii pentru 2020 în sectorul îmbunătățirilor funciare – două milioane de hectare irigabile

Într-o conferință de presă care a avut loc recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele două milioane de hectare irigabile.

„Este un obiectiv propus şi pe care îl vom realiza. Am pornit la drum cu reamenajarea celor 40 de sisteme, pentru că am socotit să prindem etapele ca să se poată finaliza şi să funcţioneze în teren. Am luat aceste 40 de sisteme pentru că aveam structurile făcute ale asociaţiilor utilizatorilor de apă. Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem cu banii statului - s-a alocat un miliard de euro până în 2020 - tot ce înseamnă staţie de pompare cu staţie de aducţiune, totul să fie funcţional. Aceste 40 de amenajări de lucrări trebuie talonate însă de lucrări secundare, pentru că degeaba duci apa pe canal, dacă nu ai posibilitatea, prin sistemele secundare, să duci apa la plantă. Iar aceste asociaţii private ale utilizatorilor de apă pot să preia bani prin PNDR 2020, sută la sută (nerambursabili, n.r.) să modernizeze sistemul secundar. Mai mult, am făcut modificări în PNDR, pentru ca din acea sumă care vizează îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului secundar să poate fi folosită până la 30% pentru procurarea instalaţiilor de irigare, în aşa fel încât apa să vină la plantă (...)”, a explicat ministrul Agriculturii, în cadrul unei mese rotunde organizate de o revistă cu profil economic.

Potrivit sursei citate, a doua etapă a programului de irigaţii vizează reabilitarea a 37 de amenajări, care în prezent se află în procesul administrativ de constituire a organizaţiilor de utilizatori de apă, iar ultimele nouă amenajări se vor face în ultima etapă.

„Trebuie să ducem la bun sfârşit programul de irigaţii, să reabilităm sistemul principal, să construim sistemul secundar şi să dotăm cu instalaţii de irigat. Însă eu nu sunt un orb al timpului şi mă fac că nu văd că astăzi dau drumul la apă gratuit pe canale cu banii statului, iar fermieri în stânga-dreapta aşteaptă să le irigăm şi culturile. Eu cred că este prea mult. În condiţiile în care statul face aceste investiţii şi pompează apa, am transmis celor de la direcţiile de agricultură şi m-am folosit de orice întâlniri ca să transmit: găsiţi şi dumneavoastră pe plan local soluţii de a lua apa din canal ca să ajungă la plantă. Să nu stăm cu mâinile în buzunar să vină de sus ori dacă a venit apa în canal, să mi-o aducă cineva şi la plante. Din nefericire, sunt şi aceste cazuri”, a spus Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat totodată că va merge personal pe canalele magistrale ca să verifice dacă apa este folosită şi nu trece „degeaba pe acolo cum trece Dunărea pe lângă noi”, în condiţiile în care după 2020 conceptul PAC se desparte de conformitate şi merge „doar pe rezultat şi performanţă”.

„Din momentul în care am dus apa pe canal, le-am spus colegilor din teritoriu că acum, după ce am terminat cu înregistrarea cererilor, o iau personal pe canalele magistrale şi verific ca apa asta să nu treacă degeaba pe acolo, cum trece Dunărea pe lângă noi. Dacă am adus Dunărea pe câmp, dacă am adus Prutul pe câmp, păi să le folosim. Se găsesc soluţii, motopompe, agregate de pompare care se pot lua dintr-un loc în altul. Dacă nu vrei să te asociezi să intri în AUAI, atunci să irigi personal! Ţi-am dat apa gratuit. De asemenea, din perspectiva lui 2020, conceptul PAC se desparte de conformitate, merge pe rezultat, merge spre performanţă, dau banul cu ce scop, în urma acestui ban găsesc ceva din punctul de vedere al interesului statal?”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Conform datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile, pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 3