Miercuri, 15 Mai 2019 16:48

Consumatorii europeni, mai educați

În ultimii ani, fermierii europeni trebuie să facă față unei noi provocări, și anume unei generații de consumatori din ce în ce mai educate, potrivit aprecierilor lui Gheorghe Albu, preşedintele interimar al Ligii Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cu ocazia un forum de specialitate care a avut loc la București, marți, 14 mai 2019.

În acest context, el i-a îndemnat pe tineri să se alăture demersului de susținere a sectorului agricol, un domeniu în care, spune el, își pot face un viitor, ambele teme fiind discutate în data de 9 aprilie 2019, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri care a precedat-o pe cea de la București.

„Îndreptaţi-vă către agricultură, pentru că acolo este un loc în care vă puteţi realiza şi profesional, dar şi familial! Toată familia noastră lucrează în agricultură, cot la cot. O altă temă abordată la Bruxelles este legată de următoarea generaţie de consumatori, care este din ce în ce mai educată, iar noi trebuie să răspundem acestor provocări”, a spus Albu.

Cohorta demografică „Generația Y” sau așa-zișii mileniali (tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) percep mediul rural ca principal furnizor de alimente sănătoase și optează pentru mâncarea realizată din ingrediente a căror provenienţă este cunoscută, se arată într-un studiu calitativ desfăşurat pe o perioadă de doi ani în interiorul comunităţii online create, moderate şi coordonate de Exact Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero și remis presei luni, 20 august 2018.

Subiecții au mărturisit că mâncarea sănătoasă este cea în care ştii exact ce pui şi cum o prepari. Mai exact, consumul de mâncare gătită a fost menţionat de fiecare dată când s-a discutat despre alimentaţia sănătoasă, relevă studiul.

Pe de altă parte, milenialii simt că susţin comunitatea prin cumpărarea de alimente de la piaţă ori direct din gospodăriile ţăranilor, acest fapt generând şi un sentiment de apartenenţă la grup.

Atunci când vine vorba de produse cumpărate din magazin, reprezentanții Generației Y verifică eticheta - nutrienţi, E-uri, aditivi, zaharuri, gluten. Ei se opresc asupra produselor care reuşesc să convingă prin informaţia conţinută de etichetă. Această categorie de public alege să consume mai puţin, comparativ cu generaţia anterioară (Generația X), incluzând în meniu produse care par „mai sigure”, comparativ cu altele. Această alegere vine, pe de-o parte, ca urmare a convingerii conform căreia „a mânca mult este o lipsă de control care generează riscuri”. Pe de altă parte, este evitată, astfel, risipa alimentară.

Milenialii optează pentru meniuri variate, bucătării internaţionale, mâncare experimentală.

Partenerii Forum for The Future of Agriculture (FFA), în colaborare cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat, marţi, 14 mai a.c., la Hotel Intercontinetal din București, o conferinţă regională privind viitorul agriculturii.

Dezbaterea de la Bucureşti s-a concentrat asupra unor subiecte de interes pentru deţinătorii de terenuri, fermieri, ecologişti şi factori de decizie politică.

Publicat în Știri interne

Miercuri, 9 ianuarie 2019, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, a convocat o videoconferință cu președinții și vicepreședinții grupurilor de lucru de la Bruxelles, cu experții din cadrul Unității pentru Pregătirea Consiliului Președinției UE, precum și cu secretarii de stat și directorii generali din structurile implicate în procesul de exercitare a președinției României a ConsUE pentru analiza stadiului în care se află acestea în etapa premergătoare Consiliului AgriFish, care va avea loc în data de 28 ianuarie a.c.

Pe parcursul videoconferinței, au fost abordate aspecte ce vizează procedurile ce trebuie urmate cu privire la practicile comerciale neloiale și regulamentul privind băuturile spirtoase. În cadrul pachetului legislativ Politica Agricolă Comună - post 2020, s-au analizat: dosarul privind planurile strategice, Regulamentul nr. 1306/2013 privind finanțarea, managementul și monitorizarea PAC și Regulamentul 1308/2013 privind organizarea comună de piață a produselor agricole (OCP), precum și corespondența cu Secretariatul General al Consiliului.

Ministrul a prezentat agenda pentru perioada următoare. Astfel, s-a stabilit ca următoarea videoconferință să se desfășoare în data de 14 ianuarie 2019, pentru a analiza subiectele ce se vor afla pe ordinea de zi a ședinței Comitetului Special pentru Agricultură (CSA).

Publicat în Ultimele noutati

Modalitățile de combatere şi eradicare a pestei porcine africane (PPA) disponibile în acest moment sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane și administrative și au un important impact economic și social, motiv pentru care este necesară alocarea de sume distincte și consistente pentru cercetare, se precizează în intervenția ministrului Agriculturii, Petre Daea, în cadrul Conferinței la nivel înalt cu tema „Bolile transfrontaliere în Europa: Importanța cooperării internaționale pentru creșterea sustenabilă a animalelor”, care a avut loc joi, 6 septembrie 2018, la Bruxelles.

Din nefericire, a adăugat acesta, țara noastră a fost și este înconjurată de existența bolilor ce fac obiectul dezbaterilor din cadrul conferinței de la Bruxelles și, chiar și cu măsurile de prevenție luate, România se luptă cu dermatoza nodulară contagioasă, influența aviară, pesta micilor rumegătoare și nu numai.

Petre Daea a mai spus că virusul pestei porcine africane (PPA), care a existat în vecinătatea țării încă din 2012, acum este prezent și în România, cu o evoluție severă începând din vara acestui an.

În acest context, Daea a afirmat că este necesar ca mecanismele de combatere şi eradicare a PPA să fie îmbunătăţite.

„Deşi avem mecanisme de lucru, puse în valoare la potenţialul maxim, s-au dovedit că nu sunt perfecte şi nici nu pot fi în lupta cu perfida manifestare a virusului, dar cu siguranţă pot fi îmbunătăţite. Mecanismele actuale sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane şi administrative şi au un important impact economic şi social. Deşi avem între noi comunicare şi sprijin generat de interesul comun, viaţa demonstrează că nu este suficient, iar virusul înaintează teritorial. Am spus-o şi o repet cu această ocazie, ca mod de abordare în perspectivă, că este necesară alocarea de sume distincte şi consistente pentru cercetare”, se amintește în scrisoarea de poziție a ministrului român al Agriculturii.

În opinia sa, Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să dea răspuns prin structura bugetară la cele două teme de perspectivă, modificările climatice şi prevenirea/combaterea bolilor şi dăunătorilor, care trebuie să se concretizeze în abordări pragmatice cu file distincte de buget în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027.

„În planul practic de abordare a luptei cu acest monstru care trece graniţele statale, trebuie ca serviciile veterinare să analizeze şi să modeleze noi scheme de lucru în lupta cu boala. România este şi va fi parte în lupta comună împotriva bolilor animalelor, folosindu-ne de experienţa proprie şi de analiza temeinică în interpretarea evoluţiei acestora, pentru îmbunătăţirea metodelor de lucru atât de necesare în eradicarea lor. Numai împreună vom face faţă acestor încercări!”, a adăugat șeful MADR.

826 de focare de PPA, depistate în România. 159.645 de porci afectați

Numărul focarelor de pestă porcină africană de pe teritoriul României a ajuns la 826, acestea fiind active în 190 de localităţi din 11 judeţe, iar numărul total al porcilor afectaţi de boală sau ucişi a ajuns la aproape 160.000, a anunţat, joi, 6 septembrie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Pesta porcină africană evoluează în 11 judeţe, în 190 de localităţi, cu un număr total de 826 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 46 de cazuri la mistreţi. În total, au fost eliminaţi 159.645 de porci afectaţi de boală”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară în 31 iulie 2017 în judeţul Satu-Mare, pesta porcină africană (PPA) evoluează în două zone geografice. În zona de nord-vest a României, boala evoluează în trei judeţe - Satu-Mare, Sălaj şi Bihor -, iar prezenţa virusului a fost confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de sud-est a României, boala a fost confirmată în 177 de localităţi din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov şi Buzău. Au fost ucişi 53.980 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme au fost ucişi 104.290 de porci. De asemenea, au fost afectaţi 31 de porci mistreţi.

Situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: în regiunea de nord-vest a României (judeţul Satu-Mare - şapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ; judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi), iar în regiunea de sud-est a României (judeţul Tulcea - 543 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, cinci focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 28 cazuri la mistreţi; judeţul Brăila - 40 de focare în gospodăriile populaţiei şi şase în exploataţii comerciale; judeţul Constanţa - 62 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ; judeţul Ialomiţa - 102 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi; judeţul Galaţi - şase focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Ilfov - şase focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Călăraşi - 17 focare în gospodăriile populaţiei; judeţele Buzău - două focare în gospodăriile populaţiei).

ANSVSA precizează că, în data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august 2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

„Evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii. ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se menţionează în comunicat.

Specialiştii veterinari susţin că orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Potrivit datelor ANSVSA, crescătorii de porci afectaţi de pierderea animalelor din cauza pestei porcine africane (PPA) au primit până în prezent despăgubiri de peste 507.890 lei, însă valoarea dosarelor evaluate depăşeşte 47,6 milioane de lei, respectiv peste 10 milioane de euro.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Publicat în International

Mai bine de 140.000 de porcine au fost ucise deja ca urmare a depistării infestării cu pestă porcină africană (PPA), iar acest proces de sacrificare va continua, pentru că sunt două complexe mari care au fost atinse de acest virus, a declarat, luni, 3 septembrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei emisiuni televizate, adăugând că repopularea fermelor se va face cam în 90 de zile.

„România are în prezent 4,5 milioane de porci, iar noi am ucis până acum 140.000 de porci. Eu spun că repede putem reface, putem repopula, în trei luni, trei săptămâni şi trei zile. Sunt ferme de porci, avem 260 de unităţi în România cărora le dăm bani pentru bunăstare şi ei le dezvoltă. E adevărat că acum temerea este mare”, a declarat la Antena 3 oficialul guvernamental.

El a menţionat că a cerut sprijin la Bruxelles pentru combaterea PPA, iar 12 state au sărit în ajutorul României.

„Am solicitat sprijin din partea CE şi 12 state ne-au sărit în ajutor, începând de la Lituania şi Letonia, care au fost în această situaţie, inclusiv am vorbit cu miniştrii din Germania şi Austria. Am rugat preşedinţia Austriei să îmi admită pe ordinea de zi un raport, o informare a CE. Noi suntem aici apărători ai graniţei noastre, dar şi ai graniţei europene pe partea de est a ţării, care are 400 km şi înseamnă şi apă, şi uscat”, a arătat şeful MADR.

Acesta a afirmat că virusul pestei porcine africane „a măturat 16 ţări ale lumii”, ajungând în China, Portugalia şi Spania.

„Portugalia a scăpat de virus după 13 ani şi Spania după 30 de ani, iar în Sardinia nici acum, după 41 de ani. Este un virus extrem de periculos, care nu are antidot. Moartea animalului este sigură. Nu are treabă cu omul. Noi, România, ne-am apărat prin măsuri preventive de acest virus timp de 5 ani. Virusul a intrat şi el, nu a intrat pe graniţă cu paşaportul, ca să îl controlezi, sau călare pe bicicletă. Noi nu am renunţat la nicio măsură”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Petre Daea a prezentat o situaţie la zi a localităţilor afectate de PPA, explicând că nu judeţul întreg este afectat, chiar dacă la ora actuală sunt active 178 de focare din 11 judeţe.

„Este adevărat că pe hartă judeţele toate sunt roşii, dar nu trebuie să dramatizăm. Sunt 11 judeţe, iar în acestea sunt 2.588 de UAT-uri. Ce înseamnă UAT-uri? Sate, comune, oraşe, municipii. Din 2.588, în 178 (localităţi) sunt cazuri de PPA, adică 6,9% din cele 2.588 de UAT-uri. Judeţul Bihor din 531 are 1,3% afectate, Satu Mare, din 285 are 1,1%. Este adevărat, Tulcea din 184 are 74, care înseamnă 40,2%, iar în Ialomiţa şi Constanţa sunt procente de 13%. Lumea când aude spune că e în tot judeţul. Nu este tot judeţul. Introducem panică şi este nenorocire”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ANSVSA, în prezent au fost depistate 803 de focare de PPA (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 40 de cazuri la mistreți, în total fiind eliminați 140.531 porci afectați de boală.

Publicat în Zootehnie

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, participă, în perioada 10 - 11 iulie 2018, la grupul de lucru al şefilor serviciilor veterinare din Uniunea Europeană, care se desfăşoară la Bruxelles, a anunțat, marţi, 10 iulie 2018, instituţia citată.

O temă importantă pe agenda întâlnirii este cea a evoluţiei pestei porcine africane (PPA) pe continentul european. Discuţiile pe acest subiect se vor axa pe modul în care evoluează această boală în fiecare ţară afectată, acţiunile întreprinse şi stabilirea de modalităţi cât mai eficiente de colaborare între statele membre pentru a împiedica răspândirea bolii şi pentru a limita pierderile generate de aceasta.

Geronimo Brănescu va discuta, la Bruxelles, pe teme legate de prezentarea programului preşedinţiei austriece în domeniul veterinar, situaţia sănătăţii animale - Strategia viitoare, legea sănătăţii animale şi Regulamentul privind controalele oficiale, propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind transparenţa şi durabilitatea evaluării riscurilor la nivelul UE în cadrul lanţului alimentar de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/ 2002 (legislaţia generală în domeniul alimentar) şi perspectivele privind finanţarea activităţilor de sănătate animală.

ANSVSA consideră că participarea României la această întâlnire este o oportunitate de a face schimb de experienţă pentru identificarea celor mai bune soluţii care pot fi aplicate pentru gestionarea focarelor de PPA.

Publicat în Zootehnie

În condițiile în care grâul românesc se luptă cot la cot cu materia primă provenită din Rusia pe piața Egiptului, statisticile de la Bruxelles ar confirma faptul că la porumb și la floarea-soarelui am ocupat primul loc în anul 2017, precum și pe fondul altor considerente. Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, este de părere că România reprezintă un real „scut” al Europei la Marea Neagră și consideră că agricultorii autohtoni sunt îndreptățiți să primească sume suplimentare de bani, ca formă de susținere și menținere în piață cu cei mai mari competitori.

„Chiar acum o lună și jumătate, la Bruxelles, s-a dat o balanță a producției agricole din 2017 și cel puțin la două specii, la porumb și la floarea-soarelui, România era de departe pe primul loc. Este normal că am început să deranjăm, am început să ocupăm anumite piețe. Partea proastă și ghinionul nostru este că ne aflăm la graniță și suntem scutul Europei în ceea ce privește piața la Marea Neagră, unde avem, poate, cele mai mari puteri agricole și trebuie să recunoaștem că cel puțin Rusia a luat-o tare înainte cu producțiile. Și asta am spus-o și la Bruxelles, o spun s-o audă și oficialitățile de la București - cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărarea, ținerea acestui scut în favoarea celorlalte țări membre UE și care înseamnă costuri. Ca să nu mai zic în plus că din cuza faptului că avem în coasta noastră cei mai mari producători de produse agricole, prețul este mai mic decât în celelalte țări, care nu sunt deranjate de piața ucraineană și rusească”, a afirmat Baciu în cadrul conferinței PRIA Agriculture.

El a mai precizat că europarlamentarii români nu reprezintă interesele statului la Bruxelles, ci se află încă în campanie electorală.

„La Bruxelles, europarlamentarii români nu au nicio treabă cu ceea ce se întâmplă în România. Ei nu au înţeles până acum că sunt acolo pentru a apăra interesele statului. Ei încă sunt în campania electorală. Zilele trecute, am văzut un europarlamentar că era foarte aprins şi avea ceva, deşi era întrebat de moderator de lucruri serioase tehnice, el tot o trăgea că partidul nu ştiu care a făcut, a dres. Eu cred că rolul lor este altul. Acolo, chiar dacă l-a trimis nu ştiu care partid, rolul lor este cu totul altul. Acolo, trebuie să facă front comun pentru a apăra”, a mai arătat șeful LAPAR.

De la egal la egal cu rușii

În condițiile în care Rusia domină piața exporturilor de grâu către Egipt, România a reușit să „smulgă”, de această dată, 120.000 de tone din brațele competitorilor la licitația GASC de joi, 16 martie 2018, adică 50 la sută din partida contractată de cumpărător.

Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, autoritățile egiptene au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc de la Aston la un preț de 216,97 dolari SUA (preț Free On Board - FOB), la care se adaugă un cost de 16,39 USD reprezentând transportul, adică un total de 233,36 dolari americani tona metrică.

De asemenea, alte 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească au plecat către Egipt la un preț FOB de 217 USD (FOB) plus 16,39 dolari americani transportul, prețul final contractat fiind acela de 233,39 USD.

Pe de altă parte, românii au reușit să vândă egiptenilor, prin intermediul ADM, o cantitate de 60.000 de tone de grâu pentru morărit la un preț pe tonă de 218,79 USD, plus 15,25 USD transportul, adică 234,04 dolari SUA tona metrică.

Nu în ultimul rând, Cerealcom a vândut alte 60.000 de tone de grâu către Egipt la un preț de 218,79 USD, plus 15,25 dolari SUA transportul, costul final licitat fiind de 234,04 USD tona metrică.

Astfel, grâul românesc a reușit să câștige la tonă un plus de circa 0,70 USD față de ofertele rusești, pentru cele 120.000 de tone de grâu comercializate.

Publicat în Piata agricola

Cu acordul Uniunii Europene, până la 30 de procente din suma de 1.000.000 de euro/proiect (pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune), respectiv de 1.500.000 euro/proiect (pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare), sprijin public pentru investițiile finanțate cu ajutorul PNDR 2020, pot fi direcționate de OUAI-uri către achiziția de aripi de ploaie și alte astfel de echipamente pentru irigat, a anunțat miercuri, 15 noiembrie 2017, Petre Daea, ministrul Agriculturii.

„Astăzi sunt în situația de a da o veste bună, pentru că tot timpul la Ministerul Agriculturii căutăm să armonizăm interesul țării pe etape obiective de desfășurare, pentru că nu poți prevedea tot timpul, de la început. De aceea, și în contabilitate, de-a lungul vremii, exista stornarea în roșu, când greșeai s-o potrivești, așa și aici. Am avut parte de un concept greșit, păgubos pentru țară, ca PNDR 2020 să fie unul fixat, să nu-l mai schimbi; sub nicio formă!”, a precizat ministrul de resort în cadrul evenimentului de marcare a 90 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR). „De aceea, am solicitat și dau acest semnal, spunându-le fermierilor că astăzi dimineață, la mapă, am primit aprobarea de la Uniunea Europeană ca în subMăsura 4.3I, până la 30 la sută din sumă să fie pentru echipamentele de irigat. Suntem încă neputincioși din punctul de vedere al forței financiare pentru a face ceea ce trebuie țării. Prin această dezlegare, pe baza unei documentații întocmite de specialiștii din minister, s-a reușit să se transpună în realitate o asemenea solicitare care a primit girul din partea UE. Suntem acum în situația de a avea banii pentru a face sistemul de irigații în România. Vorbim de partea statului care înseamnă stații de pompare, canale de acțiune. De asemenea, UE a fost de acord că eram într-o situație extrem de dificilă de a pune în mișcare repararea sistemului secundar, dat fiind faptul că era regimul de proprietate și ne dă posibilitatea să nu ținem seama de regimul de proprietate și să putem face instalațiile”.

La data de 25 august 2017, AFIR publica pe site-ul propriu, www.afir.info, studiul intitulat ,,Analiza privind potențialul impact al sistemelor de irigații asupra resurselor de apă din punct de vedere cantitativ, ca rezultat al actualizării Strategiei Investițiilor în sectorul irigații prin evaluarea indicatorilor aferenți regimului hidrologic”. Documentul, solicitat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost elaborat de Ministerul Apelor și Pădurilor.

Studiul a fost necesar pentru a evalua impactul pe care proiectele care vizează investiții în modernizarea sistemelor cu rezultat în mărirea netă a suprafeței irigate îl au asupra surselor de apă. Astfel, au fost analizate sursele de irigații, respectiv râul Dunărea, râurile interioare, lacurile naturale și lacurile de acumulare.

Concluziile studiului arată că suprafața irigată a României poate fi mărită fără a se înregistra un impact negativ asupra surselor de apă. În consecință, suprafața irigată poate crește de la 619 mii de ha la peste 1,8 milioane ha.

„Infrastructura de irigații este un element-cheie în ceea ce înseamnă o agricultură sustenabilă în România, atât pentru fermieri, cât și pentru populație. Chiar dacă nevoia de a iriga este mare, apa folosită pentru irigații trebuie să fie gospodărită cu mare grijă, impactul consumului de apă asupra mediului, chiar și în folosul agriculturii, fiind unul major. Fără rezultatele acestui Studiu, prevăzut în Ghidul Solicitantului, Agenția nu a putut finanța până acum proiecte care să prevadă creșterea suprafeței irigate. Analiza a fost cu atât mai necesară, cu cât grija noastră în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală este legată atât de binele agriculturii, cât și de protejarea mediului înconjurător și a infrastructurii naturale a României, acestea fiind condiții obligatorii pentru toate proiectele finanțate prin PNDR”, declara la acea vreme directorul general al AFIR, Adrian - Ionuț Chesnoiu.

O investiție având ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate care afectează sursele de apă subterană sau de suprafață este eligibilă numai dacă acestea sunt considerate satisfăcătoare în ceea ce privește cantitatea de apă în planul de management al bazinului hidrografic. Totodată, eligibilitatea proiectului este dată și de analiza de mediu realizată de către autoritatea competentă, care trebuie să confirme că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin subMăsura 4.3I este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).

Publicat în Finantari

Alte cinci state, printre care și România, au fost incluse de Comisia Europeană (CE) pe lista celor care pot crește suma plătită în avans fermierilor afectați de condițiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an, fiind parafate astfel și spusele oficialităților guvernamentale autohtone.

Ca urmare a acestei decizii, producătorii agricoli din 15 state membre sunt acum eligibili pentru a primi în avans plăți mai mari.

Această măsură a fost luată în prima parte a lunii septembrie pentru 10 state: Belgia, Cehia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia și Finlanda. Acestora li se adaugă acum alte cinci țări: România, Croația, Irlanda, Grecia și Marea Britanie, state care au cerut mai târziu acest sprijin și care au reacționat după ce procedurile pentru primele 10 state erau deja demarate. Astfel, pentru a evita îngreunarea întregului proces, Comisia a decis să abordeze separat cererile celor două grupuri de state.

Diferitele condiții climatice dificile, de la secetă la ploi puternice, pe care au trebuit să le înfrunte anul acesta, i-au pus pe fermieri în fața unor dificultăți financiare. Permiterea creșterii nivelului plăților efectuate în avans de autoritățile naționale către fermieri, conform politicii agricole comune, are ca scop ameliorarea problemelor care țin de fluxul de numerar.

Acordul acoperă plățile directe către fermieri și anumite plăți pentru dezvoltarea rurală, care sunt de regulă efectuate de statele membre în perioada 1 decembrie – 30 iunie. Până acum, statele membre puteau alege să efectueze în avans, începând cu 16 octombrie, în fiecare an, până la 50% din totalul plăților directe, respectiv 75% din cele destinate dezvoltării rurale. Decizia Comisiei le permite statelor afectate de condiții climatice dificile să crească nivelul acestor plăți până la 70% și, respectiv, la 85%.

De acum, statele eligibile au posibilitatea să decidă singure dacă vor profita sau nu de această facilitate legată de normele pentru acordarea în avans a plăților.

Publicat în Finantari

Ca urmare a procesului de evaluare și reflecție, dar și a dezbaterilor cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) pe care Tassos Haniotis, director pentru strategii, simplificare și analiza politicilor din cadrul Directoratului General AGRI al Comisiei Europene (CE), le-a urmărit îndeaproapte, el a identificat 3+1 tensiuni pe care această politică europeană trebuie să le abordeze (cea dintre economie și mediu, dintre subsidiaritate și simplificare, dintre locurile de muncă și creștere, dar și una relativ nouă, și anume riscul apariției unei dualități emergente în agricultura europeană) și să le transforme în, spune el, sinergii.

Circumstanțele actuale în care se află blocul UE27 (post Brexit) au redeschis discuțiile cu privire la viitorul PAC după 2020. Scopul acestora este, potrivit diverselor expuneri publice ale oficialităților europene, simplificarea și modernizarea acestei politici europene cu impact bugetar semnificativ. Orientările și scenariile privind noile coordonate ale PAC direcționează această politică spre elaborarea propunerilor privind conservarea mediului, gestionarea riscurilor și reînnoirea generațiilor de fermieri.

Dezbaterile actuale au scos în evidență numeroase puncte ce pot fi exploatate în mod favorabil de statele membre (adică și de România) prin mecanismele acestei politici, indiferent de scenariul ales (scenarii post-PAC 2020 – agricultură smart, agricultură rezilientă, economie rurală vie, corelarea cu alte politici, respectiv îmbunătățirea guvernanței). Pintre cele mai importante regăsim și valorizarea fermelor mici și mijlocii, a continuării plăților redistributive și a eco-condiționalităților, a continuării susținerii dezvoltării rurale printr-o abordare axată pe comunitate și a prioritizării măsurilor sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare.

În acest context al evaluării impactului reformei Politicii Agricole Comune, Tassos Haniotis a identificat 3+1 tensiuni pe care specialiștii de la Bruxelles trebuie să le abordeze, dar și câteva sinergii în care acestea trebuie să se transforme, respectiv întrebări la care trebuie să se răspundă cât de curând.

Potrivit spuselor lui Tassos Haniotis, director pentru strategii, simplificare și analiza politicilor din cadrul Directoratului General AGRI al Comisiei Europene (CE), prima tensiune identificată este cea dintre economie și mediu, cea de-a doua tensiune este cea dintre subsidiaritate și simplificare, între locurile de muncă și creștere, dar și prefigurarea un risc al apariției unei dualități emergente în agricultura europeană.

Dacă despre prima tensiune, Tassos nu a vorbit prea mult în primă instantă, iar despre cea dintre subsidiaritate și simplificare grecul a precizat că aceasta își face apariția în special atunci când se pune întrebarea care sunt prioritățile blocului comunitar cu privire la valoarea adăugată, despre tensiunile între locurile de muncă și creștere a fost mai generos.

Revenind la tensiunea dintre subsidiaritate și simplificare, Haniotis a explicat că subsidiaritatea înseamnă să lași statul membru să facă ce știe el mai bine. De cele mai multe ori însă, a afirmat oficialul DG AGRI, în legislație au fost menționate condiții pe care unele țări membre nu le îndeplinesc atât de bine.

„Și asta a complicat politica enorm, iar această politică, la nivel UE, plătește un preț greu din cauza celor ce se petrec la nivel de stat membru”, a mărturisit oficialul grec.

În ceea ce privește tensiunile între locurile de muncă și creștere, în viziunea sa, agricultura este, prin definiție, un sector care pierde locuri de muncă, în timp ce mediul rural, nu.

„Sunt zone din mediul rural care dau exemple concrete despre cum poți susține creșterea economică, activități care au legătură cu agricultura și care generează locuri de muncă bazate pe utilizarea cunoștințelor de specialitate”, a punctat totodată Tassos Haniotis.

Chiar dacă menționată ulterior, cea mai nouă tensiune depistată de angajații CE ar fi cea care a reieșit din unele discuții interne, și anume prefigurarea unui risc al apariției dualității emergente în agricultura europeană. Practic, a explicat Haniotis, această dualitate apare între fermierii care sunt avansați și pregătiți din punct de vedere tehnologic (și nu este vorba numai de agricultura de precizie la care unii producători au apelat, în condițiile în care unii mici producători agricoli folosesc Internetul pentru cele mai bune practici) și alții care folosesc... „ceea ce i-a învățat bunicul!”.

„Această dualitate a agriculturii europene își face apariția din ce în ce mai clar și pune în pericol avantajul enorm pe care UE îl are, și anume diversitatea. Uneori observăm că diversitatea este cel mai mare dezavantaj”, spunea Haniotis în legătură cu această tensiune.

În contextul acestei tensiuni, el a explicat că agricultura de precizie nu ar trebui să fie numai apanajul fermierilor europeni de nivel mare. Această practică este benefică pentru oricare producător agricol din blocul comunitar, dincolo de ordinul de mărime. În opinia sa, ea este în directă legătură cu o mai bună încorporare a cunoștințelor și inovației în practicile zilnice.

Și Haniotis a și exemplificat: „Nu demult, mă aflam într-o fermă belgiană experimentală (o exploatație reală de 140 de hectare) pe care două companii – una de inputuri și cealaltă de utilaje – o utilizau pentru a testa noi produse. Am auzit acolo o informație potrivit căreia 25 la sută din fermierii europeni au îmbrățișat deja agricultura de precizie. Că nivelul la zi este de 25 de procente sau nu, din punctul meu de vedere este irelevant. Și asta deoarece mâine vor fi cu siguranță 25% fermieri europeni care practică agricultura de precizie sau vor face în curând, mai ales în anii care vor veni. Un fapt este însă clar – producătorii agricoli care vor adopta aceste tehnologii, sunt capabili să facă lucruri într-un mod total diferit față de cei care nu o practică, iar prăpastia se mărește rapid. Politicile coomunitare au la rândul lor probleme să facă față acestei situații”.

Tensiunile converg către sinergii și ținte de reformă îmbunătățite

În prezent, discuțiile de la Bruxelles conduc către ideea continuării PAC conform liniilor directoare setate prin reforma din 2013, însă într-o formă simplificată și cu un accent sporit pe conservarea mediului, managementul riscurilor și reînnoirea generațiilor de fermieri.

Se consideră că fermierii care se specializează în producția anumitor bunuri și servicii trebuie sprijiniți, câtă vreme ei conservă și îmbogățesc într-un mod măsurabil așa numitele bunuri publice – animale, natură și peisaje. Un alt element care nu va lipsi în viitoarea politică este accentul sporit pe inovare, care se traduce atât prin răspândirea la scară largă a tehnologiilor moderne (ex. agricultura de precizie), cât și a inovării pe lanțul agro-industrial.

Cu alte cuvinte, se vrea transformarea tensiunilor exprimate anterior în... sinergii, așa cum îi place lui Haniotis să le descrie. Practic, spune el, prima țintă de atins este cea a unui echilibru între bunurile publice și cele private (ambele aflate separat în situația de eșec de piață). Iar ca sistem de gândire al unui fermier european, exemplificat în contextul acestei sinergii, Tassos Haniotis a precizat următoarele: «Vreau să-mi produc propriile bunuri, de aceea nu-mi pasă decât de costurile mele și de cum anume să le diminuez. Ce se întâmplă cu prețurile, asta depinde de piețe care nu sunt sub controlul meu. Ce voi face cu nivelul meu de producție depinde de vreme ceea ce, de asemenea, se află dincolo de controlul meu. Mă focusez astfel pe costuri și, pentru că piețele nu plătesc pentru beneficiile de mediu, pe termen scurt, ignor total acest aspect».

Cu privire la exercițiul acesta de gândire, tot el a replicat: „Cred însă că tot fermierii vor fi primii care vor conștientiza că, pe termen lung, acest lucru este un dezastru. Problema reală este însă cea care vizează echilibrul dintre primele pe care le oferim sub formă de subvenții și legătura dintre acestea și livrarea produselor, respectiv bunul public. Una dintre școlile de gândire actuale este orientată doar către bunul public, ignorând impactul economic. În contrast, cealaltă școală de gândire spune să uităm de mediu, prea mult lux”.

O altă țintă sau sinergie despre care Haniotis a vorbit în cadrul conferinței „CAP&the food chain”, care a avut loc în perioada 5-6 iulie 2017 la Bruxelles, a fost și cea legată de redefinirea echilibrului dintre ceea ce face UE, statul membru și fermierul, mai exact a responsabilității fiecăruia în acest context. Din punct de vedere economic, Haniotis a spus că, în principal, fermierii ar trebuie să decidă cu privire la ceea ce produc, de aceea au fost decuplate de plăți majoritatea producției.

„Nu am decuplat însă și mentalitățile producătorilor cu privire la bunele practici agricole și ce anume pot face pentru susținerea mediului înconjurător”, a mai punctat oficialul DG AGRI.

Nu în ultimul rând, Haniotis a vorbit de sinergia dintre locurile de muncă și creștere, unde situația este extrem de diversă. În acest context, chiar dacă nu s-a insistat foarte mult, se discută din ce în ce mai mult la nivel european de o agricultură rezilientă, prin abordarea volatilității veniturilor și consolidarea poziției agricultorilor europeni în lanțurile agroalimentare. De asemenea, se are în vedere sinergiile între sprijinul direct (inclusiv plățile pe suprafață) și gestionarea riscurilor. De asemenea, se urmărește o mai bună legare a practicilor agricole la țintele privind mediul/clima la nivelul întregii Uniuni. Se au totodată în vedere stimulente pentru o mai bună integrare a tehnologiilor existente și a rezultatelor cercetării și inovării (prin intermediul serviciilor de consultanță). Nu în ultimul rând, viziunea este de redistribuire puternică a sprijinului de la fermele mari către cele mai mici și prietenoase cu mediul. O plafonare obligatorie limitează suma maximă care poate fi încasată prin plăți directe. Această opțiune promovează cerințe mai stricte de mediu, lanțuri scurte de aprovizionare și piețele locale.

În contextul inițiativei de evaluare a impactului, care sintetizează înțelegerea din acest moment a
contextului și formulează o serie de orientări privind reforma PAC, orientări denumite de Tassos Haniotis „Întrebări la care viitoarea PAC trebuie să răspundă”, acesta precizat: „Principala întrebare pe care trebuie s-o abordăm este: care este cea mai bună direcționare a subsidiilor? Să fie oare terenul arabil cel către care să ne orientăm atenția? Sau către beneficiarul plăților directe? Dezbaterea cu privire la plafonare este un exemplu în acest sens. Plafonarea are legătură cu beneficiarul subvențiilor, nu cu nivelul plăților pe suprafață. Este clar că atunci când vine vorba de beneficiari avem puține date și prea multe dificultăți legate de activitatea lor. În cazul suprafețelor de teren, altfel este abordată problematica, cu condiția de a găsi o modalitate de simplificare procedurală. (...) Am văzut că, în medie, aproape 50 la sută din terenul agricol al UE este arendat. Această marjă diferă însă în intervalul 20-80% în diferite state membre ale Uniunii Europene. Așa că definiția fermierului activ se schimbă complet. (...) De fiecare dată când suntem întrebați să definim un fermier activ la Bruxelles, vom avea în final descrierea unui monstru. (...)

Trecând la performanță, aceasta ajută puțin, însă necesită o schimbare monumentală de mentalitate, necesară inclusiv la nivel instituțional și, de asemenea, la nivelul statelor membre. Trebuie să decidem ce anume trebuie să controlăm, de ce și cum”, a conchis el.

O nouă modernizare și simplificare a PAC, ținta post-2020

Potrivit raportului „România – Rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, din cauza contextului geopolitic aflat într-o continuă schimbare și al provocărilor de ordin economic și social, PAC a necesitat constantă modernizare și adaptare la complexitatea realităților generate de extinderea procesului de aderare, dublarea populației agricole la nivel european și apariția unor noi provocări, cum sunt schimbările climatice, siguranța alimentară și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale.

Ca urmare, această politică a fost nevoită să treacă prin mai multe reforme, ultima și cea mai relevantă în contextual actual fiind „Reforma Cioloș 2013”. Aceasta a trebuit să ia în considerare diversitatea structurilor agricole și a priorităților celor 27 state membre.

„În esență, noua reformă și-a setat trei obiective majore, și anume producția alimentară viabilă, managementul durabil al resurselor naturale și acțiunile legate de climă și dezvoltarea teritorială echilibrată, de atins prin intermediul celor doi piloni (pilonul I - plăți directe pe suprafață și măsuri de gestionare a pieței și pilonul II - dezvoltare rurală). Un element de noutate a fost faptul că s-a vizat sporirea legăturilor dintre acești doi piloni, astfel încât să existe o abordare integrată și cuprinzătoare.

Practic, reforma 2013 a țintit transformarea acestei politici într-una mult mai echitabilă (în interiorul, cât și între statele membre) și mai ecologică, asigurând în același timp o politică simplă, competitivă și eficientă. Propunerile au inclus plăți directe mai sustenabile, distribuite mai echitabil și îndreptate spre fermierii activi, simplificarea gestionării financiare, introducerea de noi instrumente menite să ajute fermierii să facă față volatilității prețurilor și a veniturilor, precum creșterea competitivității și a dezvoltării în zonele rurale”, se menționează în document.

După „Reforma Cioloș 2013”, în prezent, procesul de evaluare, reflecție și dezbateri cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) începe din nou, generat de două seturi majore de realizări, și anume necesitatea simplificării PAC, precum și a modernizării acestei politici, astfel încât să poată răspunde la schimbarea contextului extins al Uniunii Europene (UE).

În fiecare stat membru au fost lansate recent largi consultări privind impactul măsurilor actualei PAC în atingerea obiectivelor generale și specifice și pentru a oferi posibile schimbări de politică în contextul Cadrului Financiar Multianual al UE post 2020.

Până în prezent, discuțiile au avut loc în cadrul reuniunilor Consiliului de Miniștri din timpul ultimelor președinții rotative (olandeză, slovacă), în Parlamentul European - care a adoptat mai multe rapoarte cu propuneri pentru reforma PAC -, precum și în cadrul unor conferințe cu participarea factorilor interesați la nivel european (Conferința Cork 2.0. privind Dezvoltarea Rurală 5/6 septembrie 2016, Conferința privind perspectiva agriculturii UE 6/7 decembrie 2016, Grupul de Dialog Civil (GDC) privind PAC 16 decembrie 2016).

Rezultatele preliminare disponibile în studiul de evaluare vor fi utilizate atât pentru elaborarea Comunicării privind modernizarea și simplificarea PAC (prevăzută a fi adoptată la finalul lui 2017), cât și pentru Evaluarea Impactului de către Comisie pentru PAC după 2020.

Publicat în International

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care a reiterat ideea conform căreia fermierii ar trebui susținuți și mai mult pentru a-şi consolida poziţia în cadrul lanţului alimentar.

În acest context, el a afirmat că de-a lungul perioadelor de criză, producătorii din sectorul agroalimentar sunt cei mai afectaţi de instabilitatea pieţei. De aceea, ministrul de resort crede că este necesară identificarea cât mai rapidă a unor soluţii comunitare pentru contracararea practicilor neloiale.

La 11 luni de la înfiinţarea sa, în plină criză a sectorului agricol, Grupul operativ pentru pieţele agricole (AMTF) şi-a prezentat luni recomandările privind îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar.

Una dintre concluziile raportului indică nevoia de a adopta noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum şi de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislaţiei în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanţului alimentar.

Totodată, raportul subliniază confuzia care există cu privire la normele referitoare la organizarea colectivă şi dreptul concurenţei, astfel că agricultorii ezită să se regrupeze în cooperative sau organizaţii de producători de teamă să nu fie acţionaţi în justiţie pentru limitarea concurenţei. Un al treilea aspect vizează facilitarea accesului agricultorilor la finanţare, iar raportul subliniază că Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea juca un rol în acest sens şi, în plus, ar putea fi implicată în dezvoltarea unui mecanism de garantare a creditelor de export.

Pe de altă parte, în cadrul unui prânz de lucru al miniştrilor, a fost discutat viitorul Politicii Agricole Comune. Pentru România, punctele de interes au vizat continuarea plăţilor directe pentru susţinerea veniturilor fermierilor (inclusiv SAPS), continuarea investiţiilor în mediul rural în sectorul agricol şi non-agricol, atragerea tinerilor către mediul rural, mecanisme de piaţă adaptate situaţiilor de criză, menţinerea caracterului comunitar al PAC şi a unui nivel adecvat al finanţării UE, menţinerea celor doi Piloni ai actualei PAC cu un accent deosebit pe continuarea investiţiilor în mediul rural, în sectorul agricol şi non-agricol, în cercetare şi inovare prin intermediul programelor naţionale de dezvoltare rurală.

În ceea ce privește continuarea plăților, Irimescu a afirmat că ar trebui să se menţină o Politică Agricolă Comună puternică, să se menţină Pilonul I și II de finanțare europeană, dar şi să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume şi pe procesele de convergenţă a plăţilor directe. De asemenea, a mai spus el în declarațiile de presă post-eveniment, că România își dorește menţinerea caracterul comunitar al PAC, să nu se naţionalizeze, „deoarece sunt anumite state puternice care şi-ar dori acest lucru şi atunci ar fi o discriminare”.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 2