Chiar dacă opinia publică din Ucraina nu vede cu ochi buni ideea vânzării unora dintre cele mai bune terenuri agricole din lume, preşedintele țării, Volodimir Zelenski, respectiv premierul Oleksii Honcearuk au anunţat joi, 19 septembrie 2019, că intenţionează să permită, începând de la anul, comercializarea de suprafețe agricole către cetăţenii ucraineni.

„Modelul pe care îl avem în vedere în prezent prevede o deschiderea pieţei terenurilor agricole, începând cu 1 octombrie 2020. Desigur, vom garanta că cei care în prezent au contract de închiriere să aibă drept de preemţiune la achiziţionarea terenului. Acest lucru este absolut necesar. Nu vrem ca cei care cultivă terenul să piardă oportunitatea de a-l cultiva în continuare”, a precizat prim-ministrul Ucrainei, Oleksii Honcearuk, citat de AFP.

Și preşedintele țării, Volodimir Zelenski, îndeamnă la calm și susține că „doar cetăţenii ucraineni sau companiile ucrainene” vor putea vinde sau achiziţiona terenuri agricole.

„Terenurile noastre aparţin ucrainenilor. Modelul pe care îl propunem împreună cu guvernul prevede că numai cetăţenii sau companiile ucrainene pot achiziţiona sau vinde terenurile”, a declarat șeful statului.

Chiar și așa, conform sondajelor de opinie, un procent cuprins între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun ideii vânzărilor terenurilor agricole.

În prezent, Ucraina dispune de o suprafaţă de 32,5 milioane de hectare de teren arabil, aproape dublu față de Franţa, iar aceste terenuri se numără printre cele mai fertile din lume.

La acest moment, terenurile agricole din statul vecin sunt disponibile doar spre arendare, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit, în ultimii ani, unul dintre motoarele economiei ucrainene, generând 15% din PIB şi 40% din exporturi.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 2%, timp de mai mulţi ani, în această ţară care, în prezent, este una dintre cele mai sărace din Europa.

Publicat în Piata agricola

Operatorii economici care comercializau produse congelate în condiţii neconforme au fost amendați de inspectorii de la protecţia consumatorilor cu peste 1,7 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă al Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), joi, 8 august 2019.

Conform sursei citate, în perioada 15 - 27 iulie 2019, autoritatea de resort a desfăşurat o serie de controale referitoare la modul de respectare a prevederilor legale în ceea ce priveşte conformitatea, comercializarea şi modul de etichetare a produselor alimentare comercializate sub formă congelată.

Practic, la nivel naţional, au fost controlaţi 798 de operatori economici, iar la circa două treimi dintre aceştia (64,5%) au fost constatate deficienţe.

Pe durata controalelor, a fost verificată o cantitate de peste 119,3 tone de produse alimentare congelate, din care mai mult de 34 de tone (28,5%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost aplicate 596 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 264 de avertismente şi 332 de amenzi contravenţionale, în valoare de 1 778 500 de lei. De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 1,93 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 30 722 de lei, precum şi oprirea temporară de la comercializare a circa 20,8 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 190 825 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.

Printre cele mai frecvente abateri întâlnite în timpul acţiunilor de control s-au aflat: comercializarea produselor alimentare congelate ce prezentau modificări organoleptice, comercializarea produselor alimentare congelate în ambalaje deteriorate, rupte, care nu asigurau etanşeitatea, nerespectarea condiţiilor la depozitare a alimentelor congelate, precum şi lipsa afişării preţurilor sau afişarea acestora într-un loc greu vizibil/greu lizibil.

Conform datelor centralizate de către ANPC, în mai mult de jumătate (52%) dintre judeţe, s-a constatat comercializarea de produse alimentare congelate în afara datei durabilităţii minimale stabilite de către producători, contrar prevederilor legale în vigoare, iar aproape un sfert (24%) din cantitatea controlată nu oferea consumatorilor informaţiile obligatorii, care să le permită alegerea sortimentului dorit (lipsa etichetelor cu elemente de identificare şi caracterizare, a traducerii în limba română a acestora sau prezenţa unor etichete greu lizibile, lipsa informaţiilor obligatorii, înscrierea eronată a datei durabilităţii minimale, lipsa înscrierii ţării de origine etc.).

Publicat în Știri interne

Piedicile legislative introduse de Ungaria în ceea ce privește cumpărarea de terenuri arabile de către resortisanții străini din alte state membre ale blocului comunitar încalcă drepturile de bază prevăzute de legislaţia europeană, a decis marţi, 21 mai 2019, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), anunță Bloomberg.

„Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din principiul liberei circulații a capitalului şi a prevederilor referitoare la dreptul de proprietate, asumate în conformitate cu legislaţia blocului comunitar”, a decis CJUE.

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi contestată.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a chemat în instanță statul maghiar, pe motiv că autorităţile de la Budapesta au adoptat norme care restricţionează, în mod ilegal, drepturile investitorilor străini de a achiziţiona terenuri arabile şi afectează valoarea investiţiilor lor. Cazul datează din 2014, atunci când Executivul comunitar a trimis Ungariei o scrisoare de notificare oficială, urmată, un an mai târziu, de o opinie argumentată în care a cerut Ungariei să îşi modifice legislaţia în linie cu legislaţia UE.

În anul 2013, Ungaria a adoptat un act legislativ conform căruia dreptul de uzufruct asupra terenurilor agricole din Ungaria poate fi acordat sau menţinut numai persoanelor care au legături de familie cu proprietarul terenului agricol respectiv. Conform acestui act legislativ, dreptul de uzufruct al unei persoane care nu are astfel de legături de familie cu proprietarul poate fi anulat începând cu data de 1 mai 2014.

În replică, CE a apreciat că, prin anularea drepturilor de uzufruct, Ungaria a încălcat principiul liberei circulaţii a capitalului şi drepturile de proprietate. Conform vocilor autorizate ale Executivului comunitar, contractele originale erau supuse unei perioade de tranziţie de 20 de ani, ceea ce înseamnă că urmau să expire la 1 ianuarie 2033, iar noua lege a eliminat această perioadă, ceea ce înseamnă că toate contractele investitorilor au fost încheiate la 1 mai 2014, fără despăgubiri.

„Deprivarea de proprietate” prevăzută în legislaţia ungară contestată „nu poate fi justificată pe motiv că este în interesul public şi nici prin orice aranjamente prin care o despăgubire corectă este plătită la timp”, a decis CJUE.

Sursa informației: agenția Agerpres

Foto credit: Piero Lusso

Publicat în International

Potrivit statisticilor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), vineri, 15 martie 2019, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna februarie a acestui an sunt Timiș – 739, Dolj – 518, respectiv Galați – 476.

Aceleași date spun că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a doua lună a acestui an este cu aproape 10.000 mai mic față de luna februarie 2018 și cu circa 10.000 mai mare comparativ cu luna ianuarie 2019.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna februarie 2019, în București – 6.684, Ilfov – 3.379 și Cluj – 2.452. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 241, Gorj – 220 și Olt – 85.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna februarie 2019, a fost de 18.409, cu 4.729 mai mic față de luna februarie 2018. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.411, Ilfov – 1.633 și Cluj – 1.312. La polul opus, se află județele Gorj – 70, Sălaj – 62 și Harghita – 60.

În primele două luni ale anului 2019 au fost înregistrate, în toată țara, 71.543 de vânzări, în scădere cu 18.695 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna februarie a acestui an au fost vândute, la nivelul întregii țări, 40.810 imobile, mai spun specialiștii ANCPI.

Potrivit datelor vehiculate de un renumit integrator de pe piața agribusiness din România, în 2018, la noi în țară erau tranzacționate circa 100.000 ha de terenuri agricole.

Străinii dețineau peste 30 la sută din suprafața agricolă a Banatului, în zona Arad, Timiș și Caraș Severin hectarul fiind comercializat cu aproximativ 6.000 – 8.500 euro hectarul.

Publicat în Știri interne

Numărul imobilelor vândute în ianuarie 2019 la nivelul întregii ţării a fost de 30.733, cu 5.457 mai puţine faţă de luna decembrie 2018, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în prima lună a anului 2019 fiind Galaţi - 460, Vrancea – 454, respectiv Brăila – 412, a anunțat miercuri, 13 februarie 2019, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Aceeași sursă precizează că numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în luna ianuarie a acestui an este cu 8.749 mai mic faţă de perioada similară a anului trecut.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna ianuarie 2019, în Bucureşti - 5.395, Ilfov - 2.623 şi Timiş - 1.736. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute sunt Sălaj - 173, Olt - 131 şi Tulcea - 42.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna ianuarie 2019, a fost de 17.371, cu 1.055 mai mare faţă de luna ianuarie 2018. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti - 3.395, Ilfov - 1.584, Cluj - 1.114. La polul opus, se află judeţele Sălaj - 63, Harghita - 57, Gorj - 51.

Conform unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Publicat în Știri interne

Vineri, 8 februarie 2019, Guvernul Dăncilă a aprobat o hotărâre care modifică şi completează HG 500/2017 privind aprobarea acordarea ajutorului de minimis pentru comercializarea lânii, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Ministerul de resort precizează totodată faptul că proprietarii de ovine se pot înscrie la direcțiile agricole pentru a primi 1 leu pe kilogramul de lână comercializată până la data de 28 martie a.c., inclusiv

„Prin prezentul act normativ se reglementează continuarea în 2019 a Programului «Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii», precum şi condiţiile aferente acestuia. Perioada de înscriere pentru anul 2019 este cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada de cerere în care producţia de lână poate fi valorificată este 29 martie-30 septembrie 2019, inclusiv”, se menționează în document.

Solicitanţii înregistraţi în Registrul unic au obligaţia de a depune la Direcţiile Agricole Judeţene documentele justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute până la 1 noiembrie 2019, inclusiv. În 2018, perioada de valorificare a lânii, precum şi a celei pentru depunerea documentelor aferente a fost 1 septembrie.

Comercializarea lânii se realizează către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, pentru acordarea sprijinului, documentele justificative trebuie să ateste că lâna a fost comercializată respectând interesul părţilor. Totodată, este necesar ca documentele justificative (factura sau filele din carnetul de comercializare) să indice cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta va menţiona pe filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

MADR precizează că este reglementată şi plata cantităţii de lână comercializată în perioada de valorificare corespunzătoare şi nedecontată în anul 2018.

Valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/kg pentru lâna vândută.

Programul privind comercializarea lânii a început în 2017, iar acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri, peste 14.000 de tone de lână colectată fiind deja exportată.

În opinia reprezentanţilor MADR, programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, cât şi creşterea eficienţei economice prin valorificarea produselor obţinute.

De asemenea, această schemă de minimis va stimula înfiinţarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă şi va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Lâna era tratată ca un produs secundar, fără căutare, din cauza dispariţiei industriei de profil prelucrătoare, drept pentru care de foarte multe ori este aruncată sau arsă, potrivit MADR.

În România funcționează câteva centre de colectare a lânii, insuficiente pentru disponibilul de lână existent, cele mai importante exportând acest produs către alte ţări unde este căutat (Turcia).

În acest moment, la noi în țară se poate colecta o cantitate de aproximativ 36.000 de tone lână, de la un efectiv de circa 14 milioane capete ovine.

Publicat în Finantari

Cu ocazia unei licitații care a avut loc în data de 29 ianuarie 2019, Egiptul a achiziționat 360.000 de tone de grâu românesc și franțuzesc, depășind ofertele cel puțin generoase ale Rusiei doar pentru a doua oară în ultimele șapte luni.

De această dată, grâul rusesc nu a reușit să ajungă pe lista scurtă a celor mai atractive cinci oferte pentru prima dată din 2016 încoace, conform datelor agreate de Bloomberg.

Prețurile materiei prime rusești au crescut până la cel mai înalt nivel al ultimilor patru ani, pe fondul unui disponibil relativ restrâns, dar și al secetei de anul trecut, făcându-le astfel loc rivalilor, furnizori de această dată mult mai competitivi. Egiptul este cel mai mare importator de cereale, iar licitațiile sale sunt urmărite cu atenție deoarece ele dau tonul prețurilor materiei prime la nivel global.

Cu această ocazie, GASC a achiziționat 180.000 de tone de grâu din România, respectiv 180.000 de tone de grâu din Franța. Archer-Daniels-Midland Co. a oferit grâu la un preț de 266,5 USD tona metrică, transport inclus. Practic, oferta a plasat grâul rusesc pe locul șase pe lista scurtă, conform spuselor a doi traderi implicați în problemă.

Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile unei recolte de grâu a Rusiei care dă speranțe.

Fermierii ruși ar putea recolta cu șapte procente mai mult grâu sau 77 de milioane de tone în sezonul 2019-2020, an comercial care debutează în iulie, transformând-o în a doua cea mai mare recoltă din punct de vedere statistic, conform aprecierilor a trei consultanți de specialitate. Și asta, datorită amplorii luate de însămânțările din toamnă, realizate cu grâu de înaltă productivitate, de altfel principala varietate semănată și favorabilă condițiilor din această iarnă.

Fără taxe, grâul american a fost cel mai ieftin în licitația din 29 ianuarie 2019. Mai exact, Cargill a oferit grâu la un preț de 243 USD tona metrică. Asta, în comparație cu ofertele rusești care au variat între 255 și 260 USD tona metrică, preț FOB (free-on-board).

Publicat în Piata agricola

Anul trecut, în Arad, chiar dacă numărul de tranzacții cu terenuri agricole s-a diminuat cu aproape 50 la sută, hectarul și-a păstrat un preț relativ constant, atât în apropiere de municipiul reședință de județ, cât și în zonele de șes (Curtici, Chişineu-Criş şi Sântana), costurile variind în intervalul 8.000 – 12.000 euro/ha.

Pe de altă parte, cele mai ieftine terenuri sunt situate în zonele deluroase, precum Gurahonţ, unde un hectar costă între 2.000 şi 5.000 de euro.

Potrivit directorului executiv al Direcției pentru Agricultură Arad, Ioan Martin, în 2014 şi 2015, la birourile specializate din cadrul instituției pe care acesta o conduce au fost înregistrate sub 8.000 de dosare, iar în 2016 au fost depuse 15.000 de oferte de vânzare, pentru ca, în 2017, cifra să ajungă la 16.000. Anul trecut, au fost depuse 10.275, la valori de până la 12.000 de euro pe hectar, costuri de achiziție care s-au menţinut la acelaşi nivel în ultimii doi ani.

„Există un regres evident în privinţa numărului de tranzacţii, care rezultă din numărul de oferte de vânzare depuse la sediul instituţiei noastre în anul 2018. Am avut 10.275 de oferte, dar nu toate se traduc în tranzacţii efective, pentru că, după depunerea dosarelor, pot exista proprietari care se răzgândesc şi nu mai vând. Această cifră este cu mult mai mică decât în 2017, când am avut aproximativ 16.000 de oferte de vânzare depuse la sediu. Totodată, în prima săptămână a lunii ianuarie 2018 am avut o avalanşă de oferte, peste 700, iar acum avem, până la această dată (n.r. - 25 ianuarie), doar 253 de dosare”, a declarat Martin, citat de corespondentul Agerpres.

Șeful DAJ a adăugat că odată cu intrarea în vigoare a Legii 17/2014, care permite străinilor să cumpere terenuri agricole în România, numărul tranzacţiilor a crescut de la un an la altul, iar 2018 a fost primul an în care s-a înregistrat un regres.

Suprafaţa arabilă a judeţului Arad este de 350.000 de hectare, însă Direcţia Agricolă nu deţine date cu privire la terenurile aflat în proprietatea cetăţenilor străini.

Publicat în Știri interne

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna decembrie a anului trecut sunt Timiș – 599, Dâmbovița – 590 și Arad – 388, în condițiile în care, tot în aceeași perioadă, la nivel național au fost vândute 36.190 de imobile, cu 10.323 mai puține față de luna noiembrie, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivelul întregii țări, în luna decembrie a anului trecut este cu 19.784 mai mic față de perioada similară a anului 2017

În ultima lună a anului trecut, majoritatea tranzacțiilor cu imobile au fost înregistrate în București – 6.724, Ilfov – 3.891 și Timiș – 2.101. În contrapartidă, județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Gorj – 152, Olt –146, Tulcea – 140.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna decembrie 2018, a fost de 21.278, cu 3.593 mai mic față de luna decembrie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.981, Ilfov – 1.378, Cluj – 1.362. La polul opus, se află județele Caraș-Severin și Mehedinți – 71, Covasna – 70, Sălaj – 58.

Prețurile terenurilor arabile s-au dublat în ultimii zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În unele regiuni, cum sunt Bărăganul și vestul țării, hectarul de teren se vinde chiar și cu peste 10.000 de euro, la fel de scump ca în Franța sau în Spania.

Publicat în Piata agricola

În primele luni ale acestui an, Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a vândut direct populației un volum de 1.365.888 de metri cubi lemn pentru foc, la un preț mediu de 170 de lei pe metru cub, fără taxa pe valoare adăugată, cu 30 de procente mai mult decât volumul total oferit pe parcursul anului 2017.

Și asta în condițiile în care, conform propriilor estimări, RNP Romsilva va furniza direct populației, în anul 2018, un volum de 1,7 milioane de metri cubi lemn pentru foc.

Prețul lemnului pentru foc variază în funcție de specie, sortiment și condițiile de livrare. Cele mai mari cantități de lemn pentru foc, aproximativ 70%, sunt disponibile la depozitele temporare amenajate de ocoalele silvice din cadrul Romsilva la drumurile auto, costurile de transport nefiind incluse în preț.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a reușit creșterea volumului de lemn pentru foc, livrat direct populației, lemn rezultat în principal din lucrări de îngrijire și de igienizare a pădurilor.

În urma unor eforturi susținute, RNP Romsilva a înregistrat, în ultimii doi ani, o evoluție a volumului de lemn pentru foc livrat direct populației, aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017.

Pentru a veni în sprijinul persoanelor interesate, Romsilva a demarat o campanie de informare privind achiziția de lemn pentru foc, toate informațiile referitoare la oferta disponibilă fiind afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul regiei și la sediile primăriilor, precum și prin anunțuri în presa locală.

De asemenea, aceste informații centralizate la nivelul direcțiilor silvice sunt prezentate pe pagina de internet a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, www.rosilva.ro, la secțiunea „Informare publică - Disponibil lemn foc pentru populație”, toate informațiile fiind actualizate de două ori pe lună.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri proprietate publică a statului și asigură servicii silvice pe baze contractuale pentru aproximativ 1 milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 3