În vederea dislocării grindinei de mari dimensiuni care ar fi putut afecta podgoriile, precum și alte culturi din județul Vrancea, nu mai puțin de 41 de rachete antigrindină au fost lansate în cursul zilei de luni, 11 iunie 2019, a anunțat directorul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II, Ion Marin.

De la începutul sezonului operativ, în Vrancea, au fost lansate aproape 250 de rachete antigrindină.

„Anul acesta este un sezon foarte solicitant. Începând din 15 aprilie, de la deschiderea sezonului operativ, şi până în 10 iunie, am avut 13 intervenţii în care s-au lansat rachete antigrindină. În total, am tras 249 de rachete antigrindină. Numărul rachetelor a variat în funcţie de intensitatea norilor purtători de grindină. Cele mai multe rachete au fost trase în 24 mai, când au fost lansate 61 de rachete”, a declarat Ion Marin, citat de corespondenții presei centrale.

Conform spuselor reprezentantului UCG Moldova II, gradul de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%.

„Gradul de combatere şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%. Nu există nicăieri în lume grad de protecţie antigrindină 100%. Am avut solicitări din diverse localităţi din judeţ care doresc să aibă sistem antigrindină în zonă. De exemplu, zona de munte nu face obiectul protecţiei căderilor de grindină”, a adăugat Marin.

La nivelul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II există, la ora actuală, zece puncte de lansare a rachetelor antigrindină operative, opt în Vrancea şi două în Galaţi, iar în acest an, Guvernul a alocat suma de 7,6 milioane de lei pentru construcţia altor 10 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Publicat în Ultimele noutati

Marți, 28 mai 2019, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Pataki Csaba, a anunțat că sătmărenii vor avea două sisteme de protecţie antigrindină, unul din fonduri europene, implementat de către administraţia judeţeană, şi unul construit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vor fi reţele complementare, deoarece reţeaua lor e proiectată pe altă înălţime de acţiune decât cele proiectate de către Ministerul Agriculturii şi vor fi sincronizate. Între timp, am luat legătura şi cu unitatea naţională de coordonare şi o să fie un punct de comandă în zona noastră. Eu sper să fie cât mai repede acest sistem, că e nevoie foarte mare. O să fim singurul judeţ din România care o să fie protejat, inclusiv în zonele urbane. Ministerul Agriculturii protejează exclusiv suprafeţele agricole”, a afirmat reprezentantul guvernului în teritoriu.

Proiectul implementat de CJ prevede realizarea unui sistem transfrontalier de apărare în judeţele Satu Mare şi Szabolcs Szatmar Bereg din Ungaria. În judeţul Satu Mare vor fi montate 40 de tunuri care vor împrăştia în aer particule de iodură de argint în cazul avertizărilor pentru grindină. Valoarea totală a proiectului este de aproape două milioane de euro, din care părţii române îi va reveni aproximativ 1,3 milioane de euro.

Publicat în Știri interne

Telemeaua de Sibiu a primit protecţia naţională a sistemelor din domeniul calităţii, conform legislaţiei europene şi naţionale, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), luni, 11 iunie 2018, printr-un comunicat de presă.

Concret, începând cu data de 7 iunie 2018, dreptul de utilizare a logoului naţional, precum şi dreptul de a comercializa produse din clasa 1.3 Brânzeturi cu denumirea „Telemea de Sibiu” va reveni exclusiv producătorilor sau procesatorilor din arealul geografic, respectiv teritoriul administrativ al judeţului Sibiu care respectă prevederile din caietul de sarcini şi sunt supuşi controlului şi certificării unui organism de inspecţie şi certificare recunoscut de MADR.

Potrivit oficialilor din ministerul de resort, denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului, iar autoritatea competentă responsabilă cu verificarea pe piaţă a etichetării şi utilizării logoului naţional este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

„Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu, grupul aplicant al producătorilor şi procesatorilor produsului «Telemea de Sibiu» din arealul geografic, trebuie să desfăşoare activităţi de informare a consumatorilor şi promovare în privinţa proprietăţilor produselor care oferă valoare adăugată, va monitoriza utilizarea comercială a denumirii «Telemea de Sibiu» și va lua măsuri pentru asigurarea protecţiei juridice adecvate a indicaţiei geografice protejate naţional”, se menționează în documentul de presă al instituției mai sus citate.

Țara noastră are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (I.G.P.): „Magiun de prune Topoloveni”, „Salam de Sibiu”, „Novac afumat din Ţara Bârsei” şi produsul „Telemea de Ibăneşti” înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (D.O.P.).

Prin aceasta, se completează lista produselor depuse pentru dobândirea protecţiei europene pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată, astfel că România are în prezent, alături de cele deja înregistrate, încă trei produse în stadiul de evaluare: „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Caşcaval de Săveni” și „Scrumbie de Dunăre afumată”.

Nu demult, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), preciza că românii trebuie să consume produse româneşti pentru ca banii să se întoarcă în economia românească.

„Patriotismul nu trebuie să aibă culoare politică. Cred că ar trebui să uităm de politică atunci când vorbim despre producătorul român de produse româneşti. Mai ales când vorbim despre Centenar. Eu spun că avem peste 2.000 de ani de produs românesc. Ideea e că nu mor caii când vor câinii şi să sperăm că va fi mai bine. Decât mulţi şi dezbinaţi, mai bine mai puţini şi uniţi. (...) Nu sunt disperat sau cu mâinile pe piept să spun că suntem pe ducă. Trebuie să consumăm produse româneşti şi să întoarcem banii în economia românească. Atunci când vorbeşti despre 100 de ani de România, trebuie să fii sobru, iar glumele trebuie să le lăsăm pentru televiziuni", a spus Cojocaru în cadrul unei conferinţe dedicate produsului românesc, care a avut loc joi, 7 iunie 2018, la București.

Publicat în Știri interne

Tractoarele și echipamentele utilizate în producția agricolă trebuie să fie fiabile atât pe șosea, cât și pe teren, astfel încât recoltele prețioase să ajungă la destinație la timp și în stare bună, sunt de părere reprezentanții Chevron Lubricants și Premium Lubricants România care, împreună, au lansat vineri, 18 mai 2018, gama de produse Texaco Delo pentru segmentele rutier, off-highway, agricol și industrial.

Gama include o serie întreagă de uleiuri de motor, unsori, fluide premium pentru sisteme hidraulice, agenți de răcire și uleiuri de transmisie.

„Lubrifianții Chevron au o caracteristică mai importantă decât toate celelalte: fiabilitatea”, afirmă producătorul.

Lubrifierea adecvată a interiorului unui motor diesel în condiții grele de exploatare, cum este și cazul sectorului agricol, necesită mai mult decât crearea unei pelicule protectoare. Uleiurile Delo pentru motoare în condiții grele de exploatare asigură dispersia funinginilor, protecția împotriva uzurii și combaterea nămolurilor, pentru a împiedica reducerea duratei de viață a motorului și a contribui la economia de combustibil și reducerea consumului de ulei.

H.J. Linde & Sons are 100 de ani de activitate în sectorul producției de cartofi din Africa de Sud și a obținut mari succese axându-se pe productivitate și un program impecabil de întreținere pentru a rezista volatilității din sectorul de activitate.

Ferma este dotată cu peste 25 de echipamente agricole New Holland, iar proprietarul a dorit să analizeze starea de funcționare a unuia dintre tractoare, care atinsese 16.000 ore de funcționare – mai exact cu peste 6.000 de ore mai mult decât se obține de regulă la o revizie generală realizată de producătorul de OEM. S-a constatat o uzură minimă a pieselor, iar motorul era vizibil curat, ca urmare a utilizării pachetului integrat de fluide specializate Delo.

„Nu mă pot baza întotdeauna pe ploaie sau pe prețurile din domeniul agricol. Dar mă pot baza pe Delo 400, care-mi protejează motoarele și fiabilitatea echipamentelor”, a precizat Hansie Linde, proprietar și director H.J. Linde & Sons Farms, într-un testimonial.

Prezent la București, Bryan Hayes, Chevron Channel Manager, a vorbit despre provocările cu care cercetătorii Texaco s-au confruntat atunci când au creat linia de produse Delo destinate sectorului agricol. Astfel, a spus el, în primă instanță s-a luat în calcul consumul de carburant cu niveluri diferite de prezență a sulfului. „Pe scurt, țările europene au calități diferite la motorină”, a spus el. În al doilea rând, a mai adăugat scoțianul, există o diferență între regimul de lucrul pe drumurile publice și cel din câmp.

Atu-urile Delo care au venit în întâmpinarea acestor provocări, a dezvăluit Hayes, ar fi protecția la coroziune și la oxidare pe care noii lubrifianți le dețin.

„Camioanele de cursă lungă au un regim constant de viteză, de circa 80 de kilometri la oră regim de croazieră. Pe autostradă, totul este în regulă. În sectorul agricol? Avem un tractor care acum ară, are atașate alte implemente, este utilizat în sectorul forestier. Iată, el lucrează în condiții de praf, căldură, umiditate. La fel este și în cazul combinelor. Luând în calcul toate aceste cicluri de peste an, bineînțeles cu perioada de repaus de peste iarnă, acolo unde este cazul, fermierul se așteaptă ca atunci când bagă cheia în contact, la primăvară, tractorul să pornească din prima. Atunci când se lucrează într-un mediu cu foarte mult praf, cum este, spre exemplu, în perioada recoltărilor, utilajul lucrează 10-15 ore, dacă nu și mai bine, pentru a fi atinse obiectivele de producție. Apoi agregatul stă în hambar, garaj sau afară timp de șase luni. Protecția la coroziune și oxidare în ceea ce privește motoarele cu care sunt dotate utilajele agricole reprezintă elemente-cheie”, a conchis acesta.

Pe parcursul ultimelor două decenii, concurența în sectorul lubrifianților a crescut. Companiile mari și-au consolidat pozițiile printr-o succesiune de fuziuni și achiziții, astfel încât numărul companiilor de lubrifianți de nivel mondial este de aproximativ patru ori mai mic. Astfel, conform datelor statistice, au existat 1700 de companii la mijlocul anilor ’90, comparativ cu mai puțin de 400 astăzi.

Potrivit datelor din industrie, există un potențial de creștere în domeniul de comercializare a uleiurilor industriale pentru minerit, construcții și sectoarele agricole din regiune, inclusiv România.

Publicat în Tehnica agricola

În prezent, Uniunea Europeană (UE27) nu are nicio legislație care să-i protejeze pe fermierii blocului comunitar de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali din aval, a declarat Oliver Sitar, director adjunct al unității responsabile de guvernanța piețelor agroalimentare din cadrul DG AGRI, care a mai adăugat că în relația cu comercianții, producătorii agricoli europeni se află în prezent într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante.

Sitar recunoaște că, în ceea ce privește relația B2C (business to consumer), cealaltă, denumită sugestiv de austriac F2B (farmer to business), este similară cu prima până la un anumit punct. Mai departe, consumatorul se poate reorienta către alt furnizor, în timp ce fermierul intră sub incidența abuzului poziției dominante practicată de retaileri. În viziunea lui Oliver Sitar, comercianții au ca atu-uri puterea de negociere și piața de desfacere, elemente-forte care susțin poziția amintită anterior.

„În acest moment, în ceea ce privește relația business to business (B2B), în contextul lanțului de aprovizionare cu produse agroalimentare, Uniunea Europeană nu are o legislație în ceea ce privește practicile comerciale neechitabile. Avem directive în ceea ce privește relația business to consumer (B2C), în contextul situațiilor în care am avea practici comerciale neechitabile și care implică relația dintre comerciant și cumpărător. Una dintre ele are ca obiect chiar termenii contractuali abuzivi. (...) Relația B2C și, să-i spunem, farmer to business (F2B) ar putea fi chiar similare până într-un anumit punct, însă chiar și așa nu avem nicio legislație la ora actuală, una care să-i protejeze pe fermieri de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali; nu există. Suntem într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante”, a afirmat Oliver Sitar în cadrul conferinței CAP&the food chain care a avut loc la Bruxelles în zilele de 5 și 6 iulie a.c.

Potrivit oficialului de la Bruxelles, în context legislativ european, în aval, pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, consumatorul final deține o așa-numită „putere a clientului”, o putere de cumpărare excesivă care uneori pune o presiune suplimentară pe producătorii agricoli din UE. În cazul fermierilor însă, aceștia nu beneficiază de un astfel de atu și nu pot întoarce spatele comercianților pentru simplul fapt că nu au canalele de distribuție necesare. Astfel, potrivit unor studii definitivate în urmă cu șase, respectiv patru ani, peste 90 de procente dintre producătorii agricoli europeni au fost victimele practicilor comerciale neechitabile.

„Dacă nu vinde, fermierul nu are altă soluție, cum este în cazul consumatorului final. (...)  Anumite statistici din 2011 și 2013, atunci când Comisia Europeană a verificat dacă măsurile de guvernanță economică de la nivel UE au vreun rost, au relevat că mai bine de 90 la sută din fermieri au fost victimele practicilor comerciale neloiale. Acesta a fost un procentaj uriaș care sugerează că problema nu este doar una teoretică, ci una care este reală și care are un impact apreciabil asupra producătorilor agricoli. (...) Puterea de cumpărare excesivă ar putea susține astfel de practici care duc la consecințe negative pentru fermieri”, a adăugat Oliver Sitar.

Potrivit cifrelor vehiculate de oficialul DG AGRI, în lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare al blocului UE27 activează 47 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă o valoare adăugată brută de șapte procente la nivelul economiei europene. În plus, specialiștii europeni au constatat că, pe acest lanț, nivelul producției de materie-primă (producție primară) este relativ fragmentat. Mai mult, chiar dacă sunt o grămadă de fermieri care încearcă să se organizeze în organizații de producători, cooperative, în relația lor comercială din aval, cu partenerii comerciali din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, ei nu se află pe poziția dominantă, ci pe cea de vulnerabilitate.

Potrivit afirmațiilor lui Sitar, acest dezechilibru sever de putere de negociere dintre producători și lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare ar putea facilita tendința piețelor de a da greș din ce în ce mai des. În plus, situația dă naștere unui semn de întrebare cu privire la capacitatea măsurilor de guvernanță economică de a genera și implementa remedii eficiente pentru aceste situații.

Conform analizelor departamentului de specialitate din DG AGRI, în care și Oliver Sitar activează, problemele actuale de guvernanță economică cu care birocrații europeni se confruntă sunt practicile comerciale neloiale, transparența pieței și cooperarea dintre producători.

Raportul zdrobitor al europarlamentarului polonez Edward Czesak, neobligatoriu pentru Comisia Europeană

La mijlocul anului trecut, Parlamentul European făcea demersuri pentru combaterea practicilor comerciale neechitabile din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, practici ce sunt în detrimentul fermierilor.

Pe atunci, se dădea exemplul lui Jean-Yves Vancompernolle, un producator de căpsune de pe lângă Nivelles, în Belgia. Marfa sa ajungea în magazinul fermei, nu și în supermarketuri. Se ajunsese la o astfel de decizie din cauza practicilor comerciale neechitabile, pe care, în lipsa unei legislații UE eficiente, Parlamentul European promitea că va încerca să le îmbunătățească.

„Unul dintre marile supermarketuri din Belgia mi-a comandat o varietate anume. Treptat, pe măsură ce sezonul avansa, pentru că, aparent, vindeau mai puțin decât preconizaseră inițial, au început să-mi ceară cantități din ce în ce mai mici, argumentând că nu mai au o calitate bună, când, de fapt, erau perfecte”, preciza Vancompernolle.

Potrivit propriilor spuse, el a învățat din această lecție că supermarketurile au o putere de vânzare importantă, precum și puterea de a face presiuni asupra producătorilor. Din fericire pentru el, nu a depins doar de această piață-nișă, pentru că producea și diverse alte legume. Fermierul belgian cultiva circa 36 de hectare și comercializa în mare parte angro și la magazinul propriu.

Rezoluția adoptată pentru optimizarea lanțului de aprovizionare cu alimente i-ar putea stimula atât pe el, cât și pe ceilalți fermieri europeni aflați în situații similare.

Eurodeputatul polonez Edward Czesak era de părere că sunt multe aspecte de rectificat în acest context: „Întârzierile la plata produselor livrate, obligația furnizorilor să suporte cheltuieli de prezentare și publicitate sau cheltuielile de transport si depozitare a produselor”.

Europarlamentarii au atras atenția asupra situației în care furnizorii sunt obligați să vândă la un preț inferior celui de producție sau să suporte costurile ofertelor promoționale. La rândul lor, consumatorii sunt afectați de lipsa variației, afectată fiind și inovarea.

„Marile rețele au dezvoltat un sistem de vânzare en detail astfel încât furnizorii de produse alimentare sunt supuși unei cereri uriașe. Furnizorii sunt dezavantajați pentru că marile lanțuri sunt cele care dictează termenii relației” a mai adăugat Czesak.

O majoritate copleșitoare vota anul trecut în favoarea raportului lui Edward Czesak, redactat din inițiativa Parlamentului și, ca atare, neobligatoriu pentru Comisia Europeană.

„Fermierii ar trebui să-și câștige pâinea cu demnitate din vânzarea acestor produse, nu doar să scape de ele, vânzându-le la un preț inferior celui de producție”, conchidea europarlamentarul polonez. Așa cum preciza și Sitar un an mai târziu, pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, UE încă nu are vreo lege privitoare la practicile comerciale neechitabile.

În condițiile în care se insistă pe aspecte precum „buy local”, „lanț scurt de aprovizionare” etc., în prezent, din ce în ce mai mulți consumatori se întreabă care este rolul pe care inputul, reprezentat de subvenție, îl are în procesul de producție agroalimentară din țările membre ale grupului de la Vișegrad plus România, Bulgaria și Slovacia, în condițiile în care marii retaileri nu comercializează produse autohtone decât în vârf de sezon.

Alături de alte state, România a avut parte de o scrisoare de întârziere, ca urmare a legislației cu privire la comercializarea produselor autohtone prin marile rețele de retail. În prezent, cu o lege practic lipsită de obiect (fosta Lege 321 a supermarketurilor), o mare parte din produsele agroalimentare comercializate încă provin din import. Practic, subvenționăm producția de materie-primă pe care o exportăm, ulterior importând fie produse procesate cu valoare adăugată, fie direct materie-primă din alte țări UE și din țări terțe.

Publicat în International

În condițiile în care, în UE, investițiile la hectarul de cereale în ceea ce privește pesticidele convenționale cresc de la an la an, Parlamentul European (PE) a adoptat astăzi o rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene (CE) și statelor membre UE să faciliteze introducerea pe piață a pesticidelor cu risc redus, inclusiv a celor biologice, pentru o protecție mai bună, pe termen lung, a mediului și a sănătății, anunță eurodeputata Daciana Sârbu printr-un comunicat de presă.

Potrivit spuselor lui Sârbu, în cadrul dezbaterii pe marginea acestei rezoluții din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, accesibilitatea pesticidelor cu risc redus ar fi o măsură de sprijin, inclusiv pentru producătorii bio, care în continuare se confruntă cu dificultăți în obținerea banilor europeni, a afirmat eurodeputata Daciana Sârbu.

„Avem nevoie de cercetări mai detaliate în privința pesticidelor cu risc redus și de proceduri mai bune de aprobare a acestora, pentru a le pune pe piață. Procedurile actuale sunt prea lente, obligând-i pe fermieri să recurgă la pesticidele convenționale, cu toate riscurile implicite pentru sănătate si pentru mediu”, a afirmat Daciana Sârbu. „Soluțiile alternative, inclusiv produsele fitosanitare de origine biologică și alte metode biologice de control ar putea sprijini și fermierii ce produc bio. Foarte mulți producători bio încă au dificultăți mari în a accesa fonduri europene, din cauze ce țin de proceduri în continuare complicate. Accesibilitatea pesticidelor cu risc redus ar fi o măsură indirecta de suport, ce le-ar aduce avantaje și acestora, dar și consumatorilor”, a subliniat Daciana Sârbu, vicepreședintă în exercițiu a Comisiei de Mediu si Sănătate Publică, activând și în Comisia de Agricultură a forului legislativ european.

Utilizarea produselor fitosanitare convenționale face din ce în ce mai mult obiectul dezbaterilor publice, din cauza riscurilor potențiale pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor, pentru cea a animalelor, cât și pentru mediu, se precizează în textul rezoluției.

Conform acestui document, “produsele fitosanitare cu risc redus de origine biologică pot fi o alternativă viabilă la produsele fitosanitare convenționale”, iar “agricultorii trebuie să dispună de un set mai mare de instrumente pentru a-și proteja culturile și pentru a decide ce măsură le va proteja culturile în cel mai bun și sustenabil mod”

Prin intermediul documentul adoptat miercuri de plenul PE se “invită Comisia și statele membre să accelereze evaluarea, autorizarea, înregistrarea și monitorizarea utilizării produselor fitosanitare cu risc redus de origine biologică, menținând, în același timp, evaluarea riscurilor la un nivel ridicat”.

Potențialul biopesticidelor, susținut de spanioli și niponi

Compania spaniolă producătoare de biopesticide și biostimulanți – Futureco – parafa marți, 17 ianuarie 2017, aderarea la o alianță de tip equity (schimb de acțiuni) cu Sumi Agro Europe, anunța joi, 19 ianuarie 2017, Kazuma Suzuki, vicepreședintele companiei, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Summit Agro România și a lansării pe piața autohtonă a unui nou insecticid – Trika Expert.

„Cu două zile în urmă, am anunțat o nouă alianță tip Equity, un parteneriat prin schimbare de acțiuni, cu o companie denumită Futureco Bioscience Worldwide din Spania, demersul făcând parte  din strategia de portofoliu a Sumi Agro Europe”, a precizat Kazuma Suzuki, vicepreședintele Sumi Agro Europe, cu ocazia aniversării a 20 de ani de Summit Agro România. „Futureco este orientată pe cercetare și dezvoltare, omologare și producția de biopesticide, dar și biostimulanți; soluții de biocontrol. Realizăm astfel o investiție pe termen lung. Piața, în special cea din Europa (dacă privim către un orizont de 5-10 ani), sunt sigur că va adopta această nouă tendință. De aceea, am vrut să devenim parte a sectorului de biocontrol”.

Totodată, oficialul nipon a mai adăugat că, prin intermediul Summit Agro România, Sumi Agro Europe își dorește să dezvolte și să introducă și pe piața autohtonă biopesticide și biostimulanți Futureco.

2015: Piața pesticidelor din România creștea de la 141 milioane de euro în perioada 2005-2008, la 463 milioane de euro în urmă cu doi ani

În ultimii aproape 12 ani, produsele de protecția plantelor au înregistrat o tendință de creștere la aproape toate culturile, cu excepția culturilor de cartof, trestie de zahăr și plantațiilor viticole.

La cereale, acestea au înregistrat o creștere cu 23 de procente. Cea mai vizibilă majorare se înregistrează însă la produsele destinate protecției culturilor de soia, una de aproape 70%, pe parcursul a 10 ani. Produsele destinate protecției culturii de porumb au avut o creștere de 15%, la rapiță creșterea a fost de 25%, iar la floarea-soarelui evoluția s-a situat la 21%. Toate acestea în timp ce produsele destinate protecție trestiei de zahăr, cartofilor și pomilor fructiferi au înregistrat scăderi de 2-3%.

Tot începând cu 2008, potrivit unor studii realizate de o mare companie de cercetare agricolă, piața produselor de protecție a plantelor din România a înregistrat o evoluție marcantă. Concret, în timp ce suprafața la cereale a a scăzut cu trei procente, investițiile în produsele de protecția culturilor de cereale au înregistrat o creștere de 309%, ceea ce înseamnă că piața a crescut de 3 ori, de la 32 milioane de euro, la 131 milioane de euro.

De asemenea, majorările înregistrate la produsele de protecția plantelor sunt semnificative pentru fiecare cultură în parte. Defalcat pe produse, erbicidele au avut o evoluție de 198%, fungicidele 288%, iar insecticidele 229%.

La nivelul anului 2015, piața pesticidelor din România creștea de la 141 milioane de euro, la 463 milioane de euro.

Publicat în International

Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.

Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.

UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.

„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.

La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Publicat în România Agricolă

În condiţiile în care a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis închiderea târgurilor şi expoziţiilor de animale pentru specia porcină pe o perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră aflate în judeţele din nord-estul ţării.

„În data de 12 mai 2016, Ucraina a notificat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) despre apariţia unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, în Hyrchychna, Dunayevetskiy, Khmel'nitskiy. ANSVSA a informat despre această situaţie factorii de decizie de la nivel guvernamental, instituţiile prefecturale ale judeţelor aflate la graniţele de N-E ale României, în vederea convocării centrelor locale de combatere a bolilor şi a analizei resurselor materiale şi de personal, necesare unei eventuale intervenţii”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis marţi redacției.

Totodată, Autoritatea a informat asociaţiile din industria porcului despre evenimentul epidemiologic de la graniţele României şi necesitatea intensificării măsurilor de biosecuritate în exploataţiile profesionale de suine.

ANSVSA a transmis instrucţiuni către DSVSA judeţene aflate la graniţele de N-E ale României despre măsura închiderii târgurilor, expoziţiilor şi aglomerările de animale pentru specia suine, pe perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră şi a controalelor bagajelor călătorilor.

Toate structurile teritoriale au fost notificate despre activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în perioada următoare, în vederea aplicării măsurilor de profilaxie nespecifică, precizează Autoritatea veterinară.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă fermierilor să nu intre în adăposturile unde cresc porcii, cu încălţămintea şi hainele de pe pe stradă, dezinfecţia la intrarea în adăpost, creşterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici.

În plus, veterinarii recomandă proprietarilor să nu hrănească animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; să nu dea sub nicio formă porcilor apa provenită de la spălarea cărnii de mistreţ sau resturi de carne de mistreţ; să nu scoată scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Nu în ultimul rând, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar sau DSVSA judeţeană.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor ţării, când au fost notificate focare la Odessa şi Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câţiva ani în Italia, Letonia şi Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând şi în exploataţii comerciale. Şi în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia şi Ucraina, existând informaţii, neconfirmate însă, că virusul ar evolua şi în Republica Moldova.

De la apropierea virusului de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă pentru a-l ţine la distanţă de graniţele naţionale.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Publicat în Zootehnie