subventii - REVISTA FERMIERULUI

Subvențiile fermierilor români nu sunt în pericol, a declarat miercuri Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în cadrul conferinței „10 ani de soft Siveco pentru APIA”, care a adăugat că la această oră au rămas doar aproximativ 1.000 de producători agricoli care au avut probleme cu dosarele și care încă așteaptă încasarea plăților directe.

Categoric, nu sunt în pericol subvențiile APIA. În momentul problemelor întâmpinate de Guvernul Grindeanu, APIA a făcut cumva în avans o alimentare a conturilor, astfel încât plățile continuă în ritm normal”, a precizat Pintea. „Mai sunt în momentul de față în jur de aproximativ 1.000 de fermieri care trebuie să-și mai primească subvențiile sau care sunt pe fluxul de autorizare. Categoric, nu toți acești 1.000 vor trebui să primească bani și, categoric, de fiecare dată, pe ultima sută de metri, rămân dosarele cu probleme la care destul de greu merge autorizarea lor”.

Același oficial APIA a mai precizat că nu există controale ale fermierilor în teren, ordonate pe baza unor motivații obscure, cum unii producători lasă să se înțeleagă, ci că totul se face în baza analizelor matematice, cu ajutorul computerului care face extragerile.

„Nimeni nu stă cu mâna să scoată vreun fermier pentru control. Singura situație în care un producător agricol poate fi selectat manual este în cazul anumitor sesizări sau la solicitarea unor instituții. În rest, nimeni nu stă să-l verifice pe I. sau pe G. ca să iasă la control. Eșantioanele de control se fac prin două modalități: prin analiză de risc și aleatoriu. Extragerea fermierilor care urmează să fie controlați se face însă de către calculator, nu de către cineva care să aleagă”, a adăugat directorul general al APIA.

În plus, în ceea ce privește completarea cererii de plată, din 2007 și până până în prezent, Adrian Pintea nu crede că a existat vreun funcționar care să nu știe să facă asta, în condițiile unei încărcături medii pe angajat (experiență) de 400 de cereri. Mai mult, cu privire la funcționalitate, în momentul de față nu este niciun fel de problemă sau disfuncționalitate în ceea ce privește sistemul informatic.

„În ceea ce privește completarea cererii, dacă nu ai niciun fel de modificare, acea cerere este completată automat. Dacă vorbim strict de campania 2016, ocazie cu care fermierul X a venit și a depus o cerere, el nu are niciun fel de modificare în 2017; cererea este pretipărită. Singura chestie este ca acesta să o citească și să o semneze. (...) În cazul încărcăturii pe funcționar, în funcție de județ, undeva în luna martie am mai realocat împreună cu ministrul Agriculturii câteva posturi vacante la județele cu încărcătură mai mare. Media este undeva în jurul a 400 de cereri pe funcționar, sunt însă și județe cu încărcătură mai mare”, a adăugat șeful APIA.

Nu în ultimul rând, el a explicat că în momentul de față APIA se află într-un parteneriat cu Siveco. În legătură cu viitorul acestui parteneriat cu consorțiul Siveco-Teamnet, el a precizat că de la Ministerul Comunicațiilor se așteaptă să iasă un „CT”. Va urma apoi o hotărâre de guvern și procesul își va continua parcursul, astfel încât să se demareze o nouă licitație.

Totodată, Pintea a răspuns la întrebările cu privire la obligativitatea cadastrării terenurilor, în vederea trecerii la sistemul de plăți pe fermă. În viziunea sa, țara noastră ar urma să beneficieze de o derogare de la această posibilă schimbare legislativă, în condițiile în care el nu crede că ne vom încadra în limita anului 2019 ca dată de rezolvare a problemei.

„În legislația actuală, până în anul 2019, ar trebui ca și România să aibă terenurile cadastrate. Acest proces a fost demarat în anumite zone, dar cu siguranță cred că nu vom ajunge la anul 2019, ci probabil că vom obține o derogare. Este un lucru care categoric ar trebui făcut. (...) Noi am început o colaborare și cu cei de la ANCPI. Începând cu anul 2017, pe site-ul APIA am pus un link unde fermierii pot accesa, pentru a intra într-o legătură cu cei de la ANCPI. (...) S-au demarat colaborări și cu anumite UAT-uri, dar într-o măsură destul de mică. (...) În exercițiul acesta financiar, 2015-2020, categoric vom merge pe aceste scheme, forme de sprijin. Până în 2020 mai avem la mijloc 2019, ocazie cu care România va deține președinția rotativă și până atunci, vorbind strict ce va fi după 2020, chiar nu știu să vă răspund”, a conchis el.

Performanța liniei de business eAgricultură a variat (Ilia, Siveco)

La rândul său, șeful Siveco, firma care acum 10 ani a intrat în parteneriat cu APIA pentru dezvoltarea softului necesar demarării sistemului de plăți directe în agricultură, a spus că în perioada 2007-2017 performanța liniei de business eAgricultură a variat între nivelul a 10 la sută și o treime din întreaga cifră de afaceri. Și asta, în condițiile unor costuri pentru stat de mai puțin de 0,3% din valoarea banilor pe care APIA îi gestionează.

„Cu privire la performanța financiară a liniei de business eAgricultură, ea a variat. Noi am lucrat și când au fost bani, și când banii nu au fost neapărat așa de mulți pentru soft, adică a fost important să fie banii pentru fermieri. În mod tipic, în cei 10 ani, a variat performanța liniei de business eAgricultură în context Siveco între 10 la sută și o treime din întreaga cifră de afaceri și din EBIDTA”, a răspuns Ilia întrebărilor jurnaliștilor, menționând totodată că acel cod-sursă din spatele softului APIA aparține agenției.

„Este un exemplu de bună practică. APIA poate lucra cu orice furnizor dorește pentru acest soft, oricând dorește”, a mărturisit Ilia. „Cei 5.000 de funcționari APIA merită respect pentru gradul de absorbție a fondurilor din agricultură, iar noi ne mândrim că softul nostru a făcut posibilă munca dânșilor. Suntem în compania selectă a firmelor europene de vârf care au reușit o astfel de performanță. Softul IACS, realizat de echipa SIVECO, este unul extrem de complex, iar particularitățile României l-au făcut printre cele mai dificile din Europa. Ne-am mobilizat, așa cum echipa noastră a făcut-o de fiecare dată la presiune maximă, și am reușit să livrăm un sistem la cele mai exigente standarde”.

La rândul său, Gabriel Lospa, directorul diviziei eAgriculture, a menționat că alte state membre au avut la dispoziție doi sau trei ani înaintea aderării la Uniunea Europeană pentru a realiza un astfel de sistem. Asta, în timp ce Siveco a trebuit să facă totul într-un timp foarte scurt, practic în același timp cu aderarea la UE.

„Echipa Siveco România a avut, în anumite momente, până la 200 de experți, de înaltă specializare, care au lucrat în același timp la softul pentru APIA. Cu toate dificultățile pe care a trebuit să le depășim, ne bucurăm să putem spune că am reușit să contribuim la obținerea unor rezultate economice foarte bune de către agricultura României. Iar acest lucru este bazat, în mod obiectiv, pe cifre incontestabile”, a conchis Lospa.

Siveco România aniversează 10 ani de la crearea și implementarea sistemului informatic pentru APIA prin care s-au distribuit peste 17 miliarde de euro pentru peste 2 milioane de fermieri înregistrați în sistem, în perioada 2007-2017.

Prin sistemul IT dezvoltat pentru APIA, perfecționat continuu pe parcursul celor 10 ani, Siveco România a avut o contribuție importantă la propulsarea sectorului agricol pe primul loc în România în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene. Agricultura este singurul sector cu alocări masive și cu o rată de absorbție de peste 90% din totalul de fonduri alocate. Pentru campania 2016, agricultura românească se află pe unul dintre primele locuri în Europa, raportat la suma autorizată la plată până la 31 martie 2017.

Sistemul informatic dezvoltat de Siveco pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea şi controlul riguros ale cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea și implementarea IACS a reprezentat o condiție esențială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

Publicat în Finantari

În condițiile în care Comisia Europeană (CE) și-a fixat ca obiectiv dublarea utilizării instrumentelor financiare în această perioadă de programare, viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) ar putea fi și ea parte a unei „logici a celui de-al III-lea pilon” în ceea ce privește finanțarea sectorului, ocazie cu care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este invitat să participe mult mai activ, a declarat Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), prezent la atelierul „România – rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune” din cadrul Eurosfat.

El a mai spus că aceasta ar urma să fie cea de-a treia cale de implementare a unor politici viitoare, legate de investiții, de inovare, pentru că ele se orientează mai mult pe zonele de risc, unde piața nu își dorește să intervină.

Eu cred că suntem deja într-o logică a celui de-al III-lea pilon. La nivel european, avem PAC cu Pilonul I – sprijin direct, avem ceea ce noi numim fondurile structurale și de investiții (ESIF), care reprezintă intervenție directă publică în domeniul investițiilor, unde avem și componenta FEADR, respectiv Planul Juncker – planul european de investiții – faza I finalizată și considerată de foarte mare succes”, a precizat oficialul DG AGRI, vineri, 28 aprilie 2017. „Comisia și-a fixat ca obiectiv dublarea utilizării instrumentelor financiare în această perioadă de programare, în diferitele politici. (...) În contextul resurselor bugetare sub semnul întrebării, în cel în care, probabil, nu vom mai avea bani pentru toate tipurile de intervenție pe care le avem acum și în contextul în care anumite părți de intervenție pe care le avem acum sunt deservite mult mai bine și mai ușor prin instrumente financiare, eu zic că acestea vor fi a treia cale de implementare a unor politici viitoare, legate de investiții, de inovare, pentru că, de regulă, aceste instrumente financiare se orientează mai mult pe zonele de risc, unde, să zicem, piața nu vrea să intervină”.

În plus, a adăugat Dumitru, oficialii europeni consideră că instrumentele financiare sunt mult mai simple decât granturile, decât subvenționarea, motiv pentru care i-a îndemnat pe cei aflați la șefia MADR să nu piardă această oportunitate. Și asta, în condițiile în care România a avut până în prezent o participare „simbolică” la Planul Juncker.

„Am făcut și facem încă tot ce putem ca aceste instrumente financiare să fie mult mai ușor accesibile de către beneficiarii finali și mult mai ușor de gestionat în administrare. (...) Am o provocare pentru Ministerul Agriculturii – nu pierdeți această oportunitate!”, i-a îndemnat Dumitru pe oficialii MADR prezenți la eveniment. „În configurația europeană actuală, este foarte important să fiți printre primii care intrați în această logică (n.r. - a celui de-al treilea pilon). (...) Este aproape simbolică participarea României la Planul Juncker. Noi lucrăm acum la combinarea între Planul Juncker și fondurile de coeziune și cele de dezvoltare rurală. Chiar am lansat o nouă inițiativă pe baze-pilot, prima combinare între acestea două, care prezintă niște avantaje. Avanatajul este că acea contribuție la Planul Juncker sau combinare nu presupune cofinanțare națională, ci numai participare europeană. Este păcat că nu am reușit să ne menținem clasamentul în adoptarea instrumentelor financiare, pentru că acum căutăm și deja cred că am găsit și avem suficienți candidați care să intre în acest pilot pe care l-am lansat”.

„În țara noastră am văzut câteva proiecte timide de utilizare a acestui instrument”

Prezent și el la eveniment, Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul ministerului de resort, i-a dat dreptate lui Mihail Dumitru în ceea ce privește implicarea României în Planul Juncker și admite că sub mandatul său s-au făcut doar câțiva pași în accesarea acestui tip de finanțare.

„Instrumentele financiare și toată partea aceasta de sofisticare a utilizării capitalurilor pe care o vedem la nivel european; un exemplu foarte relevant este Planul Juncker. În țara noastră am văzut câteva proiecte timide de utilizare a acestui instrument. Este clar că și PAC va fi oarecum sub cupola acestei sofisticări a instrumentelor financiare. Din discuțiile purtate la nivelul Ministerului Agriculturii, în grupul de lucru, chiar au fost dezbateri intense asupra acestei perspective. Cel puțin, sub mandatul meu s-au făcut câțiva pași”, a punctat Potor.

Cea care însă a lăsat să se înțeleagă că țara noastră va fi mult mai activă și că ar susține această idee a logicii celor trei piloni a fost însăși șefa FGCR, Veronica Toncea. În condițiile în care și aceasta a recunoscut că agricultura românească este una cu „două viteze”, ea s-a întrebat retoric dacă țara noastră ar avea succes în eventualitatea susținerii acestei viziuni și tot ea a dat răspunsurile: „Dau din casă acum: - dacă România și-ar susține punctul de vedere cu trei piloni, unde al treilea pilon să fie acela al instrumentelor financiare, credeți că am avea succes? Aș putea justifica de ce trei piloni sau de ce instrumente financiare: - pentru că România, în primul rând, are o agricultură cu două viteze. Cei mari – care după două programe europene au investit și și-au făcut necesarul de investiții vizavi de suprafețele pe care le dețin – e posibil să nu mai aibă acces la viitoarea politică agricolă. Aceasta și în contextul în care bugetul este limitat, este posibil să se reducă alocările pe ferme. Dacă ar exista instrumente financiare, inclusiv aceștia ar putea beneficia de fonduri europene pe acest pilon de instrumente financiare. Poate că el ar permite ca o a doua categorie de ferme să primească o sumă mai mare și să poată ajunge într-un viitor apropiat la un anumit nivel de competitivitate care, la ora actuală, știm cu toții că nu există. Ar putea, totodată, să dezvolte o piață financiară paralelă cu piața bancară”.

Nu în ultimul rând, reprezentanta fostului guvern tehnocrat, condus de Dacian Julien Cioloș, Daniela Giurcă, de această dată ca simplu cercetător al Institutului de Economie Agrară al INCE din cadrul Academiei Române, a afirmat că este dezamăgită de faptul că implementarea instrumentelor financiare și a fondului de creditare cu partajarea riscului încă nu au început.

„Acesta din urmă ar fi venit și ar fi sprijinit accelerarea implementării proiectului. (...) Această măsură ar veni să sprijine foarte mult accelerarea și implementarea în condiții de calitate a PNDR-ului. Bineînțeles, acompaniate de fondul de garantare, care este din bugetul național și care, deja, bănuiesc că va funcționa”, a conchis ea.

Prin atelierul „România: rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, Europuls și CRPE și-au dorit să lanseze o invitație la reflecție asupra posibilității ca țara noastră să asigure o președinție de succes prin asumarea modernizării PAC cu accentul pe flexibilitate și inovație.

În acest sens, atelierul a tratat rezumatul dezbaterilor europene în jurul reformei din 2013, subliniind argumentele pro și contra, precum și aportul viitor al acestei reforme.

Ulterior, cei prezenți la dezbatere au propus recomandări despre poziția României în continuitatea PAC și despre importanța promovării acestei priorități pe durata Președinției Consiliului UE.

Nu în cele din urmă, societatea civilă națională a avut și ea posibilitatea să exprime recomandări despre măsuri naționale necesare în domeniul agricol.

Publicat în Finantari

Conform unui document prezentat în exclusivitate de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în emisiunea „Punctul de întâlnire” difuzată de Antena 3, România va primi în luna mai a.c. o tranșă de plăți directe de 402.276.325,74 milioane euro de la Comisia Europeană (CE), confirmând astfel cifra vehiculată tot de acesta, potrivit căreia datorită agriculturii, în mare parte, țara noastră a reușit să atragă în primul trimestru al anului curent +899 la sută fonduri europene, față de aceeași perioadă a anului 2016.

„Ministerul Agriculturii a primit o adresă de la Comisia Europeană (trimisă către toate statele, la toate Ministerele Agriculturii din toate guvernele din Uniunea Europeană, în care li se comunică sumele pe care le vor primi efectiv, pentru că au trimis deja hârtiile la Comisia Europeană), în care România, pentru prima dată de când este membră în UE, este pe primul loc. În aprilie, România va primi 402 milioane de euro, cea mai mare sumă din toate statele din UE”, a declarat Dragnea la emisiunea moderată de Radu Tudor, șeful PSD menționând totodată că documentul atestă că plățile se fac în baza sumelor achitate deja de agențiile de plăți. „Te-ai gospodărit în țară, ai făcut din bugetul tău plățile prin APIA și prin celelalte instituții care au competențe către fermieri, toate documentele sunt în regulă, le-ai trimis, au fost verificate și vei primi banii”.

Conform propriilor declarații, creșterea uluitoare de absorbție de fonduri europene, una care s-a concretizat printr-o majorare de +899% (trimestrul I 2016 - 298 milioane lei față de trimestrul I 2017 - 2.977 miliarde lei), se datorează agriculturii, dar și celorlalte programe care sunt în derulare. Asta, în condițiile în care Autoritățile de Management pentru accesarea banilor destinați investițiilor (printre care și cea din Ministerul Agriculturii) nu au primit încă autorizările necesare.

Totodată, Dragnea a afirmat, după cele 100 de zile de guvernare, că banii plătiți fermierilor se vor „rostogoli” în economie, fapt aprobat și recunoscut chiar și de Frans Timmermans, președintele Comisiei Europene (CE), aflat joi, 20 aprilie 2017, într-o vizită oficială la București.

Președintele Camerei Deputaților vede cu ochi buni acest efect de multiplicare de-a lungul a nouă luni (în 2017) și care va produce în final venituri suplimentare la bugetul de stat.

„Până la sfârșitul lunii martie am putut, pe de-o parte, recupera banii de la Uniunea Europeană pentru că noi am făcut plățile din bugetul de stat și am luat banii de la Uniunea Europeană. Al doilea avantaj – fermierul are banii la timp și își finanțează lucrările, nu se mai imprumută la bănci și este în regulă cu lucrările. Al treilea foarte mare avantaj este că odată banii intrați, ei mai produc și efect de multiplicare încă nouă luni.

Ce vom face în acest an? Banii aceștia, odată luați de fermieri, ei nu ca să-i mănânce sau să-i bea, ci să cumpere îngrășăminte, motorină, toate inputurile necesare, se duc în economie. Ducându-se în economie, și acolo se rostogolesc. Orice ban intrat în economie are un efect de multiplicare în așa fel încât, în final, mai apare o sursă de venit la bugetul general consolidat.

Orice lună în plus în care o sumă de bani se rostogolește în economie produce în final venituri la bugetul de stat. Asta înseamnă efectul de multiplicare.

Tot în acest an, vom începe să dăm subvențiile din octombrie, în așa fel încât, cel mai târziu la finalul lunii ianuare, ele să fie date în totalitate. Acum sunt date la 97 la sută (n.r. - 96,2%). Aduceți-vă aminte cum țipam anul trecut; în septembrie (n.r. - 2016) încă nu-i primiseră.

Asta discutam cu domnul Timmermans astăzi și a apreciat foarte mult schema, pentru că înțelege exact efectul de multiplicare. Anul viitor, vom avea 12 luni efect de multiplicare”, a mai menționat Liviu Dragnea.

Cu ocazia dării de seamă la 100 de zile de guvernare, Dragnea a mai vorbit despre ferma de porci a familiei și despre lansarea programului antigrindină, la care va participa personal, alături de ministrul de resort, Petre Daea, din 21 aprilie 2017, de unde redacția Revista Fermierului va transmite LIVE pe pagina de Facebook - @Fermierului.

„Acordarea subvențiilor în proporție de 96,2% până la această oră, realizată. Lansarea programului «Tomate românești»: sunt 6.558 de fermieri înscriși în program și care urmează să primească fondurile. Erau prevăzute pentru trimestrul al II-lea. Am devansat și deja este realizat în trimestrul I. (...)”

Nu știu. Nu este ferma mea de porci. Am plecat din România și m-am dus și la Comisie (n.r. - Comisia Europeană), domnule, și am făcut în așa fel încât să se dea cea mai mare sumă din Europa, pentru România, pentru fermele de porci. Asta e discuția. În ritmul acesta, dacă vom reuși să facem o autostradă, bănuiesc că eu n-o să mai am dreptul să merg pe acea autostradă, că am făcut-o în acest mandat.

Programul antigrindină – toate cele 34 de puncte de lansare despre care am vorbit în campania electorală vor fi funcționale. Mâine (n.r. - 21 aprilie 2017), împreună cu ministrul (n.r. - Petre) Daea, o să mergem în Vrancea și o să se lanseze acest program. O să fie ceva, cred, spectaculos.

Grija pentru agricultură este maximă. Mai ales că, într-adevăr, există aceste riscuri în acest an; sper să nu ne afecteze foarte mult”, a conchis Liviu Dragnea, în ultima frază referindu-se la previziunile privind posibilele efecte ale secetei din vara lui 2017 asupra bunului mers al agriculturii.

Nu în ultimul rând, ca explicație la nelămuririle fermierilor, Dragnea a menționat că veniturile supuse impozitării pe venitul global sunt aceleași ca și cele de până acum, și anume „veniturile din agricultură peste pragul de neimpozitare”.

Programul pentru agricultură al PSD era prezentat în mod public în data de 28 octombrie 2016. Și atunci, tomatele, carnea de porc și plata subvențiilor erau prezentate ca ținte prioritare ale guvernării PSD.

Publicat în Știri interne

Premierul PSD-ist, Sorin Grindeanu, a ținut să-i mai explice încă o dată ministrului Agriculturii, Petre Daea, ținta de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale (bani pe care programul de guvernare al actualului cabinet, de altfel, se și bazează), și i-a amintit acestuia de targetul de accesare pe anul în curs - 3,5 miliarde de euro pentru anul în curs, ținând să felicite APIA pentru munca depusă.

Aflat într-o vizită oficială la sediul MADR, Grindeanu a precizat, printre altele, că are încredere în ministerul de resort că va putea să obțină acest deziderat, în condițiile în care, mai spune el, absorbția plăților directe „a început extraordinar de bine”.

În plus, în viziunea lui Grindeanu, unele dintre modalitățile de accesare mai rapidă a banilor europeni destinați dezvoltării rurale sunt și „debirocratizarea”, „simplificarea”, respectiv „plimbatul actelor”, aspecte menționate și ele de șeful Executivului de la București în vizita sa „în ograda” lui Petre Daea.

„La zi, astăzi, am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru și-a asumat, și anume plata către fermieri, plăți directe, un record. Suntem undeva în jur de 2,2 miliarde de euro. Aproape 900.000 de fermieri și-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde pe care noi ni le-am asumat a fi absorbite în anul 2017, 2,2 miliarde au venit până la încheierea primului trimestru, din plățile directe pe care le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit, și nu vreau să trec peste, pe lucrătorii de la APIA, angajații de acolo, pentru ceea ce au făcut în aceste zile, pentru ceea ce au de făcut în continuare. A fost o muncă pe care erau obișnuiți s-o facă într-un interval mult mai lung. De data aceasta, lucrurile s-au întâmplat mai repede. (...) Am discutat despre cum absorbim iarăși o sumă extrem de importantă, iar ținta este foarte sus – pe AFIR, pe fonduri europene – undeva în jur de 1,6-1,7 miliarde de euro, anul acesta. Rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu și pe care domnul ministru o știe foarte bine, e legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult... sigur, să fie transparent, că ne dorim în continuare, dar a simplifica foarte mult birocrația și tot ceea ce ține de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca în acest an, pe fonduri europene, în total la Ministerul Agriculturii, mă refer și la subvenții, și pe lucrurile care țin de AFIR, să ne ducem la undeva în jur de 3,5 miliarde (n.r. - de euro), în jurul acestei sume, ceea ce este o țintă pe care sunt convins că MADR poate s-o atingă, mai ales că a început extraordinar de bine”, a afirmat Sorin Grindeanu la ieșirea din Ministerul Agriculturii.

Pe lângă plățile europene, Daea și Grindeanu au mai discutat de avansurile din subvențiile aferente campaniei de depunere a cererilor pentru anul 2018 (cu termen limită de aducere a actelor la APIA 15 mai 2017), precum și de programul guvernamental tomate și sere și despre sistemul antigrindină.

„Ne dorim ca toamna acestui an să înceapă cu niște termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date începând de la sfârșitul (...) toamnei acestui an”, a adăugat Sorin Grindeanu. „De asemenea, am avut discuții legate de un program care s-a dovedit până la ora asta și pe care noi l-am lansat, un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii. Este un lucru îmbucurător și care arată că acest program pe care noi l-am gândit ca măsură în programul de guvernare este un succes. (...) Totodată, (n.r. - Petre Daea) mi-a prezentat, și voi vedea săptămâna viitoare la fața locului, sistemul care știu că-i este drag domnului ministru, pentru că a început să lucreze la el din mandatul de secretar de stat și ministru, în 2004, și anume Sistemul Național Antigrindină, extrem de important pentru fermieri și pentru agricultori”.

Marți, 12 aprilie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informa că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată  sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %,  Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

„Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe această cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA”, precizau oficialii MADR în comunicat.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește sprijinul acordat sectorului tomate în sere, ultimele cifre oficiale provenite de la MADR sunt din data de 4 aprilie 2017. La acea dată, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 tone tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, aminteau specialiștii Ministerului Agriculturii.

Cu privire la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), ultimele date disponibile relevă faptul că acesta a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în Ultimele noutati

Cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată în Campania 2016 oscilează între 48 de euro/hectar în cazul culturilor de mazăre boabe pentru industrializare şi 6.305 euro/hectar în cazul culturilor din sere, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Sumele aferente acestor scheme de sprijin au fost stabilite în conformitate cu Hotărârea nr. 208/2017 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii şi schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2016.

Potrivit APIA, în privinţa schemelor de sprijin cuplat cele mai mari valori sunt prevăzute pentru culturile din sere - de 6.305,00 euro/ha, culturile din solarii (3.085 euro/ha) şi tomate pentru industrializare (1.410 euro/ha).

Totodată, agricultorii pot primi sprijin cuplat pentru cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare, în valoare de 710 euro/ha, sămânţă cartof (970 euro/ha), pentru sfeclă de zahăr (610 euro/ha), castraveţi pentru industrializare şi hamei (câte 510 euro/ha), orez (460 euro/ha), prune pentru industrializare sau caise plus zarzăre pentru industrializare (câte 310 euro/ha), soia (circa 232 euro/ha), cânepă pentru ulei şi fibră (204 euro/ha), fasole boabe pentru industrializare (190 euro/ha), cireşe şi vişine pentru industrializare (aproximativ 147 euro/ha), mere pentru industrializare (80,7 euro/ha), lucernă (65 euro/ha) şi mazăre boabe pentru industrializare (48,06 euro/ha).

APIA precizează că plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, din 1 octombrie 2016.

Publicat în Finantari

Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.

În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.

El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.

Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.

Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.

De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.

Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?

Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.

Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.

Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.

Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.

În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.

Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.

R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?

A.P.: Eu cred că sunt amestecați.

R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.

A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.

R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.

A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.

Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.

R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?

A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.

Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.

Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.

R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?

A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.

R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?

A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.

R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?

A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.

Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.

Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.

R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?

A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.

Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.

În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.

În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.

Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor

potor interiorRevista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?

Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.

Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.

În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.

Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?

În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.

Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.

Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.

Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?

În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.

R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?

A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.

Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.

Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.

R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?

A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.

Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin.  (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.

Publicat în Interviu

Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.

În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.

Publicat în Ultimele noutati

Cei care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi sunați direct de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și întrebați de acesta dacă subvențiile au ajuns la ei în timp util, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Informația nu a stârnit deocamdată nicio reacție mai consistentă (măcar) din partea presei specializate, în condițiile în care lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, i se pare totul cusut cu ață albă, o dovadă în plus, spune bosul fermierilor, că Daea ar putea fi dezinformat.

Am încercat să lămurim problema chiar cu ministrul de resort, însă șeful MADR nu a răspuns apelului telefonic, probabil ocupat cu transportul prin țară al unor colegi din presa agricolă, chiar cu mașina instituției. Nici „generalul” instituției subordonate de peste drum – APIA – nu a fost de găsit la telefon. Încercările noastre de a obține un punct de vedere vizavi de această informație inedită s-au afundat când inclusiv Alexandru Potor, secretarul de stat însărcinat cu problemele legate de agențiile de plăți, nu a dat curs demersului nostru jurnalistic.

Revenind la documentul de presă, o noutate în peisajul politic autohton (excepție făcând, bineînțeles, perioada de campanie electorală), prin intermediul acestuia, ministrul Petre Daea îi anunță pe fermieri, marți, 7 martie 2017, că trei zile mai târziu - în data de 10 martie 2017 – ar urma să înceapă plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic, „conform calendarului stabilit”. Și asta în condițiile în care, anul trecut, guvernul tehnocrat plătea acești bani în august 2016, nu în martie.

„Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii”, se afirmă în comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii. „Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august. Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont”.

Menținând aceeași notă, avântul proletar al ministrului Daea a putut fi observat inclusiv în ședința de Guvern din data de 2 martie 2017. Faptul că se încurcă în detalii, chiar dacă, probabil, vrea să rezolve mult, a fost taxat inclusiv de către premierul Grindeanu. De această dată nu a mai fost vorba de neclarități, ci de un demers interpretabil în condițiile în care a fost diseminat către presă fără detalii suplimentare.

Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc. Ultimul subiect pe care vreau să îl subliniez astăzi este unul legat de agricultură, dle ministru Daea, și anume de luna martie, o lună extrem de importantă, o lună în care trebuie să dăm subvențiile. Și eu nu mă îndoiesc că, pe finalul acestei luni, 31 martie, mare parte, o parte covârșitoare a subvențiilor care trebuie date către agricultori vor fi plătite aceste subvenții. Și cred că este o premieră, dar poate îmi spuneți dvs mai multe.

Petre Daea: Dle prim-ministru, primul obiectiv al programului de guvernare în agricultură este și rămâne acordarea la timp a subvențiilor pentru fermieri. După cum știți, am elaborat și aprobat toate actele normative necesare. Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvențiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în teren. Am operaționalizat sistemul de prelucrare și procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanțelor în contul APIA, printr-o colaborare perfectă între cele două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așa se face că pentru prima dată în România acordăm subvențiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. Vă pot informa cu cifre exacte că, pentru 681.000 de fermieri, la această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 de milioane euro. După cum afirmați dvs şi după cum există în sarcina ministerului, ca și grafic de derulare a subvențiilor, în data de 10 martie încep și subvențiile pentru zootehnie. Dle prim-ministru, anul trecut aceste subvenții s-au dat în iunie - iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. Este un respect al nostru față de efortul fermierilor și este un angajament politic pe care ni l-am asumat și pe care ni-l ducem la îndeplinire. Vreau să vă informez, dle prim-ministru, că pregătim anul de plată 2017, pentru că în agricultură anii agricoli nu se suprapun cu anii calendaristici, motiv pentru care am luat toate măsurile organizatorice, măsurile tehnice, de raționalizare a efortului uman, în așa fel încât în data de 1 martie au început depunerile de cereri, iar astăzi, la această oră, prin datele pe care noi le procesăm, în România s-au depus 6.020 de cereri, față de 2.490 cereri anul trecut, toată ziua. Până diseară mai este, sistemul lucrează, oamenii sunt la datorie, procesează cererile, într-un deplin respect față de fermierii români.

Sorin Grindeanu: Dle ministru, la 31 martie ce se întâmplă?

Petre Daea: Dle prim-ministru pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca în 31 martie să avem numai situații neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare, și situațiile concrete pentru fermierii din România.

Sorin Grindeanu: Adică lucruri puține.

Petre Daea: Foarte puține.

Sorin Grindeanu: Dacă sistemul lucrează așa cum ați spus dvs, mă aștept să fie foarte puține.

Petre Daea: Așa consider și eu și asigur Guvernul României că în acest proces de plată de verificare sunt o serie întreagă de calcule, pentru că România, agricultura țării românești, distribuie 89 de forme de sprijin. Este o muncă extraordinară, cu o aplicație bine pusă la punct, și când am spus că în sistem pot apărea unele sincope m-am gândit la capacitatea de exprimare a sistemului electronic pe care noi l-am pregătit, și nu am nicio îndoială că el nu ne va răspunde vizavi de interesul pe care îl avem și noi și Guvernul României. Avem toți banii, dle prim-ministru. Ne-ați pus banii în buget, este păcat să nu îi dăm la timp.

„Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... ”

Un veșnic combatant al politicilor „mestecate” la palatul din strada Carol I, nr. 2-4, bosul LAPAR, Laurențiu Baciu, a declarat pentru Revista Fermierului că i se pare ciudat demersul de a-i suna pe fermieri și a-i întreba dacă și-au încasat banii pe subvenții, dar mai ales laudele, în condițiile în care producătorii îl sună constant pe liderul Ligii și i se plâng că nu primesc subvenția.

El consideră că Daea ar putea fi dus de nas de subalterni și recunoaște că nici el nu a primit sprijinul financiar mult așteptat de toți agricultorii.

Totodată el denunță anumite manevre de culise. Acestea s-au concretizat nu demult prin îndemnul ministerial la adresa sa de a-i suna pe unii „producători agricoli” care jură că au banii deja în conturi. Bineînțeles, numerele de telefon erau deja pregătite.

„Pe mine care mă sună, toți plâng că (...) nu le intră banii (...); parcă-s eu ministru (...). Ministrul mi-a zis că le-a dat drumul (n.r. - banilor pentru subvenții). Mi-a dat într-o zi doi inși la telefon ca să confirme c-au primit banii. (...) Mi-au dat două numere de telefon, iar eu când am vorbit cu ei parcă erau trași la indigo în declarații. Când i-am întrebat ce suprafețe eu, amândoi au spus că nu știu... «Cred că vreo 11 hectare», a răspuns unul. Și celălalt a spus la fel, că nu știe ce suprafață are... «Cred că vreo 7 hectare». Am impresia că a fost cacealma. M-a indus ministrul în eroare. După aceea n-am mai găsit niciunul care să spună că da, a primit banii. Același Petre Daea mi-a mai spus: «Mamă ce bucuros sunt. Am reușit astăzi de mi-au intrat banii pentru subvenții». Parcă îi dăduse de două săptămâni! Ți-au intrat banii abia azi de la Finanțe?, mă gândeam. Sunt lucruri care se bat cap în cap. Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... (...) Mie nu mi-au intrat banii. Am văzut că au dat celor mici”, a precizat bosul LAPAR.

De Mărțișor, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, bosul APIA, Adrian Pintea, afirma că fermierii au respectat programările și invitațiile APIA, de aceea nu mai puțin de 1.700 de cereri erauînchise la nivel național.

„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.

Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

Potrivit datelor APIA, disponibile la data de 7 martie 2017, din cei 114.000 de beneficiari eligibili, la data de 7 martie 2017, banii „au plecat” spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.

Conform spuselor bosului APIA, Adrian Pintea, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, ca urmare a faptului că fermierii au respectat programările și invitațiile, nu mai puțin de 1.700 de cereri au fost închise la nivel național.

„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.

De asemenea, acesta a mai adăugat că instituția pe care o conduce ar putea colabora cu platforma www.agrim.ro la rubrica de parteneri şi la cea de noutăţi.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.

Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

„Facem precizarea că și în acest an completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplicaţia IPA Online care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, se mai precizează în documentul de presă. „Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic”.

Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Pentru a nu îngreuna și mai mult procesul de lucru al APIA, reprezentanții agenției îi roagă pe fermieri să se prezinte la data și ora la care sunt programați, conform invitației primite.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Agricultură, anunță lansarea primei platforme de consultanță agricolă din România specializată pe managementul integrat al inputurilor agricole: www.agrim.ro.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în data de 1 martie 2017, de la ora 11, în Sala Opera din cadrul Hotel Intercontinental București.

Platforma AGRIM promovează legătura dintre producătorii agricoli și furnizorii de inputuri în domeniu, prin intermediul specialiștilor – cadre didactice – din cadrul USAMV Cluj Napoca, cu rol de consultanți. Astfel, AGRIM mediază colaborarea dintre aceștia pentru a susține creșterea economică, inovația și productivitatea sectorului agricol românesc.

Scopul AGRIM este de a ajuta fermierii români în alegerea inputurilor de calitate înaltă (semințe și material biologic, fertilizanți, produse de tratamente fito-sanitare) potrivite nevoilor lor. AGRIM promovează cele mai bune practici agricole actuale în funcție de obiectivele economice ale fermierilor, de adaptarea la condițiile climatice, de noutățile aduse de către furnizorii de inputuri.

Platforma AGRIM include o bază de date cu principalii furnizori de inputuri agricole de pe piața românească, un forum pentru acordarea de consultanță on-line pe domeniile de competență ale cadrelor didactice din Facultatea de Agricultură a USAMV Cluj-Napoca.

Platforma AGRIM devine și un instrument de studiu al studenților de la facultățile de agricultură din țară prin bagajul de informații din tot spectrul inputurilor agricole și prin liberul acces la informațiile din sectorul forum.

Publicat în Finantari

În vederea preîntâmpinării reducerii numărului de beneficiari eligibili pentru plățile directe în agricultură din fonduri europene, cât și scăderii capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate României în actualul exercițiu financiar, cu impact negativ asupra sectorului agricol național, o nouă Ordonanță de Urgență a fost aprobată miercuri, 23 februarie 2017, de Executivul Grindeanu, potrivit unui comunicat de presă remis la redacție.

Vorbim mai exact despre modificarea și completarea OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi despre modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Concret, actul normativ relaxează anumite condiții de eligibilitate pentru plățile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017 și aduce clarificări în ceea ce privește anumite prevederi, condiții și documente care însoțesc cererea unică de plată.

Totodată, se creează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unor normative europene existente sau în curs de a fi adoptate și se asigură compatibilitatea cu legislația UE.

Potrivit documentului de presă, cele mai importante prevederi în ceea ce privește schemele de plăți directe pentru fermieri sunt creșterea gradului de claritate si informare corectă a fermierilor privind cuantumul plăților directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014 și simplificarea numărului de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA pentru dovedirea calității de fermier activ.

De asemenea, în vederea diminuării ratei de eroare în ceea ce privește localizarea parcelelor, se are în vedere ca declararea suprafețelor utilizate să se facă la momentul digitizării terenului în aplicația GIS pusă la dispoziție de către APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), în cadrul blocului fizic, iar detalierea pe culturi, structură de culturi și parcele se realizează în cererea unică prin completarea declarației  pe suprafață.

În plus, în cazul beneficiarilor de tipul formelor asociative de proprietate, vor fi considerați eligibili și cei care nu dețin titlu de proprietate, dar dețin alte acte cu forță juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

O altă nouă reglementare prevede ca, în cazul în care beneficiarul plăților este formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 sau membrii acesteia, să se creeze posibilitatea de a depune copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte cu forță juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

Totodată, pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat de către marea majoritate a fermierilor care cultivă legume în spații protejate, în cazul serelor şi solariilor, suprafața minimă a parcelei a fost redusă de la 0,1 ha la 0,03 ha.

Terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se vor afla la dispoziția fermierului, se mai precizează în comunicat.

În cazul schemei pentru micii fermieri, afirmă cei care au modificat actele normative, se creează cadrul legal pentru a le oferi acestora posibilitatea să opteze pentru rămânerea în schemă, chiar dacă valoarea cuantumului depășește 1250 euro.

De asemenea, beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în ceea ce priveşte un an ulterior anului 2015, trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la retragerea lor în conformitate cu modalităţile stabilite de statele membre.

Se exclude de la plată doar schema/schemele pentru care a fost constatată crearea de condiții artificiale, fără a afecta celelalte scheme de sprijin solicitate prin cerere unică de plată.

Un alt aspect demn de menționat este și acela că fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar.

Nu în ultimul rând, sunt actualizate definițiile transferului unei exploatații, culturilor permanente și zonelor cu strat vegetal  (ex.: prin transferul de exploatație din sectorul zootehnic se înțelege transferul unei/unor exploatații cu cod ANSVSA).

În ceea ce privește raportarea la legislația europeană, prin Ordonanța aprobată astăzi se crează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unui potențial act legislativ al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene, prin care procentajul de 5% referitor la zonele de interes ecologic ar crește la 7%.

De asemenea, se creează cadrul legal necesar implementării alin. (6) al art.53 a Regulamentului nr. 639/2014, care prevede că „Autoritatea competentă a statului membru care intenționează să ia o decizie de a transfera fonduri între măsurile de sprijin informează fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor”.

„România beneficiază, în perioada 2014-2020, de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt care impune necesitatea creării unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare acordate României”, se arată în document.

Țara noastră, ca şi alte state membre, a întâmpinat dificultăţi în implementarea noilor scheme de plăţi, datorită complexității acestora, iar situaţia creată afectează posibilitatea fermierilor de a beneficia de aceste plăți.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista