fermieri - REVISTA FERMIERULUI
Sâmbătă, 15 Februarie 2020 00:11

Reabilitarea sistemelor de desecare

Câmpia de vest a României s-a născut din mlaștini, acum aproape 300 de ani, grație lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă începute de Florimund Mercy, guvernatorul militar al Banatului de la acea vreme, cunoscut în mentalul colectiv sub numele de „Contele Mercy”. „Epoca de aur”  a însemnat perioada de glorie pentru activitatea de ameliorare hidrotehnică în județul Timiș. S-a ajuns, în anii ‘80, la 480.000 de hectare pe care au fost efectuate lucrări hidroameliorative și peste 11.000 de kilometri de canale de desecare-irigare. Din păcate, toată această zestre a rămas în paragină de aproape 30 de ani. Acum, fermierii, împreună cu mediul academic, încearcă reabilitarea sistemelor de desecare din sud-vestul României.

Anii tot mai capricioși, cu precipitații distribuite neuniform, alternând perioadele cu ploi abundente și perioade lungi de secetă, peste așa-zisele „terenuri grele” de pe care apa se drenează cu dificultate, seceta accentuată, toate și-au pus serios amprenta asupra producțiilor agricole. Terenurile cu un conținut mare luto-argilos ocupă o suprafață importantă în județul Timiș. Zona Peciu – Giulvăz este un exemplu elocvent în acest sens. Datele obținute de la stația meteo de la Banloc de inginerul Alexander Degianski relevă că anul 2019 a fost cel mai secetos, cu doar 430 l/mp, față de o medie multianuală de 620 l/mp, a fost cel mai călduros din ultimii 25 de ani, cu o temperatură medie de 12,7 grade Celsius, ceea ce înseamnă cu două grade mai mult față de anul 2005 și cu un record de precipitații înregistrat în luna mai de 220 l/mp, adică mai bine de jumătate din cantitatea totală de precipitații căzută în 2019. Traduse în „pierderi”, aceste condiții meteo au însemnat aproximativ 1.200.000 de euro pagube produse de secetă, la care se adaugă 700.000 de euro cu minus din cauza excesului de apă din luna mai, anul trecut, numai în ferma coordonată de tânărul inginer Alexander Degianski.

46.000 de euro, studiul finanțat de fermieri

12 mari fermieri din județul Timiș, împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, au hotărât realizarea unui studiu pe baza căruia să întocmească un amplu proiect de reabilitare a sistemelor de desecare din sud-vestul României. „Am dat drumul la un studiu care să  argumenteze temeinic necesitatea sistemelor de desecare din sud-vestul României, arată Alexander Degianski. Este un studiu finanțat exclusiv de fermieri, iar suma totală ajunge la aproape 46.000 de euro, pe care noi, cei 12 fermieri, am pus-o mână de la mână. Întregul plan național de irigații a fost finanțat din bani guvernamentali sau europeni, pe refacerea vechilor amplasamente, nu pe construirea unui sistem nou. La fel am gândit și noi pentru a rezolva problema desecărilor, să reabilităm rețeaua de canale existentă, pe care să o dotăm cu pompe noi și eficiente, atât ca debit de absorbție, cât și ca eficiență a consumului de energie și, evident, a costurilor de exploatare.”

La nivelul Uniunii Europene există un precedent important în ceea ce privește finanțarea sistemelor de irigații. Portugalia este primul stat european care a reușit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigații eficient. Pornind de la acest exemplu, Alexander Degianski este convins că și România poate beneficia de sume importante nerambursabile, cu condiția să știe să-și argumenteze cererea de finanțare. „Acest studiu, care nu este deloc ieftin, are girul ANIF-ului, AFIR-ului și al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Odată finalizat, acest studiu va fi prezentat și susținut la Bruxelles pentru ca proiectul să se bucure de finanțare europeană. Uniunea Europeană îți dă bani, dar trebuie să știi ce să-i ceri, și să ceri fundamentat. Nimeni nu o să vină de la Comisia Europeană să ne pună în poală 400 de milioane de euro ca să refacem canalele de desecare din Banat. O să spună mai degrabă că dacă nu le-am făcut până acum înseamnă că n-avem nevoie de ele. Consecințele nematerializării acestui proiect vor fi o povară pentru toți”, conchide Alexander Degianski. 

Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 de hectare, din care peste 530.000 de hectare de teren arabil, fiind considerat, din acest punct de vedere, cel mai important județ ca potențial agricol din țară.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 

Publicat în România Agricolă

Pentru a treia oară, fermierul David Hula, din Charles City - Virginia, a stabilit un nou record mondial cu ajutorul hibridului de porumb Pioneer P1197. Fermierul din Statele Unite ale Americii a obținut impresionanta producție de 38.700 kg/ha cu hibridul P1197YHR, depășindu-și propriul record anterior de 34.000 kg/ha, stabilit în anul 2017 tot cu un hibrid Pioneer, P1197AM™.

Fermierii americani participă anual la concursul național Corn Yield Contest, organizat de Asociația Națională a Cultivatorilor de Porumb (NCGA). Concursul este conceput pentru a prezenta potențialul genetic de producție al noilor hibrizi de porumb.

Genetica și respectarea tehnologiilor adecvate produc performanță

Fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer au câștigat zece premii naționale și 245 premii la nivel de stat în cadrul concursului anual Corn Yield Contest, organizat de Asociația Națională a Cultivatorilor de Porumb (NCGA). Este al treilea an consecutiv în care un produs Pioneer a obținut performanțe excepționale în cadrul concursului, stabilind în același timp două recorduri mondiale. „Este o performanță remarcabilă, care demonstrează potențialul genetic al porumbului atunci când se oferă cea mai bună genetică, tehnici avansate de ameliorare și practici intensive de management al culturii”, a afirmat Judd O’Connor, președinte U.S. Commercial Business Corteva Agriscience.

În ciuda provocărilor climatice din timpul perioadei de vegetație, fermierii din diverse zone ale SUA au făcut față cu brio provocărilor și au reușit să obțină rezultate de top datorită expertizei de gestionare, cumulată cu potențialul ridicat al geneticii Pioneer și respectarea sfaturilor agronomice. Peste 70 de hibrizi de porumb Pioneer s-au clasat printre câștigătorii la nivel de stat și național, ceea ce demonstrează diversitatea bogată a produselor Pioneer, care asigură performanță în diferite condiții. „Toți fermierii participanți la concurs au obținut rezultate extraordinare într-un an în care vremea le-a creat multe obstacole. Așteptăm cu nerăbdare să vedem ce reușite vor avea și în 2020”, a conchis Judd O’Connor.

În link, fermierul american David Hula: https://www.youtube.com/watch?v=jBW5Ah1imFc&list=PLJH446RiTipbWoiPZE35ppQeR4TJIluMo&index=61

Publicat în International
Luni, 10 Februarie 2020 16:07

Porumbul românesc în 2020

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează o serie de trei conferințe tehnice cu tema „Porumbul Românesc în 2020 - Expertiză Tehnică și Provocări Economice”.

Evenimentele APPR încep la ora 10 și au loc astfel: 13 februarie 2020 – Slobozia, Hotel Select (acesta fiind organizat împreună cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița); 27 februarie 2020 – Constanța, Hotel Iaki, și 6 martie 2020 – Iași, Hotel Capitol.

Cele trei conferințe tehnice vor aduce față în față fermieri, distribuitori, comercianți, consultanți și autorități locale care doresc să împărtășească experiențele și cunoștințele lor. „În cadrul evenimentelor, se vor face prezentări tehnice cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului, cu accent pe Ostrinia nubilalis, precum și prezentări legate de experiența fermierilor și comerțul cu cereale. Specialiștii prezenți vor interacționa direct cu invitații în cadrul dezbaterilor și al sesiunii informale ulterioare prezentărilor”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

Publicat în Eveniment
Duminică, 19 Ianuarie 2020 16:51

Camerele agricole și PNS, interes scăzut?

Camerele agricole au fost, pentru toate guvernele, declarativ, o prioritate care, nici azi, în 2020, nu s-a concretizat, camerele agricole fiind, în continuare, doar un vis frumos. „La momentul notificării planurilor naționale strategice, camerele agricole trebuie să fie funcționale. Fermierii trebuie să se organizeze, să se regăsească în aceste structuri, de la mic la mare. Camerele agricole trebuie să fie cele care să implementeze măsuri de formare profesională, să implementeze Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)”, afirmă secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Ministrul Adrian Oros, în toate declarațiile, susține că Planul Național Strategic (PNS) și camerele agricole reprezintă prioritatea zero pentru agricultura românească. Însă realitatea arată că, la PNS, România este codașă la completarea chestionarului, iar camerele agricole sunt, în continuare, o fata morgana.

Pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru va trebui să trimită pentru aprobare Comisiei un Plan Național Strategic privind Politica Agricolă Comună. De ceva vreme, pe pagina de internet a Ministerul Agriculturii este publicat „Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, chestionar care ar trebui completat de toți cei interesați. Se pare că prea puțini producători agricoli au ajuns acolo și au completat chestionarul care, de altfel, privește viitorul lor.

Ministrul Agriculturii susține că nu este o grabă foarte mare cu Planul Național Strategic, că nu suntem constrânşi de un anumit termen, „pentru că, se pare, an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022”. Prin urmare, este timp și pentru camerele agricole, ca acestea să funcționeze la momentul în care România va trimite Comisiei Europene PNS pentru aprobare.

Deocamdată, legislația privind camerele agricole trebuie îmbunătățită. În ultimul proiect de lege, camerele agricole reprezintă „partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, ale industriei alimentare, ale silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă”. Este clar că ele trebuie să fie private.

Sunt fermierii noștri pregătiți să facă parte dintr-o cameră agricolă, așa cum este în restul țărilor Uniunii Europene, să susțină o asemenea structură? Asocierea poate face posibil acest lucru. Treptat, putem ajunge și noi la ceea ce au azi statele membre ale UE, bineînțeles și cu puțin sprijin din partea statului. „În toată Europa, în jurul nostru, există camere agricole. Nicăieri nu mai există entităţi de stat care să gestioneze activitatea pur privată. Nu are nicio noimă să ai direcţii agricole şi alte câteva instituţii care încet-încet pot să fie preluate de aceste entităţi, care pot fi ajutate să se consolideze. În Ungaria, de exemplu, funcţionează foarte bine camerele agricole, acolo şi plăţile din fondurile europene sunt făcute de camerele agricole. La noi nu se va ajunge aşa nici în următorii zece ani. Acolo, fiecare agricultor este într-o asociaţie şi toţi care sunt într-o zonă fac parte dintr-o cameră agricolă. Fermierii își aleg conducerea. Nimeni nu încearcă să fenteze pe nimeni. Vreau să consolidez camerele agricole, însă drumul e lung până să ajungem la structurile care funcționează în Ungaria”, declara Adrian Oros la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii.

Într-un interviu acordat publicației noastre, Revista Fermierului, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu ne spunea că un model pentru noi ar trebui să fie camerele agricole din Franța. „Un lucru interesant este modul de finanțare a camerelor agricole franceze. Poate fi o lecție pentru noi acest mod de finanțare. În Franța, camerele agricole sunt regionale și sunt finanțate prin impozitul pe terenul agricol. Adică, în cadrul impozitului pe terenul agricol există o cotă care se virează către Camerele Agricole”, a ținut să ne zică Alexandru Stănescu.

La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, un nou proiect de lege a camerelor agricole a fost depus în Parlament, despre care Alexandru Stănescu spune că a fost elaborat împreună cu producătorii agricoli și Ministerul Agriculturii.

Un exemplu, de la noi din țară, Camera Agricolă Mehedinți, aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/2034-camerele-agricole-de-pe-langa-consiliile-judetene-in-vizorul-lui-cornel-stroescu-mi-as-dori-sa-vad-si-eu-o-statistica-a-activitatii-acestora.html

Publicat în România Agricolă

Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major în cadrul conferinței Syngenta „Excelență în agricultură”, din 29 noiembrie 2019, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole).

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană.

„Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar, CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană”, se menționează în document.

Un alt subiect nou de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb.

„În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteristicile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și, nu în ultimul rând, in funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați, cu această ocazie, și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe patru categorii (Intensiv, Artesian, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră”, precizează vocile autorizate ale companiei.

Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat, de asemenea, un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de opt frunze, precum pachetul Calaris Pro + Fix Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate.

La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard.

„Elatus Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic, printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ”, conform documentului.

În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea-soarelui High-Oleică.

Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și a nevoilor tuturor agricultorilor din întreaga țară cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată.

Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela „Excelență în agricultură”.

Întâlnirile din acest an au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes.

Publicat în Comunicate
Joi, 28 Noiembrie 2019 16:12

Sumă imensă restituită fermierilor

Suma de 467 de milioane de euro, dedusă inițial din plăţile directe pentru anul în curs, în ideea de a crea un fond anual pentru crizele agricole, va fi rambursată fermierilor europeni, a anunțat Comisia Europeană (CE), joi, 28 noiembrie 2019.

Cu toate că, în acest an, sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii dificile, cum au fost condiţiile climatice extreme, nu a fost nevoie de deblocarea rezervei de criză pentru a-i susţine pe producătorii agricoli.

Conform sursei citate, măsurile de susţinere adoptate anul acesta au putut fi finanţate din bugetul disponibil pentru Politica Agricolă Comună (PAC). Ca atare, suma pusă deoparte va fi rambursată fermierilor de către statele membre, începând cu data de 1 decembrie 2019.

Conceptul de fond de rezervă pentru crizele agricole şi a mecanismului de rambursare a fost convenit în reforma PAC din 2013. Acest concept a fost aplicat, pentru prima dată, în anul bugetar 2014.

Publicat în Finantari
Miercuri, 27 Noiembrie 2019 18:33

Cu tractoarele în stradă!

Pe fondul stagnării veniturilor şi al acuzelor de concurenţă neloială, producătorii agricoli francezi au protestat cu mai bine de 1.000 de tractoare, miercuri, 27 noiembrie 2019, în Paris şi alte mari orașe.

Fermierii din Hexagon sunt nemulţumiţi de acordurile comerciale care i-ar dezavantaja, de reforma guvernului care nu le-a adus o creştere a veniturilor, de reglementările care ar afecta performanţa din sector şi de criticile la adresa agriculturii pe diverse teme, de la folosirea pesticidelor la bunăstarea animalelor.

Ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a declarat pentru postul de radio Europe 1 că „sprijină protestul şi nemulţumirile fermierilor”.

Demonstraţiile au fost organizate de două sindicate ale producătorilor agricoli, și anume FNSEA și Jeunes Agriculteurs (JA). Reprezentanții acestora cer o întâlnire cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a-şi exprima temerile privind politicile guvernamentale care, susţin ei, afectează sectorul agricol din Franţa. Unii fermieri dau vina pe Macron că se grăbeşte să interzică până în 2021 glifosatul, mergând dincolo de actuala politică a UE, deşi guvernul de la Paris a promis excepţii pentru fermele care nu au alternative viabile.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a prelungit autorizarea glifosatului pentru încă cinci ani, dar în luna iulie Austria a devenit primul stat membru al UE care interzice această substanţă.

Mai multe decât atât, fermierii îl critică pe Macron din cauza acordurilor comerciale ale UE28 cu Canada şi ţările Mercosur din America de Sud, agricultorii francezi susţinând că aceste înţelegeri vor deschide calea importurilor de bunuri agricole mai ieftine, produse la standarde mai scăzute.

Sindicatele fermierilor aşteaptă cu interes negocierile privind viitorul buget al UE, în cadrul căruia ar putea fi reduse cheltuielile în domeniul agriculturii, din cauza planificatei ieşiri a Marii Britanii din blocul comunitar.

Franţa este cel mai mare producător agricol din UE şi cel mai mare beneficiar al subvenţiilor din bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

Publicat în International

Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.

Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.

Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.

Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.

Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.

Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.

În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.

„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.

Publicat în Cultura mare

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului pe suprafaţă 726 598 de fermieri, cu o sumă totală de 1,276 miliarde de euro, reprezentând 92,11% din numărul total al fermierilor eligibili pentru plata în avans, a anunţat sursa citată, joi, 21 noiembrie 2019.

Concret, aproximativ 971,51 milioane de euro au fost plătite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 254,68 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 50,55 milioane de euro reprezintă cofinanţarea de la Bugetul Naţional.

„Reamintim că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, afirmă reprezentanţii APIA.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv, de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce, pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR, cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al anului în curs, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, joi, 21 noiembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Botoşani, unde a afirmat că, la acest moment, nu există bani pentru achitarea restanțelor.

Conform spuselor oficialului guvernamental, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (...) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a mărturisit Oros.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

Tot cu această ocazie, șeful MADR a mai precizat că, în ceea ce privește subvenţiile acordate producătorilor agricoli, până în această săptămână, au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii care au depus declaraţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Valoarea subvenţiilor acordate se ridică la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca, până la 1 decembrie, să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721 498 fermieri”, a conchis Oros.

Ministrul Agriculturii a avut o întrevedere în municipiul Botoşani cu medicii veterinari din judeţ, după care are programate vizite cu fermierii din zonele Ştefăneşti, Darabani şi Dorohoi.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 34

newsletter rf

Revista