buget - REVISTA FERMIERULUI

Fondurile prevăzute din bugetul de stat pentru acordarea subvenţiilor şi sprijinirea agricultorilor se ridică la 2,243 miliarde de lei, în plus cu 5,43% faţă de anul 2016, în condițiile în care pentru salariile de bază ale angajaţilor MADR au fost alocate 474,242 milioane de lei, o majorare de 8,55% faţă de anul trecut, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat de Ministerul Finanţelor Publice și citat de Agerpres.

În plus, în cazul proiectelor aferente perioadei actuale de programare (2014-2020) au fost estimate fonduri de 13,12 miliarde de lei, o majorare substanţială faţă de anul trecut, respectiv cu 284,17%.

Pe de altă parte, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din exerciţiile financiare încheiate a fost prevăzută de la bugetul de stat o sumă de 4,5 milioane de lei, în scădere cu 95,7% comparativ cu cele 104,5 milioane de lei alocate în 2016.

Totodată, propunerea prevede ca pentru programul de investiţii publice din 2017, MADR să aibă prevăzută o sumă de 1,571 miliarde de lei faţă de numai 1,04 milioane lei în anul 2016.

Cheltuielile curente ale MADR din bugetul de stat sunt estimate la 16,934 miliarde de lei, în creştere cu 147,14% faţă de anul trecut, din care cheltuielile cu personalul ajung la 602,33 milioane de lei, un plus de 7,72% faţă de 2016 (559,18 milioane de lei).

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2017 se ridică la 17,337 miliarde de lei, în creştere cu 83,4% faţă de 2016.

Alocarea bugetară ar urma însă să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde lei în 2020, conform aceluiași document.

Publicat în Știri interne

În ședința de Guvern de miercuri, 10 august 2016, premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, a confirmat redistribuirea către alte domenii a 168,4 milioane lei din vistieria Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), „venituri din cercetare”, cum i-a plăcut să le descrie marți, 9 august 2016, ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în fapt bani economisiți și a pus instituția pe lista potențială a debitorilor în vederea reabilitării infrastructurii principale de irigații, bineînțeles prin credite angajament.

„La finanțarea inițială de 95 de milioane de lei, după rectificare, se adăugă credite de angajament în sumă totală de 548 de milioane de lei. În acest moment, a fost asigurată posibilitatea contractării lucrărilor de irigații pentru anul 2016, cu termene de decontare în anii următori”, se precizează în comunicatul de presă transmis de Executivul de la București, fără a explica faptul că aceste credite de angajament reprezintă o autorizare de angajamente care, în parte, poate genera plăți și în exercițiile viitoare. Adică s-a lucrat pe sistemul pompadourian: „După mine, potopul!”.

Cu o zi înainte de ședința de Guvern, șeful MADR recunoștea cu jumătate de gură că rectificarea nu avea să vizeze decât „o sumă mică” (peste 168 de milioane de lei, adică peste 37 de milioane de euro), rectificare negativă de altfel, bani proveniți din cercetare.

Tehnocratul spunea despre această sumă că, cităm: „Practic, nu sunt bani de cheltuit şi atunci am cedat”.

„Sigur, Ministerul Agriculturii a avut o situaţie bună şi rectificarea nu vizează decât o sumă mică, 168 de milioane de lei. Este o rectificare negativă. Este vorba de faptul că la MADR au fost venituri din cercetare (...)”, a răspuns Irimescu la întrebarea cât va pierde la rectificarea care s-ar putea aproba miercuri în Guvern.

În același comunicat de presă de miercuri, finanțiștii Executivului tehnocrat au mai precizat că s-au asigurat tot prin redistribuire, de data aceasta internă, adică din economiile Ministerului Agriculturii, banii necesari pentru plata sprijinului acordat agricultorilor sub forma subvențiilor pentru motorină – 308,8 milioane lei pentru trimestrele II și III, precum și pentru ajutorul de minimis acordat sectorului zootehnic în valoare de 95,5 milioane lei.

Nimic în plus din afară.

rectificare bugetara mediuProprietarii de păduri primesc subvenții în cuantum total de 14,5 milioane lei

Documentul de presă transmis de Executivul de la București relevă totodată că, în cazul mediului, aceasta ar fi prima rectificare pozitivă din ultimii ani. În acest sens, Cioloș a avut două priorități, una din ele fiind și crearea unui sistem de subvenții pentru proprietarii de trupuri de pădure mai mici de 30 ha, în vederea asigurării pazei: „Guvernul a luat măsuri concentrate, în principal, pe două direcții. În primă instanță vorbim de combaterea tăierilor ilegale de păduri - proprietarii de păduri, persoane fizice și juridice care dețin suprafețe mai mici de 30 de hectare, vor primi sprijin pentru asigurarea pazei acestor păduri. În acest sens, Guvernul a alocat 14,5 milioane lei, fiind prima dată când se pune în aplicare această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008. Apoi, ca urmare a unor redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Mediului, Guvernul a alocat, prin rectificare, 85 de milioane de lei pentru investiții în lucrări de apărare împotriva inundațiilor”, se mai precizează în comunicat.

Guvernul a aprobat astăzi prima rectificare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016, prioritățile fiind sănătatea, educația și drepturile sociale.

„Este o rectificare bugetară de echipă. Fiecare ministru a dovedit că este responsabil atât pentru domeniul lui, cât și pentru coerența deciziilor guvernamentale și responsabilităților asumate în comun de Guvern.  Am alocat și realocat resurse acolo unde ele sunt imperios necesare, pentru a asigura continuarea proiectelor începute de ministere, plata drepturilor sociale și fără a pune în pericol echilibrul macroeconomic”, a afirmat premierul Dacian Cioloș. „Este pentru prima dată după mulţi ani când se face în an electoral o rectificare fără amprentă politică. Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate, de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare. Am alocat resurse acolo unde era necesar pentru continuarea unor proiecte asumate în programul de guvernare, pentru acoperirea unor cheltuieli noi, izvorâte din priorităţi care au apărut pe parcurs, în derularea mandatului, dar şi pentru a pune în practică decizii ale Parlamentului, mai ales pentru plata unor beneficii sociale, fără a pune însă în pericol echilibrul macroeconomic”.

Prin rectificarea bugetară, se mai precizează în comunicat, se asigură finanțarea necesară proiectelor și politicilor publice promovate de Guvern, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor decise de Parlament, un efort bugetar cumulat de peste 3 miliarde de lei, resurse asigurate cu menținerea deficitului bugetar la parametri asumați în bugetul de stat pentru 2016: 2,8% din PIB în termeni cash și 2,9 % din PIB pe metodologia ESA.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,382 miliarde lei pe fondul creșterii încasărilor realizate si a măsurilor aplicate ca urmare a aprobării unor acte normative. Se înregistrează creșteri la impozitul pe profit (și datorită încasărilor peste estimările inițiale în condițiile intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2016 a sistemului de impozitare progresivă a microîntreprinderilor), impozitul pe venit (fapt ce reflectă creșterea numărului de salariați din economie și a câștigului salarial mediu brut), Taxa pe Valoarea Adăugată, accize etc. De asemenea, s-au majorat veniturile nefiscale.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează echivalent cu veniturile, adică 3,382 miliarde lei.

Prima rectificare bugetară a fost decisă de Guvernul tehnocrat în condițiile în care analiza rezultatelor economice argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 4,2%, comparativ cu 4,1% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat, și un produs intern brut în valoare nominală de 757,0 miliarde lei, față de 746,6 miliarde lei, cât s-a estimat inițial.

Publicat în Știri interne

Pentru a putea acoperi integral necesitățile sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare românesc, Guvernul României trebuie să investească la anul circa 200 de milioane de lei, în condițiile în care, în 2016, planul sectorial nu a totalizat decât 25 de milioane de lei, alte 75 de milioane de lei bugetate fiind pierdute din cauza unor prevederi legislative, a precizat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la finele dezbaterilor referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

„Discuțiile pe care le-am avut cu premierul și cu academicienii de la ASAS (...) ar conduce la dublarea bugetului actual. Sigur, anul acesta am avut 25 de milioane de lei pe planul sectorial, la care eu am mai adăugat 75 de milioane în buget. Din păcate, acești bani nu i-am putut acorda efectiv din cauza unor prevederi legislative, dar ca buget, eu aproape am avut suta de milioane. Practic, la anul ar trebui să dublez această sumă ca să acoperim toate necesitățile cercetării. Gradual, probabil că ar trebui să investim mult mai mult, ca în doi-trei ani să se schimbe radical situația investițiilor în cercetare”, a mărturisit Irimescu într-o conferință de presă.

El a adăugat că proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare va fi transmis Parlamentului României cel mai târziu în luna septembrie a acestui an. Deja, producătorii agricoli și reprezentanții stațiunilor de cercetare îl susțin în procent de 100%.

În plus, în urma discuțiilor cu specialiștii s-a ajuns la concluzia că trebuie create institute regionale, astfel încât să nu se creeze situația nedorită când un institut dintr-o zonă a țării coordonează o stațiune dintr-un alt colț al României.

„Dacă va trece proiectul de lege, va fi acceptat. Stațiunile l-au susținut 100%, producătorii la fel. Practic, în luna septembrie (n.r. - 2016) am putea să adoptăm proiectul de act normativ. Am discutat cu Parlamentul. Ar trebui ca în cel mai scurt timp să adoptăm de către Guvern acest proiect de lege și să-l transmitem în septembrie la Parlament. Sper să reușim să ne încadrăm în acest termen”, a mai adăugat ministrul tehnocrat. „Discuția și proiectul de lege prevăd ca să creăm institute de ramură care să regrupeze stațiunile de cercetări. Din discuțiile de dimineață (n.r. - 9 august 2016) pe care le-am avut cu cercetătorii a rezultat o idee interesantă, și anume să facem institute regionale, pentru a nu coordona un institut, de exemplu, din nordul țării, stațiuni din sudul țării”.

Nu în ultimul rând, Achim Irimescu a precizat că cele circa 30.000 ha de teren, cât au mai rămas după retrocedări, aflate în proprietatea ASAS, urmează să fie preluate de către unitățile de cercetare.

„Terenurile sunt actualmente la ASAS și, sigur, propunerea legislativă vizează preluarea acestor terenuri de către stațiunile și institutele de cercetare. Din 110.000 ha care au fost în anii '90 în cercetare, au mai rămas doar 30.000 ha, pentru că legea retrocedării presupunea și acest lucru și, în momentul în care nu s-au găsit în altă parte terenuri, s-au luat de la stațiuni și de la institutele de cercetare. Sperăm ca măcar suprafața rămasă, de 30.000 ha, să nu mai fie afectată în continuare”, a conchis șeful MADR.

Conform Legii 45/2009, unitățile de cercetare-dezvoltare din agricultură se finanțează din venituri proprii și de la bugetul de stat. Pentru finanțarea unităților de cercetare este necesară reorganizarea acestora prin hotărâri de guvern sau prin parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat conform Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.

Potrivit unui raport al ministerului de resort, în momentul de față, unitățile de cercetare-dezvoltare (UCD) din domeniul agricol au acces restricționat la competițiile de programe și la proiecte de cercetare. Totodată, fondurile administrate nu sunt suficiente pentru plata salariilor personalului angajat, iar specialiștii în domeniu nu sunt motivați să rămână în cadrul sistemului de cercetare. Mai mult, conform analizei MADR, nu este stimulată angajarea personalului tânăr, iar activitatea de cercetare nu este orientată spre găsirea unor soluții de eficientizare a activității producătorilor din domeniul agriculturii. Nu în ultimul rând, activitatea de extensie a unităților de cercetare, atât de necesară fermierilor, este aproape inexistentă.

„Situația economico-financiară total dezechilibrată a unităților de cercetare, ca urmare a datoriilor acumulate se amplifică în timp prin creșterea penalităților, ceea ce reclamă responsabilitatea MADR, în calitate de autoritate de stat centrală, în legătură cu desfășurarea activității de cercetare agricolă, inclusiv gestionarea patrimoniului public al unităților de cercetare”, se arată în documentul intern al Ministerului Agriculturii.

Mai mult, același raport relevă că schimbările gândite de specialiștii MADR sunt regândirea sectorului de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, respectiv eficientizarea activității sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și o mai bună valorificare în mediul privat a produselor cercetării-dezvoltării-inovării. De asemenea, MADR are în vedere asigurarea accesului la surse noi de finanțare, cât și adoptarea unui act normativ pentru înființarea Agenției Naționale pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării în Agricultură, în subordinea MADR, având ca obiect realizarea unui management eficient pentru unitățile de cercetare și asigurarea finanțării sectorului de cercetare din domeniul agricol.

Marţi, 9 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu a prezidat dezbaterile referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

În cadrul întâlnirilor de lucru au fost prezentate soluţiile de redresare a sectorului prin proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 45/2000 privind organizarea şi funcţionarea ASAS „Gheorghe Ionescu – Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Publicat în Știri interne

Începând de vineri, 29 iulie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început autorizarea plăților și pentru schemele de sprijin SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) și SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat cuplat în sector zootehnic, specia bivolițe de lapte), anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Practic, crescătorii au la dispoziție pentru aceste forme de sprijin nu mai puțin de 826,0596 euro/cap vacă de lapte (3649,2009 lei/cap vacă de lapte), respectiv 209,8453 euro/cap bivolița lapte (927,0126 lei/cap bivolița lapte).

În ceea ce privește Campania 2015, în tabelul de mai jos, pus la dispoziție de APIA sunt afișate atât sumele totale autorizate la plată, cât și suma de 1.624,61 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 851.835 beneficiari (90,22% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel plati

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro”, spun reprezentanții APIA în documentul de presă. „De asemenea, precizăm că până acum au fost plătite în conturile fermierilor, crescători de bovine/ovine/caprine, ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) – 8,778 milioane euro pentru un număr de 28.941 beneficiari; ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) – 30,147 milioane euro pentru un număr de 49.013 beneficiari; ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine) – 3,912 milioane euro pentru un număr de 4.650 beneficiari; SCZ 9.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 5,820 milioane euro pentru un număr de 5.240 beneficiari”.

Din Bugetul Național a fost autorizată la plată până la această dată suma de 187,07 milioane euro, astfel: 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1); 68,616 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 11,266 milioane euro – ANTZ 7 pentru un număr de 32.865 beneficiari; 39,406 milioane euro – ANTZ 8 pentru un număr de 59.129 beneficiari; 17,944 milioane euro – ANTZ 9 pentru un număr de 19.650 beneficiari.

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ 4 zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, au mai adăugat cei de la APIA.

Statul cu o mână dă, cu una ia

Anul 2016 urmează să vină și cu prima rectificare bugetară, sume tăiate urmând să fie inclusiv de la Ministerul Agriculturii.

Conform unui proiect postat pe pagina Ministerului Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să piardă 168,4 milioane de lei, în principal la proiectele de investițiii finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020.

În plus, vor fi redistribuite sume pentru plata deconturilor la motorină pe trimestrul II și III din  2016 și acordare ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnie.

Publicat în Finantari
Pagina 3 din 3

newsletter rf

Revista