buget - REVISTA FERMIERULUI

Chiar dacă Marea Britanie va părăsi blocul comunitar UE28 în așa-numitul proces Brexit, acțiune care cu siguranță va diminua bugetul total al Uniunii Europene (UE), Franţa şi Germania vor ca bugetul destinat agriculturii să fie menţinut la actualul nivel, potrivit unei declaraţii comune a miniştrilor agriculturii din cele două ţări, titrează agențiile internaționale de presă.

Oficialii celor două state europene au afirmat luni că vor căuta ca „bugetul alocat CAP să fie menţinut la actualul nivel pentru cele 27 de state membre”, respingând astfel planurile Comisiei Europene (CE) privind bugetul pentru 2021 - 2027, care includ o reducere semnificativă a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

Marea Britanie, contribuabil important la bugetul UE, urmează să părăsească blocul comunitar în 2019, ceea ce va crea presiune pentru reducerea cheltuielilor în zonele importante, cum ar fi agricultura.

În iunie, ministrul francez al agriculturii, Stephane Travert, susţinea că 20 de ţări erau împotriva proiectului de buget propus de CE. Șeful Agriculturii franceze a prezentat un memorandum semnat de şase ţări europene, cărora li s-au alăturat şi altele - inclusiv România. Primul comunicat comun care critica intenţia de reducere a fondurilor pentru PAC în exerciţiul financiar 2021-2027 a fost publicat la sfârşitul lunii mai, la Madrid, de Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Ulterior, solicitarea a fost susţinută în scris și de Cehia, Cipru, Croaţia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. Apoi, acestora li s-au alăturat Austria, Belgia, Estonia, Letonia şi Slovenia.

La începutul lunii mai a.c., CE a propus reducerea bugetului PAC cu 5%, până la un total de 365 de miliarde de euro. Conform planurilor pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021 - 2027, fermierii vor primi sprijin direct în valoare de aproximativ 232 de miliarde de euro, un declin de peste 30 de miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar.

Comisia Europeană a propus majorarea sprijinului pentru fermele mici şi medii şi a recomandat statelor membre să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Dar aceste măsuri ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

„Nimeni nu-i opreşte pe fermieri să-şi divizeze fermele”, a afirmat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, cu ocazia unei conferinţe de presă.

Subvențiile acordate fermierilor vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor planificate în următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021 – 2027.

Publicat în Finantari

Diminuările de buget din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pe dezvoltarea rurală sunt drastice şi vor adânci şi mai mult disparităţile între statele membre cele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, a tras un semnal de alarmă, vineri, 9 iunie 2018, într-o conferinţă de specialitate organizată în cadrul Forumului Eurosfat 2018, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Referitor la dezvoltarea rurală, scăderile de buget de până la 15%, pe care le considerăm drastice, vor avea ca efect adâncirea disparităţilor între statele membre cele mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate. Prin urmare, noi solicităm buget consistent pe dezvoltare rurală, cu o rată de cofinanţare. Pe de altă parte, suntem conştienţi că trebuie şi vom face tot efortul să stimulăm finanţarea mai consistentă pe partea cercetării şi inovării în agricultură. În momentul de faţă, există o disparitate între felul în care sursele financiare pe parte de cercetare şi inovare sunt distribuite la nivel european”, a precizat oficialul guvernamental.

El a susţinut, totodată, că unul dintre subiectele delicate pe viitoarea Politică Agricolă Comună este plafonarea plăţilor, lucru cu care România nu este de acord.

„Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, ne propunem câteva măsuri care să atragă tinerii în sectorul agricol şi în sectoarele conexe. Ne dorim, alături de statele membre, să avem o finanţare suficientă pentru a răspunde provocării actuale şi noilor solicitări care se întrevăd. Ne dorim ca, prin Politica Agricolă Comună, să avem o politică comună. Un alt obiectiv este o convergenţă reală a plăţilor directe. Am remarcat cu satisfacţie, ca şi prin comunicarea din 29 noiembrie, dar şi în cele mai recente, Comisia rămâne la poziţia de a susţine această convergenţă. Ne dorim şi facem simulări asupra acestui proces, să vedem în mod real care vor fi cifrele pe care fermierii le vor avea la dispoziţie. Încă un motiv de satisfacţie este continuarea pe plăţile directe pe suprafaţă. O parte delicată este legată de plafonare. România nu susţine ideea unei plafonări obligatorii a plăţilor. Plafonarea obligatorie nu va trebui să fie prinsă în pachetul care va gestiona viitoarea Politică Agricolă Comună”, a continuat Potor.

La rândul său, Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), a afirmat că România nu va pierde pe partea de plăţi directe din bugetul de 20,13 miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020, însă va exista o pierdere pe dezvoltare rurală, dar care ar urma să fie compensată din bugetul naţional.

„Pentru România, ca şi la noi, şi în celelalte state membre există efecte ale acestei reduceri bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăţilor pe hectar este încă sub media Uniunii Europene. Datorită propunerii de continuare a convergenţei externe, adică de egalizare a acestor plăţi, România nu pierde pe partea de plăţi directe, pe Pilonul I. Există o pierdere, o reducere, care se compensează prin contribuţia naţională suplimentară pe parte de dezvoltare rurală. Bugetul total PAC al României, în următoarea perioadă, este de 20,13 miliarde de euro. Principalele elemente ale noii PAC sunt: simplificarea şi modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre, sprijinul să se bazeze pe performanţă, distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe şi o ambiţie crescută în materie de protecţia mediului şi climă”, a precizat Dumitru.

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a organizat la Bucureşti cea de-a şasea ediţie a Forumului Eurosfat, eveniment ce îşi propune o discuţie amplă, axată pe viitorul României, al Uniunii Europene, şi al României în Uniunea Europeană.

Organizatorii aduc, astfel, în prim-plan o dezbatere despre contribuţia României la relansarea proiectului european şi paşii de urmat până, dar şi după Summitul de la Sibiu din mai 2019.

Publicat în Finantari

Ca reacție la propunerea Comisiei Europene (CE) de vineri, 1 iunie 2018, de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), prin reducerea plăților directe către fermieri şi majorând sprijinul pentru fermele mici şi medii, miniştrii Agriculturii din Franţa, Spania, Portugalia, Irlanda, Finlanda şi Grecia au declarat că se opun reducerilor propuse de CE - care trebuie aprobate de toate statele membre ale UE - şi au cerut menţinerea actualului nivel al cheltuielilor.

Potrivit Reuters, în bugetul UE pentru perioada 2021-2027, fermierii francezi au cel mai ridicat procent din UE alocat plăţilor directe, și anume 44 de miliarde de euro, însă în scădere faţă de cele 47,7 miliarde de euro primiţi în perioada 2014 - 2020.

Producătorii agricoli spanioli, pe locul al doilea în topul beneficiarilor de bani europeni, vor primi 29,7 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro încasate în perioada 2014 – 2020.

Plăţile directe către fermierii italieni vor scădea și ele până la nivelul de 22,1 miliarde de euro, de la 24 de miliarde de euro.

Comisia Europeană a propus majorarea sprijinului pentru fermele mici şi medii şi a recomandat statelor membre să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Dar aceste măsuri ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

„Nimeni nu-i opreşte pe fermieri să-şi divizeze fermele”, a afirmat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, la o conferinţă de presă.

Plăţile directe către fermieri vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor planificate în următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027.

Conform planurilor pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, fermierii vor primi sprijin direct în valoare de aproximativ 232 de miliarde de euro, un declin de peste 30 de miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar.

Publicat în International

În plenul Parlamentului European (PE), luni, 28 mai 2018, a fost susținută o alocuțiune adresată comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, de către eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care politicianul a reiterat poziția sa cu privire la necesitatea menținerii bugetului viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) și a precizat că nu este de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor, respectiv că recomandă o plată redistributivă mai accentuată.

Vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI) a solicitat imperativ condiții egale pentru fermierii români cu cele oferite restului europenilor și a susținut și interesele marilor fermieri, pe lângă cele ale micilor producători agricoli.

„Da, este nevoie de o finanțare orientată pentru fermele mici și mijlocii, dar și fermele mari au nevoie de o finanțare adecvată. Nu sunt de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor şi recomand ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată. Dacă majoritatea statelor membre vor vota pentru plafonare, atunci mă voi exprima ferm pentru plafonare voluntară”, a precizat europarlamentara din România, potrivit unui document de presă remis redacției.

Totodată, Gabriela Zoană a atas atenția asupra nivelului subvențiilor pentru agricultură care se acordă în Uniunea Europeană și a pledat pentru o egalizare a acestora la nivelul tuturor țărilor membre.

„Pe partea de convergență externă, trebuie să ajungem la o egalizare a plăților directe între fermierii europeni. Raţiunea care a fost avută în vedere la stabilirea cuantumului diferit al subvenţiilor între fermierii europeni, respectiv costurile de producţie diferite de la o ţară la alta, nu mai este de actualitate. Petrolul, utilajele agricole, hrana muncitorilor, pesticidele folosite în agricultură, forţa de muncă, toate au acum aceleaşi preţuri în toate statele membre UE. Pentru ca fermierii europeni să aibă șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie ca fermierul român să aibă aceeaşi subvenţie ca fermierul francez, nu jumătate, cum se întâmplă astăzi”, a adăugat vicepreședinta COMAGRI.

În această perioadă, se negociază intens la Bruxelles și Strasbourg bugetul pentru viitoarea PAC. De succesul negocierilor, la care Gabriela Zoană în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European depune eforturi susținute, depinde viitorul agriculturii românești după anul 2020.

În cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor LAPAR, care a avut loc recent la București, premierul Viorica Dăncilă a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală", a afirmat Dăncilă.

În cadrul aceluiași eveniment, în altă ordine de idei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că în momentul de faţă sunt multe probleme în teritoriu legate de cadastrare, existând riscul să rămână fără proprietăţi.

„Ne apropiem de 2020, de noul exerciţiu financiar şi nu avem cadastrarea, doar pe ici pe colo în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietăţile, punerea în posesie s-a făcut cum s-a făcut şi acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, poate mii de oameni, fără proprietăţi”, a precizat preşedintele LAPAR, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Din anul 2020, România riscă să piardă plăţile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, al cărei sistem de plăţi urmează să fie implementat numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.

Cadastrul este un instrument care garantează proprietatea privată şi creează un mediu investiţional sigur, iar în absenţa sa terenurile nu pot fi folosite drept colateral pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor.

Publicat în International

Potrivit declarațiilor de luni, 14 mai 2018, ale ministrului francez pentru Afaceri Europene, Nathalie Loiseau, citată de AFP, țara sa nu poate accepta o scădere drastică a finanţării pentru Politica Agricolă Comună (PAC) propusă de Comisia Europeană (CE) pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene (UE).

În cadrul primelor dezbateri din interiorul blocului UE-28 cu privire la bugetul comunitar pentru perioada 2021-2017, Loiseau şi-a exprimat dezacordul net şi profund al Franţei cu privire la propunerile înaintate la începutul lunii de CE.

„Ne vom opune tăierilor avute în vedere de Comisie în domeniul plăţilor directe care vor avea un impact direct pentru agricultori”, a menționat Nathalie Loiseau. Tot în acest context, aceasta a adăugat că propunerea executivului comunitar reprezintă un risc pentru viabilitatea exploataţiilor agricole, fiind neînţeleasă de agricultorii europeni.

Comisia Europeană susține o scădere cu 5% a bugetului dedicat PAC, dintre care o reducere de aproximativ 4% pentru capitolul consacrat ajutoarelor directe pentru agricultori. Anumite state membre şi unii europarlamentari sunt sceptici cu privire la modul în care sunt prezentate aceste cifre şi se tem ca nu cumva aceste cifre să ascundă tăieri cuprinse între 10 şi 20% în termeni reali.

Potrivit opiniilor exprimate până acum de miniştrii afacerilor europene din statele membre cu privire la acest subiect, Franţa poate conta pe sprijinul Spaniei, Poloniei, Estoniei, Sloveniei, Greciei, Slovaciei, României, Ungariei şi Croaţiei, state care se opun şi ele tăierilor propuse de Comisia Europeană, în timp ce Italia, Irlanda şi Malta şi-au exprimat şi ele profunda lor preocupare. La rândul lor, Lituania şi Finlanda au criticat scăderea fondurilor alocate pentru dezvoltarea rurală, al doilea pilon al Politicii Agricole Comune.

Doar câteva state membre, în frunte cu Olanda, susţin reducerea fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună, în ideea modernizării bugetului UE pe termen lung.

Conform calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Practic, dacă ar fi acceptată de statele membre UE și de Parlamentul European (PE), afirmă cei de la Farm Europe, proaspăta propunere a Comisiei ar duce la o reducere a bugetului PAC cu 7,2% în următorii șapte ani și ar constitui o scădere de 11,2% în 2027. Mai exact, impactul asupra plăților directe ca urmare a reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare – 2027.

Viitorul buget pentru agricultură nu și-ar asuma astfel doar proiectul de act normativ european care consfințește impactul Brexit asupra PAC, unul de 18,9 miliarde de euro, ci ar deveni și contribuabil cu 8,5 miliarde de euro la implementarea de către Uniunea Europeană (UE) a altor politici.

Publicat în Finantari

Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2017 - 2019 va suferi modificări în ceea ce priveşte normele de aplicare, sprijinul financiar şi măsurile din program, conform unor completări aduse Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 aprobate în şedinţa de joi, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, în perioada 2017 - 2019, România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru PNA, în creştere cu 7,2% faţă de suma alocată acestui program în perioada 2014-2016.

Comisia Europeană (CE) participă la finanţarea acţiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 - 2019 este de 21.508.480 euro, faţă de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 - 2016.

Astfel, pentru achiziţionarea prin intermediul cooperativelor a următoarelor produse: măturător, centrifugă, respectiv topitor de ceară cu abur din inox se introduce un termen de transmitere a proceselor verbale încheiate între cooperativă şi membrii acesteia, respectiv anual, după plata ajutorului, până la 1 martie, şi se reglementează sancţiunea aplicată în cazul în care nu sunt transmise în termenul prevăzut.

Totodată, în cazul achiziţionării de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât şi pentru apicultura ecologică, se reglementează numărul maxim de medicamente care se pot deconta, respectiv trei medicamente diferite, în vederea controlului eficient al utilizării fondurilor alocate prin Program.

„În vederea autorizării furnizorilor de medicamente este necesar să se specifice că aceştia trebuie să fie autorizaţi sanitar veterinar pentru a putea comercializa medicamente, iar ca document justificativ să se prezinte copia documentului care atestă autorizarea sanitară veterinară. Având în vedere că se decontează 25% din totalul stupilor cu familii de albine deplasaţi în pastoral, în documentul care atestă aceasta trebuie să fie menţionat numărul de stupi deplasaţi în pastoral”, precizează MADR.

Potrivit sursei citate, în scopul stabilirii eligibilităţii furnizorilor de cutii este necesară introducerea documentului de autorizare pentru comercializare a cutiilor, respectiv copia certificatului de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului a furnizorilor de cutii.

În context, pentru exactitatea reglementării, în cazul achiziţionării de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică se redefinesc dimensiunile minime/maxime ale efectivului deţinut în vederea achiziţionării de mătci şi/sau familii de albine.

De asemenea, se reglementează decontarea cheltuielilor în funcţie de efectivul deţinut, conform adeverinţei ANZ, pentru toate măsurile.

„Pentru evitarea creării condiţiilor artificiale este necesară reglementarea condiţiei ca furnizorii de medicamente, mătci, familii de albine sau stupi să nu poată fi şi beneficiari ai produsului pentru care sunt furnizori în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019. Totodată, tot pentru evitarea creării condiţiilor artificiale, în cadrul Programului, solicitantul care este şi furnizor constituit sub o altă formă de organizare decât cea prin care solicită sprijin nu este eligibil”, arată instituţia.

Nu în ultimul rând, termenul-limită de depunere a cererilor pentru obţinerea sprijinului până la data de 15 august se înlocuieşte cu 1 august, din cauza timpului redus pentru efectuarea până la data de 15 octombrie atât a controalelor administrative şi la faţa locului, cât şi a plăţii sprijinului, având în vedere numărul mare de apicultori solicitanţi ai sprijinului.

Potrivit MADR, în conformitate cu prevederile Regulamentelor Europene, pentru anul 2018, cursul de schimb utilizat este cel stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 29 decembrie 2017.

Conform datelor vehiculate de instituția citată, suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 - 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget naţional); pentru anul 2018 - 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget naţional); pentru anul 2019 - 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget naţional).

România produce anual, în medie, 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Publicat în Finantari

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.

„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.

Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.

UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.

„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.

„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Practic, dacă ar fi acceptată de statele membre UE și de Parlamentul European (PE), afirmă cei de la Farm Europe, proaspăta propunere a Comisiei ar duce la o reducere a bugetului PAC cu 7,2% în următorii șapte ani și ar constitui o scădere de 11,2% în 2027. Mai exact, impactul asupra plăților directe ca urmare a reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare – 2027.

Viitorul buget pentru agricultură nu și-ar asuma astfel doar proiectul de act normativ european care consfințește impactul Brexit asupra PAC, unul de 18,9 miliarde de euro ci ar deveni și contribuabil cu 8,5 miliarde de euro la implementarea de către Uniunea Europeană (UE) a altor politici.

„În cele din urmă, PAC ar reprezenta doar 30,4% din bugetul european”, mărturisesc specialiștii Farm Europe.

Nu în ultimul rând, conform simulărilor organizate de Farm Europe, luând în calcul ponderea plăților directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului CE ar avea un impact imediat, cu o scădere cu 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027, fără modificarea parametrilor actualei PAC. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca și 13% în Republica Cehă - țări în care ponderea plăților directe este cea mai mare. În Germania și Franța, veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 6,5% în politica agricolă constantă și cu aproximativ 3,5% în Italia și Spania.

CE: „Răspuns onest la realitatea actuală”

Potrivit artizanilor din spatele propunerii, acest buget ar fi un „răspuns onest la realitatea actuală”, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în vistieria comună a Uniunii.

„Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură”, se menționează în comunicatul de presă al CE de miercuri, 2 mai 2018.

Concret, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018).

În ceea ce privește agricultura europeană, CE afirmă că a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Astfel, Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru PAC și politica de coeziune de aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, „pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre”.

„Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități”, spun birocrații de la Bruxelles.

Unul dintre aceștia, Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „(...) Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: „Bugetul este mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi”

Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, președintele LAPAR, Laurețiu Baciu, a precizat că bugetul PAC ar urma să fie mai mic cu 4,5 la sută față de cel vechi, iar plafonarea ar fi „exclusă”.

El consideră că informațiile vehiculate în România, potrivit cărora este dată ca sigură o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 euro/beneficiar/an sunt „false” pentru că, afirmă el, lucrurile stau cu totul altfel la nivelul CE sau la nivelul Bruxelles-ului.

„Nu este o decizie definitivă a Comisiei, ci doar o propunere, una care va fi dezbătută. Nu putea nimeni să avanseze vreo cifră, atâta timp cât nu se știa încă acel cuantum al bugetului pe agricultură și care a fost anunțat astăzi; nu era nimic definitivat. Știm prea bine că în ceea ce înseamnă bugetul pe agricultură sunt discuții foarte aprinse, care nu s-au terminat, privind plafonul. De asemenea, știm prea bine că Marea Britanie va ieși din UE și, atunci, bugetul va fi afectat, nu cu prea mult, așa cum se avansează niște cifre total aiurea. Dacă nu se mai îmbunătățește, diminuarea va fi de 6-9 la sută. Știm, de altfel, din discuțiile purtate cu cei doi actori principali ai Uniunii – Franța și Germania – amândouă își doresc găsirea de soluții pentru suplimentarea bugetului pe agricultură, nicidecum diminuarea lui. (...) Ne surprinde faptul că sunt țări cu ferme foarte mici care nu susțin plafonarea, cum ar fi Danemarca și Finlanda cum, de altfel, Germania este cea mai interesată să nu existe acea plafonare. Până la decizia finală încă se mai joacă. România nu va fi afectată, pentru că nu beneficiem decât de subvențiile acelea mici”, a afirmat fermierul băcăuan.

Tot el nutrește speranța că România va avea „o poziție oarecare” în negocieri, ținând cont de faptul că la anul vom deține și președinția Consiliului UE.

„Zic eu că acesta este un atu. Depinde cum știm să-l gestionăm. Foarte important cum îl vor gestiona ai noștri. Îmi pare rău că apar pe piață zvonuri, ca să nu spun știri pe surse”, a conchis Baciu.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

În informarea transmisă publicului miercuri, 2 mai 2018, Comisia Europeană prezintă și o altă viziune a sa cu privire la CFM, și anume „o inovație majoră în cadrul bugetului propus”, mai exact consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Politicienii de la Bruxelles spun că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

„Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, se menționează în documentul de presă.

Astfel, crede europarlamentarul român S&D, Emilian Pavel, această condiționare poate fi folosită discreționar dacă nu este bine reglementată și în cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, va fi probabil atacată în instanță de către statele afectate.

El consideră că acest element va atrage cel mai mult atenția în România (o țară care are procent de aproape 100 la sută absorbție plăți directe în agricultură) și așteaptă să „vadă matematica din spatele acestor posibile decizii și definiția pe care o vom adopta împreună”.

În plus, politicianul atrage atenția că ar putea exista derapaje, iar birocrații europeni ar putea face uz de această unealtă pentru a-și impune propriile viziuni în țările membre UE și spune că excluderea Parlamentului European din acest proces, înainte de orice, este inacceptabilă, în condițiile în care PE votează bugetul UE,.

„Banii primiți de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar și vor eroda coeziunea Uniunii Europene”, afirmă Pavel. „Piața Unică este, așa cum îi spune numele, o piață. Dincolo de populismul din spatele acestei propuneri – care încă este vagă, eu nu vreau să văd cazuri în care mai multe state se aliază, din motive de stat de drept, împotriva altora, pentru câștiguri comerciale!”.

Consiliul UE, factor decizional

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European.

În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim-planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se menționează într-un comunicat de presă al europarlamentarului S&D Gabriela Zoană, transmis presei în data de 2 mai 2018.

Publicat în Ultimele noutati

În vederea elaborării corecte a bugetelor locale aferente anului 2018, excedentul acestora, înregistrat la data de 31 decembrie 2017, trebuie diminuat cu sumele destinate implementării proiectelor de investiţii care beneficiază de finanţare din fonduri externe nerambursabile prin PNDR 2020, precizează reprezentanţii Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR recomandă Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) să ia în considerare articolul 6 din Legea nr. 2/2018 pentru elaborarea corectă a bugetelor locale aferente anului 2018. Articolul 6 din legea menţionată prevede diminuarea excedentului bugetelor locale, înregistrat la data de 31 decembrie 2017, cu sumele destinate implementării proiectelor care beneficiază de finanţare din fonduri externe nerambursabile”, anunță aceștia printr-un comunicat de presă.

Conform documentului citat, această micșorare se poate realiza încă din faza de proiect a bugetului local (faza publicării pentru transparenţă), cu respectarea condiţiei încadrării sumelor destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanţare din fonduri externe nerambursabile, prevăzute în excedent, la Titlul 58 - Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020.

Avansurile acordate prin PNDR pot fi utilizate exclusiv pentru finanţarea cheltuielilor care fac obiectul contractelor de finanţare încheiate între beneficiarii publici şi AFIR, până la terminarea duratei de execuţie a contractelor de finanţare, respectiv 24 sau 36 de luni. De asemenea, aceste avansuri asigură finalizarea în termen şi în bune condiţii a proiectelor de utilitate publică finanţate prin intermediul PNDR.

„Pentru a preveni apariţia unor blocaje financiare la nivelul UAT-urilor care au semnat contracte de finanţare cu AFIR pentru implementarea proiectelor de investiţii în infrastructura de bază şi de acces, considerăm oportun să atragem atenţia cu privire la posibilul risc de subdimensionare a bugetelor locale în exerciţiul financiar din acest an, dacă nu se va ţine cont de prevederile Legii 2/ 2018. Noi, ca Agenţie, avem acelaşi interes ca şi beneficiarii noştri, acela de a duce la bun sfârşit investiţiile aflate în derulare, şi pentru aceasta vom întreprinde orice acţiune care poate veni în sprijinul real al beneficiarilor PNDR”, a afirmat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Ca atare, modalitatea de înregistrare a sumelor destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanţare din fonduri externe nerambursabile (avansuri acordate în baza contractelor de finanţare, sume destinate cofinanţării proiectelor, sume destinate acoperirii cheltuielilor neeligibile, sume destinate angajării de credite pentru susţinerea proiectelor etc.) este foarte importantă în contextul prevederilor art. 6 (15) din legea bugetului de stat pe anul 2018.

Publicat în Finantari

În raportul său special nr. 16/2017, intitulat „Programarea pentru dezvoltarea rurală: este necesar să se reducă complexitatea și să se pună un accent mai mare pe rezultate”, Curtea Europeană de Conturi (CCE) trage un semnal de alarmă cu privire la programele de dezvoltare rurală aprobate pentru exercițiul 2014-2020 și spune că acestea sunt documente lungi și complexe, ce prezintă deficiențe de natură să împiedice punerea unui accent mai mare pe performanță și pe rezultate.

În plus, într-o sinteză a documentului citat, dată publicității recent, CCE precizează că, în ciuda eforturilor depuse de Comisia Europeană (CE), implementarea programelor nu a început mai devreme, iar execuția cheltuielilor a demarat într-un ritm mai lent decât în perioada precedentă.

În raportul detaliat de această dată se specifică faptul că deși cadrul strategic comun promovează punerea în aplicare a unei coordonări eficace pentru a se crește impactul fondurilor, programele de dezvoltare rurală examinate de Curte (printre care și PNDR 2020 al României) se limitează la o demarcare adecvată și la evitarea dublei finanțări, în loc să încurajeze complementaritatea și sinergiile. CCE a constatat că PNDR 2020 (printre altele) identifică o serie de arii de intervenție cu mai multe surse potențiale de finanțare și stabilesc principii de demarcare foarte generale. Cu toate acestea, PDR-urile (incluzând aici și PNDR 2020) nu oferă nicio informație privind valoarea adăugată care s-ar putea obține dacă s-ar asigura coordonarea eficace a diferitelor surse de finanțare.

„Complementaritatea dintre pilonul I și pilonul II (...) va fi asigurată (...) ex ante, prin delimitarea acțiunilor/investițiilor eligibile prin FEGA și FEADR pentru evitarea dublei finanțări. (...) [Un] protocol (...) contribuie la evitarea dublei finanțări prin asigurarea unui flux de informații referitoare la proiectele finanțate din FEGA [și depuse] de către potențialii beneficiari (FEADR)”, se precizează în analiza auditorilor Curții asupra PNDR 2020 al României.

În ceea ce privește Măsura 4.1 din același PNDR 2020, informațiile se concentrează pe acțiunile planificate și rareori furnizează indicații clare privind rezultatele preconizate efectiv, în afară de câteva mențiuni de ordin general privind obiectivele în materie de dezvoltare rurală. Prin urmare, va fi greu de demonstrat cum și în ce fel măsurile selectate (sau submăsurile acestora) satisfac nevoile identificate.

„Măsura [4.1] va contribui la: îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării activităților agricole și a creșterii calității produselor obținute; restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale; respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții; creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și a promovării lanțurilor alimentare integrate”, exemplifică auditorii CCE în susținerea celor de sus.

Documentele de programare, prea complexe și voluminoase, neaxate pe rezultatele preconizate

„Problema de care se lovește întotdeauna procesul de planificare în vederea unei noi perioade de programare este aceea că el începe înainte să fie disponibile date adecvate și relevante din perioadele precedente”, a declarat Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea a constatat că documentele de programare sunt prea complexe și voluminoase și totuși neaxate în mod suficient pe rezultatele preconizate”.

În vederea îmbunătățirii acestui proces, Curtea recomandă Comisiei să se asigure că propunerile sale contribuie la dezvoltarea coerenței între programele individuale, să simplifice documentele de programare și să reducă numărul de cerințe, cât și să coopereze cu statele membre pentru a se asigura că rapoartele care trebuie prezentate în 2019 oferă informații clare și exhaustive.

În plus, CE ar trebui să definească diferiții indicatori într-o manieră mai exactă, să facă bilanțul experienței dobândite în cursul punerii în aplicare a sistemului actual, precum și să elaboreze în timp util propunerile privind politica de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2020.

Curtea recomandă, totodată, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să analizeze posibilitatea de a alinia strategia pe termen lung la ciclul bugetar al UE și să efectueze o evaluare cuprinzătoare a cheltuielilor înainte de stabilirea unui nou buget pe termen lung.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează creșterea competitivității agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și obținerea unei dezvoltări echilibrate a economiilor și a comunităților rurale. UE intenționează să cheltuiască aproape 100 de miliarde de euro în favoarea dezvoltării rurale în perioada 2014-2020.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pune la dispoziție sprijin financiar pentru măsurile puse în aplicare de statele membre în cadrul programelor de dezvoltare rurală naționale sau regionale, care sunt elaborate de statele membre și aprobate de Comisie.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista