Ambasada SUA la București critică voalat decizia CJUE ca toate produsele obținute prin mutageneză să fie asimilate conceptului de Organism Modificat Genetic (OMG) - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 26 Septembrie 2018 22:02

Ambasada SUA la București critică voalat decizia CJUE ca toate produsele obținute prin mutageneză să fie asimilate conceptului de Organism Modificat Genetic (OMG)

Scris de

În majoritatea regiunilor de pe mapamond, politicile de reglementare în sectorul agroalimentar nu se bazează neapărat pe conceptul de „știință sănătoasă”, ci mai degrabă pe cel de „știința politicii”, a precizat John Slette, atașatul regional pentru agricultură din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, miercuri, 26 septembrie 2018, în deschiderea conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – o nouă cale spre agricultura modernă”.

Declarația survine în contextul în care Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în data de 25 iulie 2018 că toate produsele obținute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG.

„Fermierii și comunitățile rurale din România, în general cei din Europa Centrală și de Est, înțeleg că accesul la inputuri agricole moderne reprezintă un element critic pentru viabilitatea lor economică. Din păcate, uneori, politicile de reglementare în majoritatea regiunilor de pe mapamond, sincer, nu se bazează pe «știința sănătoasă», ci pe «știința politicii»”, a spus Slette. „Am fost surprins de decizia Curții Europene de Justiție care spune că toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva privind OMG-urile. SUA continuă să susțină puternic politice agricole bazate pe știință. Cred că SUA și România au agende importante privind politicile agricole și susținem oportunitatea de a schimba informații”.

Prezentă și ea la eveniment, Elena Tatomir, directorul general al Direcției Politici Agricole și Strategii din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în același context al deciziei CJUE din 25 iulie 2018, a precizat că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită Comisiei Europene (CE) informații referitoare la noile tehnici de mutageneză.

„Constituirea acestor dezbateri legate de biotehnologii a fost generată de Hotărârea CJUE care prevede că organismele obținute prin intermediul unor tehnici moderne de mutageneză constituie OMG-uri, dar și faptul că nu sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei 18/2001 decât organismele obținute prin intermediul unor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-un număr de aplicații și a căror siguranță a fost dovedită”, a menționat Tatomir. „În cadrul reuniunilor Comitetului permanent alimentație și furaje, secțiunea OMG, desfășurată la Bruxelles în data de 11 septembrie 2018, au fost generate o serie de discuții deschise pe marginea Hotărârii CJUE din 25 iulie a.c. referitoare la noile tehnici de mutageneză. Statele membre UE au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită CE o serie de informații referitoare la noile tehnici de mutageneză”.

Marea barieră - mutageneză versus transgeneză. Franța, marele pariu

Potrivit comunicării oficiale a CJUE din 25 iulie a.c., cu privire la cazul C-528/16, toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de directiva privind OMG-urile.

Cu toate acestea, organismele obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate convențional în mai multe aplicații și care au un istoric de siguranță îndelungat sunt scutite de aceste obligații, cu condiția ca statele membre UE să aibă libertatea să le supună, în conformitate cu legislația UE, obligațiilor prevăzute de Directiva CE 18/2001 sau altor obligații.

„Spre deosebire de transgeneză, mutageneza reprezintă un set de tehnici care fac posibilă modificarea genomului unei specii vii fără inserarea ADN-ului străin. Tehnicile de mutageneză au făcut posibilă dezvoltarea soiurilor de semințe care sunt rezistente la erbicide selective”, explică prin intermediul unui document oficial CJUE.

Confédération paysanne este o uniune agricolă franceză care apără interesele agriculturii la scară mică. Împreună cu alte opt asociații, aceasta a introdus o acțiune în fața Conseil d'État (Consiliul de Stat din Franța) pentru a contesta legislația din Hexagon care scutește organismele obținute prin mutageneză de obligațiile impuse de Directiva 2001/18/EC privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE. În mod particular, această directivă prevede că OMG-urile trebuie să fie autorizate în urma unei evaluări a riscurilor pe care le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu și, de asemenea, le supune obligațiilor de trasabilitate, etichetare și monitorizare.

Confédération paysanne și celelalte asociații susțin că tehnicile de mutageneză au evoluat de-a lungul timpului. Înainte de adoptarea Directivei 18/2001, numai metodele convenționale sau aleatorii de mutageneză au fost aplicate IN VIVO întregilor plante. Ulterior, progresul tehnic a condus la apariția unor tehnici de mutageneză IN VITRO care să permită orientarea mutațiilor în scopul obținerii unui organism rezistent la anumite erbicide.

„Confédération paysanne și celelalte asociații consideră că utilizarea soiurilor de semințe rezistente la erbicide prezintă un risc de afectare semnificativă a mediului și a sănătății umane și animale, în același mod ca și OMG-urile obținute prin transgenizare”, se mai menționeză în comunicarea CJUE din 25 iulie 2018.

În acest context, Consiliul de Stat din Franța a solicitat CJUE să stabilească, în esență, dacă organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri și dacă acestea sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18.

„În Decizia din 25 iulie 2018, Curtea Europeană de Justiție consideră, în primul rând, că organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri în sensul Directivei 18, în măsura în care tehnicile și metodele de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-o mod care nu apare în mod natural”, se mai menționează în comunicare. Pe scurt, aceste organisme, în principiu, intră în domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 și fac obiectul obligațiilor prevăzute de acest act normativ.

Cu toate acestea, CJUE afirmă că aplicabilitatea Directivei 18/2001 nu este valabilă în cazul organismelor obținute prin intermediul anumitor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un istoric de siguranță lung. Chiar și așa, Curtea Europeană de Justiție specifică faptul că statele membre sunt libere să supună astfel de organisme, în conformitate cu legislația UE (în special normele privind libera circulație a mărfurilor), obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001 sau altor obligații. Faptul că aceste organisme sunt excluse din domeniul de aplicare al Directivei OMG nu înseamnă că persoanele în cauză pot să procedeze liber la eliberarea deliberată în mediul înconjurător sau la introducerea lor pe piață în interiorul blocului comunitar. Astfel, țările membre UE au libertatea de a legifera în acest domeniu, în conformitate cu legislația comunitară, în special cu normele privind libera circulație a mărfurilor.

În ceea ce privește problema dacă Directiva 18/2001 poate fi aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia, CJUE consideră că riscurile asociate utilizării acestor noi tehnici de mutageneză se pot dovedi similare celor care rezultă de la producerea și eliberarea unui OMG prin transgenizare. Și asta, deoarece modificarea directă a materialului genetic al unui organism prin mutageneză face posibilă obținerea acelorași efecte ca introducerea unei gene străine în organism (transgeneză) și aceste noi tehnici fac posibilă apariția de varietăți modificate genetic la o rată care nu este proporțională cu cea care rezultă din aplicarea metodelor convenționale de mutageneză.

„Având în vedere aceste riscuri comune, excluderea organismelor obținute prin tehnici de mutageneză noi din domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 ar compromite obiectivul urmărit de directiva menționată, și anume acela de a evita efectele negative asupra sănătății umane și a mediului și nu ar respecta dispozițiile de precauție principiul pe care directiva urmărește să îl pună în aplicare. Rezultă că Directiva OMG este aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia”, explică judecătorii CJUE.

În cele din urmă, Curtea examinează problema dacă soiurile modificate genetic obținute prin mutageneză trebuie să îndeplinească o condiție prevăzută de o altă Directivă UE (2002/53/EC), potrivit căreia o varietate modificată genetic poate fi acceptată pentru a fi inclusă în „catalogul comun al soiurilor de plante agricole ale căror semințe pot fi comercializate” numai dacă s-au luat toate măsurile adecvate pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. În acest context, CJUE consideră că noțiunea de „varietate modificată genetic” trebuie interpretată ca referindu-se la noțiunea de organism modificat genetic legiferată prin Directiva 18/2001, astfel încât soiurile obținute prin mutageneză care intră sub incidența acestei directive să îndeplinească condiția menționată mai sus.

În schimb, soiurile obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un termen lung de siguranță sunt scutite de această obligație.

Citit 514 ori

newsletter rf

Revista