EXCLUSIV. Daniel Ciobanu, LAPAR: „Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect”. AIPROM - Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 21 Iunie 2016 13:13

EXCLUSIV. Daniel Ciobanu, LAPAR: „Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect”. AIPROM - Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale

Scris de

Într-o declarație excusivă pentru Revista Fermierului, Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, a declarat că a descoperit foarte multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și îi acuză pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.

Abia s-a mai liniștit scandalul „Hexi Pharma – Dan Condrea” că unul nou se prefigurează la orizont. Într-o declarație incendiară pentru publicația noastră, Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, amintea nu demult că producătorii de pesticide au omologat cantități mai mici de substanță activă, astfel încât fermierilor români să li se pară mai atractive prețurile PPP-urilor în cauză.

El a făcut o paralelă între fenomenul Hexi Pharma și problemele care par a exista în sectorul pesticidelor și a pus la îndoială verticalitatea producătorilor de PPP-uri. Fermierul solicită ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și îi invită pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.

„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, a spus Daniel Ciobanu. „Dacă la Hexi Pharma și-au permis, unde este vorba de viața oamenilor și este ușor de demonstrat - luăm probe din spitale, luăm analize -, de unde știm că nu se întâmplă același lucru cu pesticidele? (...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive. Asta face parte din mecanismul creat din legislație. Dacă creăm legi proaste, vom avea și instituții proaste, Camere Agricole proaste, care nu vor reprezenta pe nimeni. Asta ne dorim”.

Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le verifică în prezent sunt originale, însă, mai spune el, s-au născut îndoieli când s-a observat că anumite grupuri de interese „și-au permis să facă în spitale ce-au făcut, să dilueze dezinfectanții” proveniți de la firme agreate.

„De unde știm noi că și pesticidele nu sunt la fel?”, s-a întrebat retoric Daniel Ciobanu. „Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.

„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat” - AIPROM

Într-un răspuns transmis solicitării noastre de a acorda un punct de vedere la ceea ce a afirmat Daniel Ciobanu, directorul executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Carmen Botez, a precizat că entitatea pe care o reprezintă își dorește să aibă o relație de bună colaborare și cooperare cu asociațiile producătorilor agricoli din România și este dedicată unei abordări transparente a relației cu partenerii de dialog, asociația rămânând loială comunității agricole românești și oferind în mod constant servicii de calitate.

„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat, bazat pe argumente raționale și logice, care să răspundă la întrebările sau îngrijorările exprimate din domeniul autorizării, comercializării și utilizării produselor de protecția plantelor”, a precizat Botez în răspunsul transmis publicației noastre. „Precizăm că în România există și funcționează un program multianual de monitorizare a calității produselor de protecția plantelor, derulat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin laboratoarele sale autorizate din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare. Autorizarea (omologarea) produselor de protecția plantelor respectă în totalitate cerințele și standardele Uniunii Europene, se realizează în context regional (zonal), iar dozele de produs sunt conforme cu rezultatele testelor de eficacitate realizate pentru condițiile de climă, de sol, de presiune a dăunătorilor din regiunea căreia îi aparține România. Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale”.

Carmen Botez a mai adăugat că Europa este împărțită în trei zone privind omologarea, patru zone climatice privind eficacitatea, respectiv două zone privind reziduurile. Mai mult, oficialul AIPROM a adăugat că parametrii unui produs omologat în România pot fi similari doar cu parametrii unor produse omologate în statele care respectă cumulativ apartenența la aceeași zonă de omologare, zona climatică și zona de rezidii de care aparține și România, dar vor fi diferiți față de parametrii (de exemplu, doza recomandată) aceluiași produs omologat într-un stat care aparține unei alte zone de omologare, climatice și de rezidii.

„Într-o astfel de situație, precum cea enunțată anterior, se află România față de Franța, de exemplu; România aparține zonei de omologare Central europeană, Franța aparține zonei de Sud. România este într-o zonă climatică și de rezidii diferite față de Franța. Eficacitatea unui produs este testată pentru condițiile proprii fiecărei zone și deci, rezultatele testelor de eficacitate pot conduce la recomandări diferite privind concentrația substanței active și doza de aplicare. Harta de mai jos (sursa: http://www.abim.ch/fileadmin/abim/documents/ presentations2011/ Session2/3_Denise_Munday_ABIM2011.pdf) ilustrează zonele și, deci, condițiile diferite care impactează eficacitatea unui produs testat în România, comparativ cu eficacitatea aceluiași produs testat în Franța, de exemplu. Același produs va avea o eficacitate diferită în cele două țări și, de aceea, pentru obținerea de protecție corespunzătoare, pot fi recomandate doze diferite”, a conchis Botez.

pesticideGreenpeace – Estul Europei consumă din ce în ce mai multe pesticide

Conform raportului „Dependența de pesticide a Europei” realizat de cei de la Geenpeace în noiembrie 2015, toate produsele pentru protecția plantelor trebuie să treacă printr-un proces de autorizare, înainte de a fi utilizate. Procedura constă într-o evaluare a efectelor – bazată pe teste de toxicitate – și într-o evaluare a expunerii, care se bazează pe modelarea diverselor scenarii.

„Se folosește o modelare matematică, deoarece de obicei nu există date disponibile din teren pentru realizarea evaluării. Într-o anumită măsură, evaluările riscurilor și autorizările pesticidelor s-au dovedit uneori problematice sau inexacte, în unele cazuri fiind nevoie de ajustări retroactive, iar unele decizii ajungând să fie reconsiderate”, afirmă specialiștii Greenpeace în raportul lor.

Chiar dacă piața globală a pesticidelor se dezvoltă mai rapid în Asia și în America de Sud - evoluție determinată de creșterea masivă a utilizării acestora în China, India, Brazilia și Argentina -, prognoza pentru utilizarea pesticidelor pe piața mai matură a Europei este tot de creștere, pe fondul utilizării lor pe scară tot mai largă în estul continentului și a unei intensificări a frecvenței de aplicare a pesticidelor.

Același document al Greenpeace relevă totdată faptul că ideea de „indice de frecvență a tratamentului”, definită pentru a măsura numărul de aplicări ale pesticidelor per câmp cultivat într-un sezon agricol dat, a fost aplicată la anumite culturi agricole din unele țări.

„Rezultatele prezintă o imagine alarmantă”, spun cei de la Greenpeace. „De exemplu, în Germania acest indice a crescut, din anul 2001 și până în prezent, la culturi de pe terenuri arabile, precum rapița, cerealele și sfecla de zahăr, dar și la culturile fructifere, precum merele și strugurii. În 2012, acest indice a atins valoarea 32 în livezile de meri 3, ceea ce înseamnă că au fost aplicate, în medie, 32 de doze integrale de pesticide la meri în timpul unui singur sezon agricol”.

Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se mai arată în documentul Greenpeace. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.

Citit 4192 ori

newsletter rf

Revista