Redacția

Redacția

Raportul asupra inflației al BNR remarcă o scumpire amplă a legumelor și fructelor la începutul acestui an, acesta fiind un fenomen care a afectat toate statele membre ale blocului comunitar, potrivit datelor date publicității vineri, 17 mai 2019, de oficialitățile băncii centrale.

Cele mai semnificative majorări de preţ au fost înregistrate la cartofi (32%), legume şi conserve (13%), respectiv citrice (10%). Ţigările s-au scumpit cu 4,67%, combustibilii - cu 5,56%, iar fructele, cu 4,77%.

La inflaţia targetată de 4,2% pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, al fructelor şi al ouălor, 0,5% - combustibilii, 0,3% - preţurile administrate şi alte 0,3% - produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

România înregistrează, de asemenea, cel mai amplu deficit comercial din regiune în sectorul alimentar, deși în domeniu s-a investit mult și s-au făcut progrese masive, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a adăugat: „România are un potențial undeva între Italia și Polonia în privința producției agricole [...] Polonia și Ungaria au excedent masiv pe balanța comercială a alimentelor. Aici se pot face multe lucruri bune, pentru că există potențial”.

Șeful băncii centrale a prezentat Raportul asupra inflației, care a modificat prognoza de la 3% la 4,2% la finele acestui an.

Conform notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind reducerea la 5% a cotei de TVA la alimentele de înaltă calitate, impactul bugetar total al acestei măsuri ar urma să totalizeze 836 milioane de lei în următorii patru ani, scăderile de venituri din TVA fiind cuprinse între 106 milioane de lei în acest an şi 260 milioane de lei în 2022.

În altă ordine de idei, autorităţile afirmă că o astfel de facilitate va ieftini astfel de alimente de înaltă calitate, în condiţiile în care preţul acestor produse este mai ridicat, de regulă, decât cel al produselor similare.

„Se propune reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiţionale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoţită de copia documentului de recunoaştere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepţia livrării efectuate către consumatorul final. Cetăţenii şi consumatorii din România solicită, din ce în ce mai frecvent, produse de înaltă calitate, ceea ce generează o cerere de produse alimentare cu anumite caracteristici identificabile, care sunt obţinute din materii prime de cea mai bună calitate, cu proprietăţi organoleptice superioare, fără aditivi alimentari în compoziţie”, precizează iniţiatorii proiectului de act normativ.

În prezent, potrivit prevederilor Codului fiscal, se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor, inclusiv a băuturilor, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

O măsură benefică

Luni, 6 mai 2019, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc au anunţat că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%. Aceasta este o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, a consumului şi a accesului unei categorii mai largi de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu o cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar pentru produsele tradiţionale româneşti cota de TVA să fie de 0%”, se arată în comunicatul patronatelor din sectorul produselor tradiţionale şi bio.

Acordul pentru reducerea cotei de TVA a fost semnat la sediul Ministerului Agriculturii de către Asociaţia Bio România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc în cadrul unei întâlniri de consultare a sectorului de produse bio şi tradiţionale româneşti.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finele actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii) şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

În intervalul 12-15 mai 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și Asociația „Ceresport” organizează prima ediție a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți din Agricultură, destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, care va avea loc la Baza sportivă a comunei Berceni.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, competiția este un eveniment social informal, organizat în cadrul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, care va consolida relațiile de colaborare dintre agențiile de plăți omoloage, în perspectiva adoptării și a implementării viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), cu impact direct asupra dezvoltării durabile a mediului rural.

„Organizăm acest campionat, la care vor participa șapte echipe din Uniunea Europeană și din Republica Moldova, pentru a ne încadra în acele activități non-profesionale pe care, la nivel de agenție, le-am inițiat încă din anul 2017, competițiile sportive și, în special, cele fotbalistice având cel mai mare impact în aceste activități. Mi-am dorit foarte mult ca, în perioada președinției României, să aducem în țara noastră cât mai mulți colegi din celelalte agenții de plăți, pentru a putea crea, astfel, acele puncte de legătură dintre instituțiile noastre, instituții omoloage la nivel european, astfel încât viitoarea politică agricolă comună, viitoarele planuri naționale strategice de la nivelul fiecărui stat membru să aibă o perspectivă integrată și bazată pe coeziune și să ne putem împărtăși din experiențele exercițiilor financiare de până acum. Este o ocazie pentru noi să le arătăm colegilor noștri din celelalte agenții de plăți cum este România, cum sunt românii, care este valoarea autentică a poporului nostru, dar și ce lucruri bune s-au făcut în România pe baza și cu ajutorul fondurilor europene”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

În competiție s-au înscris opt echipe ale agențiilor de plăți din: Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Lituania, Republica Moldova și România, iar ceremonia oficială de deschidere a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți din Agricultură se va desfășura luni, 13 mai 2019, începând cu ora 09:30, la Baza sportivă a comunei Berceni.

Vineri, 3 mai 2019, sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a lansat 123 de rachete prin două unităţi din zona Moldovei, astfel că, până la această oră, nu au fost raportate căderi de grindină pe teritoriul protejat, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ca urmare a instabilităţii atmosferice severe, înregistrată în data de 3 mai 2019 în zonele arondate Unităţilor de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Moldova 1 Iaşi şi Moldova 2 Vrancea, prin punctele de lansare din cadrul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP), s-au realizat activităţi de combatere a căderilor de grindină”, menționează vocile autorizate ale MADR.

Astfel, la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi au fost lansate 84 de rachete antigrindină (RAG), în intervalul orar 15:39 - 18:24, din Grupul de Combatere Cotnari, respectiv din punctele de lansare Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei şi Sarca.

„În urma lansărilor, au fost combătute două celule convective, din care o celulă convectivă a ajuns la parametrii de supercelulă”, afirmă reprezentanţii ministerului de resort.

Totodată, au fost lansate rachete din Grupul de Combatere Huşi, prin trei puncte de lansare, Codăeşti, Soleşti şi Buneşti Avereşti, fiind combătută o celulă convectivă ce a ajuns la parametrii de supercelulă.

„Formaţiunile noroase convective s-au manifestat şi în zona de sud a Moldovei, astfel că, în intervalul 17:15-19:40, punctele de lansare: Varnia, Panciu, Boloteşti, Bizigheşti şi Poiana (din cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea) au utilizat alte 39 de rachete antigrindină RAG pentru combaterea căderilor de grindină de pe raza de protecţie a punctelor de lansare”, se arată în comunicat.

MADR precizează că, din informaţiile disponibile, nu au fost raportate căderi de grindină pe teritoriul protejat.

Aflat sâmbătă în vizită la Centrul Antigrindină din localitatea Dancu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că vor fi înfiinţate în ţară 65 de noi puncte de lansare a rachetelor antigrindină, iar alte patru în judeţul Iaşi, urmând ca, în 2020, să fie protejate peste 2,5 milioane de hectare de teren.

Întrebat ce suprafaţă de teren este protejată, ministrul Agriculturii a spus că, în prezent, aceasta este de aproximativ un milion de hectare.

Mai bine de 3.000 de hectare de viţă-de-vie din Podgoria Dealul Mare, aparţinând judeţului Buzău, au fost afectate de grindina căzută zilele trecute.

Grindina nu a căzut uniform, potrivit specialiștilor din teren, dar a cuprins întreaga podgorie, de la Năeni, la Verneşti. Aceștia spun că sunt suprafeţe afectate în proporţie de 10 la sută, dar se ajunge în altele la un grad de afectare de 90 la sută, în zona Breaza-Năeni. În acelaşi areal viticol sunt şi plantaţii care au înregistrat pierderi insignifiante.

O parte din plantaţiile viticole se vor reface, cu condiţia aplicării unor tratamente specifice, au adăugat aceiași specialiști.

Ei mai spun că este necesară aplicarea în regim de urgenţă a unor tratamente pe bază de cupru, care au rol de cicatrizare şi de stopare a evoluţiei infecţiei organelor vegetative lovite de grindină.

În perioada menționată mai sus, sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi cu caracter de aversă, dar și torențiale, însoțite de descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului, în cea mai mare parte a regiunilor.

Local, la începutul intervalului 7-13 mai 2019, în centrul și estul țării se pot înregistra precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare). Totodată, cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, iar izolat vor fi condiții de căderi de grindină.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în estul, sud-estul și, local, în centrul, sudul și vestul țării. Gradul de aprovizionare cu apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime în Maramureș, în cea mai mare parte a Olteniei, a Banatului, în vestul, sudul și, local, în nordul și centrul Munteniei, în nordul, izolat în centrul, sud-vestul și sudul Transilvaniei, în sud-vestul, nord-vestul și nord-estul Moldovei, în vestul Crișanei.

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) se vor înregistra pe suprafețe extinse din Dobrogea, local în estul, centrul și sudul Olteniei, nord-estul, estul și, izolat, în vestul Munteniei, centrul Transilvaniei, nord-vestul Banatului și sudul Moldovei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Procesele biologice ale culturilor agricole se vor desfăşura în general normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. În semănăturile de primăvară efectuate în perioada optimă, starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, iar în culturile înfiinţate tardiv şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă, iar densitatea, redusă.

În funcţie de data semănatului şi de agrotehnica aplicată, culturile de orz şi grâu de toamnă se vor afla în fazele de înfrăţire (70-100%) şi alungirea tulpinii (10-100%), local fiind posibilă declanşarea fazei de „burduf” şi înspicare (10-30%). Starea de vegetaţie a culturilor de toamnă se menţine în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe arealele agricole cu deficite de umiditate în sol.

Rapiţa semănată în perioada optimă din sudul, sud-estul şi estul ţării va parcurge alungirea tulpinii, apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (20-100%), precum şi, izolat, apariţia silicvelor (10-15%).

În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi îşi vor continua creşterea rodului/frunzelor/lăstarilor, iar la seminţoase se vor înregistra înfrunzirea, înflorirea şi legarea fructelor.

În cea mai mare parte a podgoriilor, la viţa-de-vie se vor semnala predominant dezmugurirea, creşterea frunzelor şi a lăstarilor. Sub aspect fenologic, floarea-soarelui şi porumbul semănate până în prezent se vor afla în fazele incipiente de vegetaţie, respectiv germinare şi răsărire (10-100%), precum şi creșterea primelor frunze (10-60%).

În centrul, estul şi sudul teritoriului agricol, sfecla de zahăr şi cartoful pentru consum vor înregistra fazele de germinare/încolţire, răsărire şi apariţie a primei perechi de frunze (10-100%).

Proces de încălzire

Vremea mai rece de la începutul perioadei va intra într-un proces de încălzire, în cea mai mare parte a ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 4 și 15 grade Celsius în primele zile, abaterile termice negative fiind de 1 până la 6 grade Celsius, respectiv 9 până la 17 grade Celsius spre sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 6 și 22 grade de Celsius, în toate zonele de cultură.

Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 1 și 12 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 și 18 grade Celsius, limite favorabile parcurgerii fazelor de germinare, răsărire, înfrunzire la culturile de primăvară înfiinţate până la această dată.

Plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna martie, aferent serviciilor prestate în luna februarie 2019, efectuată prin intermediul centrelor județene APIA, începe vineri, 3 mai 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 2.682.987 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

În ianuarie 2019, România a exportat animale vii în valoare de 25,1 milioane de euro, în creştere cu 14,6% faţă de perioada similară a anului trecut, 57% din aceste exporturi având ca destinaţie ţări din afara Uniunii Europene, potrivit datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aceeași lună, exporturile de animale vii în ţările UE au totalizat în ianuarie 10,8 milioane de lei, principalele destinaţii fiind Ungaria (4,9 milioane de euro), Croaţia (3,3 milioane de euro) şi Italia (1,2 milioane de euro).

În același interval, importurile de animale vii s-au ridicat la 15,1 milioane de euro, fiind mai mari cu 22,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2018, toate provenind din ţările UE.

Astfel, în perioada menţionată, România a înregistrat un excedent de 10 milioane euro în comerţul internaţional cu animale vii.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că s-a încadrat în termen atunci când a depus cererea de anulare a deciziei Comisiei Europene (CE) privind o corecție financiară de 80.032.703 euro aplicată țării noastre.

Precizările sunt date publicității după ce au apărut informații despre faptul că Tribunalul UE a respins solicitarea României pentru anularea hotărârii CE de punere în aplicare a acestor corecții.

„Cu privire la informațiile vehiculate în presă, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene face următoarele precizări: Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019”, au transmis reprezentanții MAE printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul propriu miercuri, 1 mai 2018.

Vocile autorizate ale MAE mai precizează că la termenul de două luni pe care România îl avea la dispoziție pentru cererea anulării Deciziei CE din 15 iunie 2018, în cazul țării noastre se adaugă 14 zile, potrivit Regulamentului de procedură al Tribunalului UE, plus 10 zile, din considerente de distanță.

„În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din același Regulament”, precizează sursa citată.

Ca atare, susține MAE, analiza realizată la nivelul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție UE indică faptul că introducerea acțiunii în anulare formulată pe 7 septembrie 2018 de România a fost făcută cu respectarea termenelor.

„În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atenției CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză. Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”, conchide sursa menționată.

Cauză și efect

Anul trecut, în data de 13 iunie, Executivul de la Bruxelles a decis să aplice țării un set de corecții financiare, din cauza unor nereguli legate de fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Țara noastră a răspuns printr-o acțiune de anulare a deciziei CE.

Conform informațiilor apărute în presă, citate de Mediafax, Tribunalul UE a respins solicitarea făcută de România, motivând că MAE nu s-a încadrat în termenul depunerii contestației.

Acțiunea pentru anularea hotărârii CE în cazul României a fost depusă pe 7 septembrie 2018, printre cei implicați în demers fiind și Costin-Radu Canțăr, subsecretar de stat în cadrul MAE, numit pe 16 mai 2018 în funcția de agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

Potrivit Cauzei T-530/18 publicată pe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, România a solicitat Tribunalului următoarele: „Anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873 din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR): a) în ceea ce privește submăsura 1a integral (suma de 13.184.846,61 € aferentă anilor 2015 și 2016); b) în ceea ce privește submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45.532.000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 și 2016) și în subsidiar, parțial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21.315.857,50 €); obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată”.

În total este vorba despre suma de 80.032.703 euro pentru fonduri europene în cazul României, pentru perioada 2014-2016.

În cererea de anulare, partea română susține că primul motiv, întemeiat pe exercitarea necorespunzătoare a competenței Comisiei Europene de a exclude sume de la finanțarea de către Uniunea Europeană, precizând că CE a încălcat Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

„Prin aplicarea corecțiilor stabilite prin Decizia 2018/873, Comisia și-a exercitat competența de o manieră necorespunzătoare, cu încălcarea prevederilor articolului 52 din Regulamentul 1306/2013, precum și cu încălcarea principiilor protecției așteptărilor legitime și securității juridice. Decizia atacată încalcă articolul 52 din Regulamentul 1306/2013 întrucât instituția UE, în urma discuțiilor purtate cu autoritățile române, a aprobat, prin decizie, revizuirea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), exprimându-și consimțământul cu privire la măsurile incluse în PNDR, inclusiv cu privire la metodologiile aferente plăților privind submăsurile 1a, 3a, 5a, 3b și 4b din cadrul măsurii 215 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor. Decizia de aprobare a revizuirii PNDR este un angajament juridic și conduce la realizarea plăților din bugetul UE”, se arată în contestația depusă de România la Tribunalul UE.

Totodată, sursa citată precizează că „autoritățile române au efectuat plăți conform aprobării Comisiei. În acest context, decizia de aplicare a corecțiilor este nelegală”.

Al doilea motiv invocat de partea română este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare prevăzute de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

„România consideră că instituția UE a încălcat obligația sa de motivare prevăzută de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât, în cazul submăsurii 1a, Comisia nu a argumentat suficient și adecvat: poziția sa oscilantă în ceea ce privește neregulile constatate și tipul corecției aplicate; respingerea argumentelor și explicațiilor furnizate de autoritățile române în ceea ce privește presupusa supracompensare; de ce a ales să aplice o rată forfetară pentru neregulile constatate, iar nu una calculată”, potrivit sursei menționate.

Un nou set de reguli europene care vor garanta protecţia agricultorilor europeni, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente a intrat în vigoare marți, 30 aprilie 2019, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicate săptămâna trecută în jurnalul oficial, noile reguli acoperă produsele agricole şi alimentare comercializate în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente. Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Statele membre UE vor trebui să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli. Aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Pagina 1 din 28