Revista Fermierului

Revista Fermierului

Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Potrivit anunțului făcut marți, 10 septembrie 2019, de șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus, pentru al treilea an consecutiv, fermierii mureșeni au înregistrat cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar previziunile în cazul culturilor de toamnă, cum sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii județene.

Conform precizărilor directorului DAJ Mureș, fermierii mureșeni au înregistrat cea mai mare producţie de grâu, cu o medie pe hectar de 5 109 kilograme, dar și că au existat producători care au atins şi peste 7 300 kilograme la hectar. El a adăugat că au existat și producţii bune la rapiţă, peste 3 000 kg/ha și preconizează randamente la porumb de peste 7 500-8 000 kg/ha.

Potrivit datelor puse la dispoziția presei de DAJ Mureş, de pe cele 29 813 hectare cu grâu s-a obţinut o producţie de 152 326 de tone, cu o medie de 5 109 kilograme la hectar, fiind trei producători care au obţinut producţii de peste 7 000 -7 300 de kilograme la hectar, la rapiţă, pentru ulei de pe cele 7 541 hectare s-a obţinut o producţie de 22 662 de tone, cu o medie de 3 005 kilograme la hectar, cinci fermieri obţinând între 3 000 şi 4 000 de kilograme la hectar.

La secară, de pe 252 hectare s-a obţinut o producţie de 668 de tone, la triticale, de pe 2 613 hectare s-au obţinut 13 569 tone, iar la orz, de pe 3 055 hectare,  s-au obţinut 16 115 tone etc.

Ioan Rus a arătat că, în ciuda vremii secetoase din ultimele luni, se estimează o producţie cel puţin la nivelul celei de anul trecut. La floarea-soarelui se estimează o producţie de peste 4 000 de kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr între 70 000 şi 77 000 de kilograme la hectar.

Luni, 09 Septembrie 2019 19:32

Daea nu vrea „condamnare tehnică”

Prezent la deschiderea anului şcolar la Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase”, de la Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa, luni, 9 septembrie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, le-a transmis elevilor că e nevoie ca atelierele-școală să fie modernizate, „pentru a nu rămâne în condamnare tehnică”.

„Dumneavoastră vă trebuie ateliere în care să învăţaţi, să vă conectaţi cu realitatea tehnologică, pentru a nu rămâne în condamnare tehnică, în incultură tehnică. Pentru că, astăzi, vorbim despre grapa cu colţii reglabili?! Te uiţi pe teren şi vezi că avem combine, utilaje, care se conduc de la distanţă. Şi aceşti elevi, mâine - studenţi sau oameni de afaceri sau lucrători în agricultura performantă, trebuie să aibă îndemânarea şi instrucţia cuvenite pentru a se compatibiliza cu condiţiile din agricultură”, a precizat Daea, citat de presa centrală.

Acesta le-a vorbit elevilor despre faptul că inclusiv atelierul pe care l-a vizitat nu are dotarea necesară, motiv pentru care a fost nevoie de un act normativ care să reducă decalajul dintre dotarea tehnică din agricultură şi industria alimentară şi dotarea unităţilor de învăţământ.

„Elevii de aici care doresc să ştie, să cunoască, să mânuiască instrumentele cunoaşterii, fie ele tehnice sau altfel, stăteam şi mă gândeam, ascultându-vă pe dumneavoastră şi interpretând cu ochii minţii ce poate prinde un om într-o secvenţă a existenţei sale: aveţi această posibilitate aici? Răspunsul meu este că nu pe deplin, că v-am văzut atelierul, nu aveţi dotarea necesară. Astăzi este un decalaj între dotarea tehnică din agricultură şi industria alimentară şi dotarea unităţilor de învăţământ, care creează o ruptură în actul cunoaşterii, motiv pentru care puteţi înţelege foarte uşor, rapid, de ce a apărut această lege extrem de importantă pentru acest sector formidabil al ţării. Agricultura țării româneşti este diferită acum cu mult şi superioară faţă de agricultura țării româneşti cu câţiva ani în urmă”, a adăugat oficialul guvernamental.

Ministrul a subliniat că s-au făcut demersuri pentru realizarea, în următorii ani, a unui program investiţional care să cuprindă liceele tehnologice. Astfel, el a precizat că a avut colective de la Ministerul Agriculturii, împreună cu cei de la Ministerul Educaţiei, „dându-le ca sarcină izvorâtă din Legea 57 şi din ordinul comun, să inventarieze la faţa locului care este baza materială de care dispun cele 58 de licee tehnologice din România în aşa fel încât să facem programe de investiţii pentru următorii ani”.

Ministrul Agriculturii a participat, luni, la deschiderea anului şcolar la Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase” de la Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa. Unitatea de învăţământ poartă numele tatălui fostului premier Adrian Năstase.

În urma apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora România încalcă o serie de norme europene privind exportul de animale vii, Ministerul Agriculturii face următoarele precizări, printr-un comunicat de presă transmis la redacție vineri, 30 august 2019, „pentru corecta informare a opiniei publice”.

Concret, MADR precizează că „Anterior realizării transportului de ovine în Golful Persic, ANSVSA, autoritatea competentă pentru exportul animalelor, a transmis căpitanului navei instrucțiuni tehnice privind transportul în siguranță al animalelor, cu respectarea regulamentelor europene în domeniu. În premieră, pentru exporturile de animale efectuate din România către ţări terțe, sănătatea și bunăstarea animalelor au fost monitorizate pe întreaga durată a călătoriei de către un medic veterinar, care a asigurat şi asistența sanitară veterinară pentru animalele transportate.

Nava Al Shuwaikh, încărcată cu 66 000 de capete tineret ovin, a plecat din portul Midia, județul Constanța în data de 14 iulie 2019 și si-a încheiat călătoria în data de 6 august 2019, în portul Muscat, din Oman. Durata călătoriei a fost de 23 de zile, perioadă în care s-a înregistrat un procent de mortalitate de 0,5 % din totalul animalelor îmbarcate, procent care se încadrează în limita acceptată în astfel de situații, de maximum 1,5 % mortalitate tehnologic admisă.

ANSVSA a primit raportări zilnice privind starea de sănătate a animalelor, semnate de medicul veterinar prezent la bord, precum şi un raport final, întocmit de căpitanul navei. Animalele transportate pe punțile superioare nu s-au aflat sub acţiunea directă a razelor solare, acestea fiind acoperite. Temperatura a fost monitorizată zilnic, în toate zonele unde au fost cazate animalele, rapoartele veterinare indicând faptul că pe nicio punte nu a fost depăşit pragul de 35 de grade Celsius. Din datele incluse în aceste raportări, precum şi din fotografiile realizate pe durata călătoriei (atașate) a reieșit faptul că nu au fost înregistrate probleme majore privind sănătatea şi bunăstarea animalelor. Nu au fost semnalate astfel de probleme nici la destinație, unde s-a făcut debarcarea animalelor. Toate informațiile de mai sus sunt bazate pe documente semnate și asumate de către medicul veterinar care a însoțit transportul și de căpitanul navei.

De asemenea, pe toata durata transportului de ovine, au fost respectate normele referitoare la regimul de temperatură, de furajare și la necesarul de apă al animalelor.

România este a treia țară din Uniunea Europeană în sectorul creșterii ovinelor. De asemenea, exportul reprezintă un element important pentru acest sector, la nivelul anului 2018 exportându-se 48,5 mii de tone de carne de ovine. Interzicerea exportului către țările din zona Golfului Persic ar afecta grav interesele crescătorilor și ale exportatorilor de animale, având implicații sociale și economice greu de cuantificat”.

Față de ministerul Agriculturii din România, care folosește, an de an, aceeași placă învechită atunci când vine vorba de datele preliminare privind producțiile de cereale, unii dintre competitorii noștri de pe piața cerealelor de la Marea Neagră – ucrainenii - nu se tem să vehiculeze estimări privind recolta din 2019.

Concret, Ministerul Agriculturii din Ucraina a dat publicităţii joi, 29 august 2019, primele sale estimări privind recolta de grâu din acest an, conform cărora producţia ar putea creşte cu 13%, până la 27,8 milioane de tone, față de cele 24,6 milioane de tone înregistrate în 2018.

Totodată, omologul MADR din statul vecin prognozează că recolta totală de cereale ar putea urca, anul acesta, până la 71,1 milioane de tone, de la 69,8 milioane de tone contabilizate anul trecut.

Potrivit celor mai recente date disponbile, până marți, 27 august a.c., Ucraina a recoltat 39,2 milioane de tone de cereale de pe 66% din suprafaţa însămânţată.

Ministerul Agriculturii nu a dat publicităţii şi o estimare privind exporturile de cereale în sezonul actual, care acoperă perioada iulie 2019 - iunie 2020. În sezonul precedent, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Țara vecină este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Anterior, o sursă a declarat pentru Reuters că Ministerul Agriculturii a propus traderilor să majoreze cantitatea de grâu disponibilă pentru a fi exportată în sezonul 2019-2020 până la 19 milioane de tone, de la 16 milioane de tone. în sezonul 2018-2019. Sursa a adăugat că această cifră ar putea include o cantitate de 11 milioane de tone de grâu de panificaţie, comparativ cu opt milioane de tone în sezonul precedent, precizează agenția de presă străină, citată de Agerpres.

În fiecare an, Ministerul Agriculturii din Ucraina şi traderii semnează un memorandum pentru a stabili ce cantitate de grâu este aşteptată să fie exportată într-un sezon agricol. În acest document, traderii promit să nu depăşească volumele convenite a fi exportate, iar Ministerul Agriculturii promite să nu modifice regulile privitoare la export. Ministerul de resort din Ucraina estimează că, în acest an, memorandumul ar putea fi semnat în luna septembrie.

Ca urmare a majorării numărului de turiști care și-au anunțat prezența în Jurilovca, în acest week-end, edilul comunei tulcene a decis să majoreze cu 10 000 numărul de porții de borș lipovenesc destinate vizitatorilor.

Astfel, primăria comunei Jurilovca pregăteşte turiştilor care vor veni în acest sfârşit de săptămână la Festivalul borşului lipovenesc 30 000 de porţii de borş de peşte, cu aproape 10 000 mai multe decât cele preparate anul trecut.

„Iniţial, am spus că vom pregăti 20 000 de porţii de borş de peşte însă, astăzi (n.r. - miercuri, 28 august 2019), anunţăm că vom avea pregătite 30 000 de porţii. Am crescut cantitatea, deoarece am văzut pe internet că există agenţii de turism care organizează excursii Bucureşti-Jurilovca în acest sfârşit de săptămână”, a precizat edilul comunei Jurilovca, Ion Eugen, în timpul unei conferinţe de presă.

El a dat asigurări că cele peste cinci tone de peşte care vor fi folosite pentru sărbătoare nu sunt importate şi a menţionat că în prepararea borşului de peşte sunt implicate 110 persoane.

„În anii 2016 şi 2017, am avut sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean, iar restul a fost contribuţia firmelor private. Anul trecut, am depus un proiect pentru realizarea acestui festival, iar pentru trei evenimente am obţinut 210 000 de euro”, a mai adăugat primarul.

Potrivit sursei, pentru Festivalul borşului lipovenesc din Jurilovca nu se va aloca niciun leu de la bugetul local.

Proiectul este unul dintre cele 35 care au primit finanţare prin intermediul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă (Fisheries Local Action Group, FLAG) Delta Dunării, potrivit managerului asociaţiei, Valentin Moldoveanu.

„Cele 35 de proiecte pentru care s-au semnat contractele de finanţare au un buget total de 32 de milioane de lei, iar până acum din acesta s-a plătit către beneficiari 1 milion de euro”, a menţionat Moldoveanu.

FLAG Delta Dunării are un buget de aproape 10 milioane de euro, iar pe lângă cele 35 de proiecte care au primit finanţare, alte 11 proiecte, cu un buget total de 1,1 milioane de euro, aşteaptă alocarea unor noi sume.

Operatorii economici care vindeau legume şi fructe din import ca fiind produse românești au fost sancționați de inspectorii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu 123 500 de lei şi 118 avertismente, conform anunțului făcut marți, 27 august 2019, de vocile autorizate ale instituției citate.

În plus, împuterniciții MADR verifică atestatele de producător pentru persoanele fizice existente în piaţă şi asigură, împreună cu administraţiile pieţelor, spaţiul de comercializare distinct şi semnalizat pentru produsele acestora.

Reprezentanţii MADR susţin că toate legumele şi fructele autohtone comercializate în pieţele agroalimentare de către producătorii autohtoni persoane fizice şi în hypermarket-uri de către cooperativele sau grupurile de producători din domeniul legume-fructe sunt sigure pentru consumatori.

„Până la această dată, au fost prelevate 2 106 probe din toate sortimentele de legume-fructe şi din toate bazinele de producţie legumicolă din ţară şi au fost analizate 2 de 072 probe, iar 34 de probe se află în lucru. La toate probele analizate nu au fost constatate depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide, fiind îndeplinite standardele de calitate şi neprezentând riscuri pentru consumatori”, se menţionează în comunicatul citat.

Nouă cazuri noi de pestă porcină au fost confirmate de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) din Bucureşti în localitatea Spătărei, potrivit anunțului făcut luni, 26 august 2019, de reprezentanții Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Teleorman.

Ca urmare a confirmării diagnosticului de pestă porcină africană (PPA) şi pe fondul existenţei suspiciunilor cu privire la prezenţa bolii şi în alte gospodării din localitate, s-a dispus măsura uciderii preventive a tuturor suinelor din satul Spătărei, în urma unei analize de risc întreprinsă de specialiştii epidemiologi ai DSVSA Teleorman.

Acţiunea va demara marţi, 27 august 2019, iar numărul suinelor care vor fi ucise preventiv este de aproximativ 120.

Până la această dată, din cauza PPA au fost ucişi preventiv 4 742 de porci, din 16 localităţi din judeţul Teleorman, toţi din gospodăriile populaţiei, a precizat sursa citată.

În urma eliminării şi a neutralizării animalelor din cele 1 131 de exploataţii din judeţ afectate de PPA, proprietarii sunt despăgubiţi, potrivit legislaţiei.

În Teleorman, valoarea plăţilor efectuate de către DSVSA în conturile crescătorilor de porci afectaţi de pierderea animalelor din cauza pestei porcine se ridică la circa 892 000 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar din localitate, DSVSA Teleorman sau autorităţilor locale, proprietarii animalelor afectate de PPA urmând a fi despăgubiţi de stat, în condiţiile prevăzute de lege.

Potrivit anunțului făcut marți, 13 august 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), șapte preparate din carne fabricate în judeţele Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău au primit, săptămâna trecută, atestate de produse tradiţionale din partea instituției citate.

În judeţul Galaţi, producătorul Verdesi&Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc provenită din fermele proprii: „Muşchiuleţ de porc Ilinca”, „Cotlet haiducesc a lui Zamfir”, „Costiţă afumată Ilinca” şi „Cârnaţi de porc a lui Ignat”.

Denumirea de „Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică ce presupune prepararea bucăţilor de carne prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare, precizează Ministerul Agriculturii.

„Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente, timp de 6-14 zile.

„Calitatea materiei prime şi prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale conduc la obţinerea produsului «Cotlet Haiducesc a lui Zamfir», care se caracterizează printr-un gust deosebit şi, mai ales, printr-o savoare specifică produselor de casă”, se menţionează în comunicat.

„Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat, maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare. Reţeta are o vechime de peste 25 de ani.

„Cârnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.

În judeţul Caraş-Severin, a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru „Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat, şi pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumaţi la fum natural, explică Ministerul Agriculturii.

În judeţul Buzău, a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru „Salamul Casa Râmniceană” şi pentru „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul respectiv este un preparat culinar din carne de porc şi vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual. Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite, urmate, în final, de procedeul de afumare evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit.

„Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi porc preluată de la crescători din zonă şi de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-şi înregistreze produsele tradiţionale nu doar pentru a diversifica producţia, dar şi pentru a oferi consumatorilor siguranţa calităţii. În acest fel, produsele tradiţionale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte, apreciază sursa.

Pagina 1 din 61