Joi, 07 Martie 2019 16:14

Nou șef la ACCPT Ialomița

Ca urmare a exprimării a 72 la sută din voturile înregistrate în Adunarea Generală a Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița din data de 6 martie 2019, succesorul lui Nicolae Sitaru devine fermierul Dragoș Costin Telehuz.

Acesta îi va avea ca vicepreședinte pe Silviu Mihai, ca secretar pe Ștefan Trandafir, iar ca membri pe Adrian Georgescu, Ștefan Moraru și Alexandru Neagu (supleant).

„După o lungă activitate în fruntea noastră, domnul Nicolae Sitaru a decis să nu candideze pentru un nou mandat, iar opțiunile membrilor noștri au fost împărțite între doi candidați la funcția de președinte și șapte candidați pentru cele patru poziții în Consiliul Director”, se menționează într-un comunicat al ACCPT Ialomița. „Mulțumim domnului Nicolae Sitaru pentru anii dedicați mediului asociativ al fermierilor ialomițeni și urăm succes noii conduceri în provocarea pe care a acceptat-o, anume de a reprezenta membrii unei organizații de elită din breasla noastră”.

În 2017, Dragoș Costin Telehuz figura ca membru în Biroul Permanent Județean al PNL Ialomița. El este administratorul Telehuz Agriserv SRL, societate cu o cifră de afaceri de 3,27 milioane de lei în 2017.

Publicat în Știri interne

Cu 546 voturi pentru, 39 voturi împotrivă și 76 abțineri, marți, 12 februarie 2019, plenul Parlamentului European de la Strasbourg a aprobat Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a anunțat eurodeputatul Mihai Țurcanu pe pagina sa de socializare.

„Fac apel către statele membre să implementeze această directivă fără nicio amânare”, precizează europarlamentarul român. „Salut munca depusă de raportoare și susțin Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

Gestionarea integrată a dăunătorilor, mai spune Țurcanu, unul dintre aspectele subliniate de acest dosar, pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase, prin utilizarea unor metode care să afecteze cât mai puțin agro-ecosistemele și să încurajeze metode cât mai naturale de combatere a agenților de dăunare, și este una dintre prioritățile acestui raport, care merită toată atenția noastră!

Conform precizărilor lui Țurcanu, biodiversitatea este amenințată peste tot în lume. Ritmul de dispariție a speciilor este extrem de mare, de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât cel natural, adaugă acesta în postarea sa.

Scăderea biodiversității, alături de schimbările climatice, reprezintă cele mai grave amenințări la adresa mediului înconjurător, de care depinde și economia, și societatea.

Un sfert din speciile de animale se confruntă cu riscul dispariției, a conchis acesta.

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, în sensul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, reprezintă un obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile, și implicit, pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european și internațional.

În contextul asigurării compatibilității legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul fitosanitar a fost transpusă în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 27.06.2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013. La definitivarea Planului național de acțiune s-au avut în vedere și dispozițiile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării produselor de protecție a plantelor, stabilite potrivit prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare.

Implementarea Planului național de acțiune vizează aspectele privind protecția sănătății publice și a mediului, practicile agricole durabile și protecția zonelor specifice, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, cerințele privind principiul precauției, respectiv interzicerea pulverizării aeriene, cu excepțiile prevăzute la art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, implementarea gestionării integrate a dăunătorilor cu luarea în considerare și a fertilizanților, în conformitate cu prevederile actelor normative naționale și europene.

Planul național de acțiune conține obiective și măsuri ce vizează reducerea dependenței de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor și a buruienilor, oferind astfel utilizatorilor profesioniști (fermierilor) informații specifice cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor și metodele nechimice alternative.

Reducerea dependenței de metodele chimice de protecție a plantelor diminuează impactul activităților de protecție a plantelor asupra florei și faunei sălbatice și conservarea biodiversităţii, în special, prin stabilirea de măsuri concrete de promovare a unor concepte de agromediu adecvate, cum ar fi rotația culturilor etc.

Publicat în International

Foto credit: Florin Barbu

Vești bune vin astăzi de la comisiile parlamentare reunite pentru buget-finanțe, în condițiile în care membrii acestora au votat pentru majorarea nivelului subvenţiilor acordate producătorilor agricoli cu aproape 5% faţă de 2018, până la un total de 1,951 miliarde de lei.

În plus, cuantumul alocat din credite bugetare proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 reprezintă 17,85 miliarde de lei (+11,32%).

Bugetul alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit marţi, 12 februarie 2019, raport favorabil din partea parlamentarilor celor două comisii reunite, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

„În grila de buget a Ministerului Agriculturii, toate prevederile de acolo sunt în baza programelor pe care le-am instituit, le-am aprobat și pe care le derulăm în agricultură. Este un buget al sprijinului producătorilor agricoli și al investițiilor. 51.9% din valoarea bugetară (n.r. - al Ministerului Agriculturii) este repartizată pentru sprijinul producătorilor agricoli. Ca obiectiv fundamental pentru agricultură a țării este să dăm subvențiile la timp și să accesăm fonduri europene”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în comisiile reunite.

Proiectul a rămas nemodificat față de forma propusă de Executivul de la București, inclusiv cele două amendamente acceptate în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament. Vorbim de două amendamente ale PSD pentru suplimentarea unor departamente ale Ministerului Agriculturii prin diminuarea bugetului pentru alte domenii din cadrul ministerului.

„Se propune suplimentarea cu suma de 14.571.000 lei a creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în Anexa 3/22/02 la bugetul Ministerului Agriculturii, Capitolul 83.01 -Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, Active financiare, Active fixe, Construcții, mașini, echipamente, mijloace de transport”, prevede unul dintre amendamentele propuse de PSD și adoptat de membrii comisiilor. Pentru suplimentarea acestuia se propune diminuarea sumei de 14.571.000 lei din transferuri către instituții publice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a precizat că bugetul pentru anul în curs are prevăzut pentru investiţii un procent de 38,91% din suma totală alocată, respectiv 51,9 la sută pentru susținerea producătorilor agricoli.

Instituția citată are la dispoziție pentru acest an un buget de 22,86 miliarde de lei. Vorbim practic de o majorare de circa 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime.

Cu privire la perioada următoare (2020 şi 2021), bugetul ministerului de resort este estimat la 18,69 miliarde lei, respectiv 18,49 miliarde lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei.

La rândul lor, creditele de angajament în 2019 reprezintă 23,92 miliarde de lei, în scădere cu 7,55% faţă de anul anterior.

Cheltuielile curente bugetare sunt estimate la 22,83 miliarde de lei în 2019, cu 14,33% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 667 milioane de lei, cu 8,84% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Publicat în Știri interne

Asociațiile și fundațiile care funcționează în baza OUG 26/2000, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii 219/2015 privind economia socială sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art. 27 din Legea asistenței sociale 292/2011, înregistrați la ANSVSA și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus, pot comercializa către consumatorul final alimente aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.

Reglementările menționate fac parte din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 573/2017), lege ordinară adoptată prin vot final cu 203 voturi pentru, 2 împotrivă, 71 de abțineri, măsurile referitoare la circuitul alimentelor aflate aproape de data-limită de consum fiind câteva dintre obiectele principale de reglementare.

De asemenea, noul act normativ prevede stabilirea organelor abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, precum şi definirea operatorilor economici din sectorul agroalimentar potrivit Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.

Potrivit Art.3., alin.(1), din noua lege, direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, provenite din donații, se face către operatorii receptori, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), asociațiile și fundațiile care funcționează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art.27 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt operatori din sectorul agroalimentar, înregistrați la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus pot comercializa alimente către consumatorul final, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.

Nivelul maximal al costurilor de funcționare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

De asemenea, legiuitorul a decis ca după articolul 3 să se introducă unul nou, și anume articolul 31, cu următorul cuprins: „Art.31. - Operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilități fiscale, așa cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 25 alin. (4) lit.c), pct. 4, 5 și 6 din Legea nr.227/2015 – Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare. ”

Potrivit noului act normativ, până la data de 1 februarie 2019 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Ministerul Sănătății elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a guvernului.

La începutul lunii mai a anului trecut, Parlamentul European adopta un raport ce propune mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, propunând soluții pentru facilitarea donațiilor alimentare și eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare.

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității tot atunci, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR date publicității la cererea presei.

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.

Publicat în România Agricolă

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, 20 iunie, prin vot final, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol (PL-x 284/2018) - lege ordinară – cu 267 voturi pentru.

Potrivit raportului comun al Comisiei pentru Industrii și Servicii, respectiv al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice, PL-x 284/2018 are ca obiect de reglementare completarea art.II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea și completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în vederea introducerii unei perioade de tranziție, până la data de 30 iulie 2018, în care atestatele de producător și carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol tipărite și aflate pe stoc să poată fi utilizate.

OUG 27/04.04.2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol prevede ca, după alineatul (1) al articolului II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 22 martie 2018, să se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) În cazul în care, până în data de 10 aprilie 2018, nu sunt emise atestatele de producător şi carnetele de comercializare, prevăzute la art. 5 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, se pot utiliza, până în data de 30 iulie 2018, atestatele de producător şi carnetele de comercializare aflate pe stoc”.

Publicat în România Agricolă

Cel mai utilizat erbicid la nivel mondial – glifosatul – a primit votul de încredere al reprezentanților din 18 țări membre UE, după o perioadă de incertitudini și blocaje, titrează presa britanică, fapt confirmat deocamdată pe rețelele de socializare și de reprezentanții marilor fermieri din România.

Blocul UE-28 s-a întâlnit luni, 27 noiembrie 2017, pentru a vota încă o dată asupra posibilității extinderii licenței de utilizare a erbicidului controversat, în cadrul unui comitet de apel, ocazie cu care 18 țări au spus DA prelungirii, nouă au fost împotrivă, iar unul s-a abținut.

Cei care au votat pentru reînnoire au fost delegații din Marea Britanie, Bulgaria, Germania, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda, Spania, Letonia, Lituania, Ungaria, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Cei care au spus nu glifosatului au fost belgienii, grecii, francezii, croații, italienii, ciprioții, luxemburghezii, maltezii și austriecii, iar portughezii s-au abținut.

Germania a votat în favoarea reînnoirii, asta după ce, anterior, se abținuse. Situația nouă a asigurat astfel o majoritate calificată în favoarea aprobării reautorizării. Franța a pledat pentru o reînnoire de doar trei ani.

Statul german reprezintă 16,06 din întreaga populație a blocului comunitar, astfel că votul său a reprezentat un factor decisiv în favoarea majorității la vot.

O majoritate calificată, spun cei de la FarmingUK, este atunci când o propunere are parte de aprobare sau respingere din partea a 55 la sută din țările UE28, reprezentând 65 la sută din populația comunitară.

În legătură cu această decizie, comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentară, Vytenis Andriukaitis, anunța astăzi pe contul său de Tweeter: „Votul de astăzi a arătat că atunci când cu toții ne dorim ceva, suntem capabili să diseminăm și să acceptăm responsabilitatea noastră comună în cadrul actului decizional”.

Și Copa Cogeca și-a exprimat satisfacția cu privire la decizia de reînnoire a licenței de utilizare a glifosatului pentru cinci ani, precizând prin vocile sale autorizate că această decizie ar fi trebuit să fie una valabilă 15 ani.

Secretarul general al Copa Cogeca, Pekka Pesonen, a declarat la rândul său: „(n.r. - Glifosatul) Ar fi trebuit să fie reautorizat pe o perioadă de 15 ani, după ce a primit avizul pozitiv din partea EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară) și ECHA (Agenția Europeană pentru Produse Chimice). Acest erbicid este vital pentru o populație aflată în creștere, care se bazează pe un disponibil alimentar la prețuri competitive”.

Risc de cancer. Da sau nu?

În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), aparținând Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a decis să clasifice glifosatul ca fiind „probabil cancerigen, în cazul oamenilor”.

În același an, EFSA a concluzionat că erbicidul în cauză „nu reprezintă riscuri cancerigene pentru oameni”, relevând astfel natura contradictorie a dezbaterii în cauză.

Votul de luni, 27 noiembrie 2017, survine unei ședințe în cadrul căreia nu s-a întrunit majoritatea calificată (cea din data de 9 noiembrie 2017) în vederea votului pentru reînnoirea acordării licenței utilizării glifosatului pe cinci ani.

Întâlnirea Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (ScoPAFF) din data de 9 noiembrie a.c. de la Comisia Europeană (CE) a succedat o rundă inițială de vot care a debutat în 25 octombrie 2017. Cu această ocazie, nu a fost luată nicio decizie în ceea ce privește aprobarea reînnoirii pe 10 ani.

Statele membre aveau la dispoziție mai puțin de trei săptămâni pentru reînnoirea licenței de utilizare a glifosatului înainte de data-limită de 15 decembrie 2017.

Confruntarea Andriukaitis vs Tarabella

În urmă cu cinci zile, în ultima corespondență către presă a LAPAR se preciza că Vytenis Andriukaitis cerea cu mai bine de o săptămână în urmă europarlamentarilor din agricultură să se concentreze pe argumentele științifice și să aplice o abordare a bunului simț, mai degrabă, decât să „creeze teamă” în ceea ce privește reînnoirea erbicidului glifosat.

„Nu văd un argument nou atunci când se vorbește despre glifosat”, spunea el, adăugând că dosarul l-a făcut să petreacă „mult timp pe discuții goale”.

Andriukaitis declara clar că eliminarea substanței chimice după trei ani ar fi ilegală. O astfel de eliminare este opțiunea preferată a unor țări influente, cum ar fi Franța, Germania și Italia.

„Poți să spui oamenilor ce vrei, dar nu că eu sunt responsabil”, a adăugat el.

Conform aceleiași informări LAPAR, europarlamentarul socialist și criticul proeminent al glifosatului, Marc Tarabella, l-a întrerupt pe comisar în timp ce spunea acest lucru pentru a lovi masa și a acuzat gigantul agronomic Monsanto - producătorul de erbicide Roundup - că interferează cu aprobarea pesticidelor, punând la îndoială știința, pentru ca, ulterior, să plece din camera unde aveau loc discuțiile.

Publicat în International

Voturile au fost numărate, Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, și mai toate organizațiile de fermieri și de industriași din sectorul agroalimentar european se înghesuie să iasă la declarații și se pregătesc de acorduri cu viitorul stat terț Marea Britanie, mai puțin cele din România care probabil se lasă invitate de la sine.

Sindicatele britanice din agricultură nu au stat cu mâinile în sân, ci și-au orientat deja toată atenția către sectorul din care fac parte și au spus că vor căuta cele mai bune soluții pentru a face față Brexitului.

Prin vocea președintelui Meurig Raymond, sindicatul Național al Fermierilor (National Farmers' Union – NFU) a precizat că organizația pe care o reprezintă va face lobby în așa fel încât producătorii agricoli din Regatul Unit să aibă acces la cele mai bune piețe din Uniunea Europeană și din țările terțe, asigurându-se în paralel că Marea Britanie este protejată de importuri produse la standarde mult mai mici de calitate decât cele domestice.

„Votul prin care s-a consimțit ieșirea noastră din UE va duce în mod inevitabil la o perioadă de incertitudine într-un număr de zone care sunt de importanță vitală pentru fermierii autohtoni”, a afirmat Raymond. „NFU se va implica 100% într-un mod constructiv, împreună cu Guvernul londonez, în vederea obținerii de noi aranjamente. Acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede posibil. Conștientizăm că negocierile vor mai dura până la finalizare, însă este vital ca înțelegerile preliminare să aibă loc cât mai rapid, astfel încât fermierii englezi să nu fie dezavantajați”.

El a mai precizat că organizația pe care o prezidează va face campanie inclusiv pentru un acces sezonier, respectiv integral al forței de muncă în sectorul agricol britanic, pentru o politică agricolă autohtonă, una care să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenilor și care să asigure „o egalitate de șanse cu fermierii europeni”, precum și regulamente bazate pe informații științifice și aprobări de produse.

La rândul său, șeful NFU Cymru din Țara Galilor, Stephen James, a precizat pentru TheDairysite.com următoarele: „Negocierea și parafarea unor acorduri comerciale cu UE și restul lumii, în favoarea exporturilor noastre, acum au devenit vitale. Țara Galilor este în mod particular dependentă de piețele de export și ne vom orienta atenția către Guvernul britanic, astfel încât acesta să prioritizeze negocierile mentie să obținem acorduri comerciale favorabile. În paralel cu asta, subliniez că este esențial ca factorii de decizie să nu submineze agricultura domestică prin deschiderea pieței britanice la bunuri care nu sunt conforme cu standardele noastre de producție”.

Și Barclay Bell, președintele Sindicatului Fermierilor Nord-Irlandezi din Ulster, a spus că fermierii și marea comunitate rurală nu ar trebui să se panicheze pe fondul sistării imediate a măsurilor de susținere oferite de Politica Agricolă Comună (PAC) sau a acordurilor de comerț cu piața comună europeană, în mod particular cu Republica Irlanda, deoarece vor exista negocieri și nu ieșiri peste noapte din UE.

Allan Bowie, Președintele filialei din Scoția a NFU a subliniat că speculațiile privind viitorul sunt aproape cu siguranță nefolositoare, cel puțin pentru moment.

„Ceea ce este clar, este faptul că a existat o susținere puternică a rămânerii în UE venită din toate părțile Scoției, în contrast cu ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie. În momentul de față sunt dezbateri importante cu privire la ceea ce referendumul din Marea Britanie ar putea însemna în cazul unui potențial vot de independență a Scoției. De asemenea, se discută cu privire la implicațiile mult mai serioase a votului de ieșire a englezilor din UE asupra viitorului unional. Trebuie să ne ferim de reacții-reflex în această perioadă”.

Veterinarii englezi vor munci pentru a păstra standarde înalte de sănătate animală și de standarde de bunăstare

Colegiul Regal al Chirurgilor Veterinari (CRCV) laolaltă cu Asociația Veterinarilor Britanici (AVB) au subliniat importanța bunăstării animalelor în cadrul negocierilor care vor urma, dată fiind decizia Marii Britanii de a părăsi UE.

În acest context, președintele AVB, Sean Wensley, a spus: „Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană va avea un impact semnificativ asupra subiectelor de interes ale profesiei de veterinar, în mod particular în ceea ce privește regulamentele, educația și planificarea forței de muncă necesară, dar și în termeni de sănătate animală, cercetare, monitorizare și mișcări ale animalelor”.

El a adăugat că AVB va continua să colaboreze cu partenerii internaționali, astfel încât să se implice în probleme transfrontaliere, cum sunt monitorizarea bolilor, tratamente veterinare și rezistența antimicrobiană.

CRCV a punctat la rândul său că va colabora cu Departamentul Mediului, Alimentației și Afacerilor Rurale (DEFRA) astfel încât să minimizeze efectele distructive ale Brexitului.

CDAH va contribui la negocierile privind accesul pe piață

Comentând pentru TheDairySite.com votul de ieșire a englezilor din UE, directorul executiv al Comitetului pentru Dezvoltarea Agriculturii și Horticulturii (CDAH), Jane King, a precizat: „Atenția CDAH va continua să fie neafectată de Brexit și va «echipa» în continuare plătitorii de taxe cu uneltele necesare pentru a fi mai competitivi și mai sustenabili. Printre alte aspecte, decizia britanicilor de a ieși din UE aduce în prim-plan nevoia ca Guvernul londonez să țintească cele mai bune relații pe care le poate obține pentru sectorul agroalimentar englez cu UE și cu alte țări. CDAH are expertiza și îndemânarea necesare pentru a-și aduce contribuția în acest sens pe zona de prioritizare a orientării de piață, pe negocierile privind accesul la piețe și facilitarea relațiilor dintre exportatorii britanici și cumpărătorii de peste graniță. Suntem pregătiți să susținem industria în identificarea modalității în care poate fi competitivă în afara UE. Aceste aspecte cer timp pentru rezolvare, însă CDAH va juca un rol principal în transformarea agriculturii britanice în jucătorul numărul unu la nivel mondial”.

Reacții internaționale

Șefii principalelor instituții europene au precizat că regretă decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, însă că vor respecta decizia.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, cel al Consiliului European, Donald Tusk și Mark Rutte, deținătorul președinției prin rotație a Consiliului UE au acordat presei declarații la Bruxelles, alături de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Până când acest proces de negociere nu va fi definitivat, Marea Britanie rămâne membră a Uniunii Europene, cu toate drepturile și obligațiile care reies din asta”, afirmă ei la unison. „Orice înțelegere care va fi parafată cu Regatul Unit ca țară terță, va trebui să reflecte interesul ambelor părți și să reprezinte un echilibru în termeni de drepturi și obligații”.

Copa&Cogeca, una dintre cele mai reprezentative organizații de fermieri europeni, a afirmat prin vocea sa autorizată că votul marchează o zi tristă pentru fermierii Uniunea Europeană și pentru cei din Regatul Unit al Marii Britanii deopotrivă, însă că se va lupta astfel încât comunitatea de producători agricoli să nu plătească prețul politicii internaționale.

În acest context, secretarul general al Copa&Cogeca, Pekka Pesonen, a spus: „Analizăm în continuare impactul votului asupra agriculturii, bazându-ne atât pe deciziile instituțiilor europene, cât și pe cele ale Guvernului britanic. Punctul principal pe agenda noastră următoare va fi însă să evităm o dislocare și mai mare a pieței agricole comune, dată fiind importanța legăturilor economice de-o parte și de alta a Canalului Mânecii și actuala criză a piețelor agricole. Este crucial să menținem stabilitatea pieței. Mai bine de jumătate din exporturile de alimente și băuturi ale Marii Britanii în prezent se îndreaptă către piața UE, în timp ce Regatul Unit este, la rândul său, o mare piață de export pentru alimente și băuturi din alte State Membre ale Uniunii Europene. Consumatorii europeni au nevoie în continuare de o diversitate de produse de calitate”.

Șeful Asociației Fermierilor Germani (AFG) și-a exprimat temerile personale după votul englezilor, ținând cont de faptul că Marea Britanie este un partener important pentru comerțul cu produse agroalimentare nemțești.

„Familiile de fermieri din Germania văd votul britanicilor în favoarea Brexitului cu temere, în ceea ce privește stabilitatea și puterea unității comunității”, a afirmat el.

Joe Healy, președintele Asociației Fermierilor Irlandezi (AFI), în paralel cu exprimarea dezamăgirii vizavi de turnura pe care a luat-o rezultatul referendumului din Marea Britanie, a subliniat nevoia ca Guvernul irlandez să întreprindă pași decisivi în vederea diminuării temerilor din sânul sectorului agricol și agroalimentar european cu privire la implicațiile acestui vot.

Organizația Fermierilor Federali din Noua Zeelandă îndeamnă la rândul ei Guvernul să se miște mai rapid în ceea ce privește negocierea intereselor țării cu Marea Britanie, în special în ceea ce privește piața mielului. Cu privire la cele exprimate, președintele organizației, Dr. William Rolleston, a afirmat: „Părăsirea UE de către Marea Britanie va crea un grad considerabil de incertitudine politică și financiară, însă trebuie să luăm în calcul câștigarea unor noi oportunități. Aceasta poate fi o mare oportunitate de a lucra cu crescătorii de ovine din Anglia, astfel încât să avem parte de avantaje de ambele părți”.

Beef + Lamb New Zealand și Asociația Industriei Cărnii din aceeași țară au pus în discuție cotele importante de carne roșie pe care Noua Zeelandă le exportă către UE și Regatul Unit și au precizat că este încă neclar cât anume din aceste cote vor fi preluate de Marea Britanie mai departe. Englezii absorb în prezent jumătate din cota de carne de oaie a Noii Zeelande în cadrul Uniunii Europene.

„Sub reglementările WTO, Noua Zeelandă se așteaptă ca nivelul total al accesului ovinelor și bovinelor neozeelandeze pe piețele UE și ale Marii Britanii să rămână identic”, a afirmat Sam McIvor, președintele Beef + Lamb New Zealand.

Asociațiile de profil din România tac. Deocamdată, Brexitul nu există pentru ei

Din păcate, nicio organizație de profil din România nu s-a înghesuit să discute cu Guvernul României cu privire la felul în care vor fi negociate acorduri separate cu britanicii. Asociațiile profesionale ale fermierilor români nici măcar nu au opinat cu privire la efectele pe care Brexitul le poate avea asupra agriculturii autohtone. Acest lucru ar trebui să ne intereseze totuși, în condițiile în care, în 2015, conform datelor agregate de Agerpres, valoarea importurilor României din Marea Britanie a totalizat 61,7 milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de două ori mai mari, respectiv de 127,37 milioane de euro. În aceste condiţii, România înregistrează excedent de 65,66 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare cu Marea Britanie.

Nici producătorii de cereale, nici cei de carne și produse din carne nu și-au unit vocile în ceea ce privește efectele Brexitului asupra industriei autohtone de profil, și nici în ceea ce privește înaintarea de propuneri către Guvern.

Conform datelor Ministerului Agriculturii din România, în top 3 produse exportate pe piaţa britanică se află carnea şi organele comestibile proaspete sau refrigerate cu o cantitate de 11.379 tone şi încasări de 35,8 milioane euro, ţigările de foi şi trabucuri 928 tone (14,43 milioane euro) şi preparate şi conserve de carne în cantitate de 4.245 tone (12,18 milioane de euro). Grâul şi meslin, dar şi alte preparate alimentare se mai află pe lista produselor exportate, în 2015, de România în Marea Britanie pentru care încasările au fost de aproape 21 de milioane de euro.

În ceea ce privește importurile României, alcoolul etilic nesaturat a ocupat prima poziţie cu 2.907 tone, respectiv 19,52 milioane de euro, fiind urmat de zahărul din trestie sau din sfeclă cu 26.300 tone (7,17 milioane de euro) şi preparatele alimentare - 542 tone (4,34 milioane de euro).

Datele Ministerului Economiei relevă că Marea Britanie a fost a cincea destinaţie de export pentru România, în primul trimestru din acest an, volumul total fiind de 649,9 milioane de euro, în creştere cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reiese din datele Ministerului Economiei.

În privința importurilor, acestea s-au cifrat la 386,1 milioane euro, în creştere cu 5,72%. Astfel, România are un deficit comercial în raport cu Marea Britanie de peste 263 milioane de euro, în creştere cu 18,5% comparativ cu primul trimestru din 2015.

La data de 30 aprilie, în România activau 5.251 de firme cu capital britanic, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 1,01 miliarde de euro, Marea Britanie situându-se pe locul 10 la acest capitol, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Publicat în International