Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

Ucraina – țară vecină, dar și competitorul României pe piața cerealelor de la Marea Neagră – a recoltat până în prezent 55,1 milioane de tone de cereale de pe 92 la sută din suprafața însămânțată, care a totalizat 13,4 milioane de hectare, a precizat vineri, 10 noiembrie 2017, ministerul de resort ucrainean.

Defalcat, în prezent, grâul a fost recoltat în totalitate, fiind obținută o cantitate de 26,6 milioane de tone de materie primă. De asemenea, fermierii ucraineni au terminat culesul la orz, secară, ovăz, mazăre și la alte cereale.

Fermierii continuă să treiere porumb, recoltând până în momentul de față 16,9 milioane de tone de boabe de pe o suprafață cultivată de 74%.

Anul trecut, producătorii agricoli din statul vecin au recoltat o cantitate-record de 66 de milioane de tone de cereale și au exportat 43,9 milioane de tone în sezonul de marketing 2016-2017, care debutează în iulie și se termină în iulie, anul următor.

În 2017, așteptările fermierilor din țara vecină sunt de a contabiliza în hambare un total de 62 de milioane de tone, iar exporturile din anul comercial 2017-2018 să fie de 45 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Producătorii agricoli din România au de-a face în activitatea lor cu trei tipuri de volatilități, și anume cu cea a prețurilor, cu cea a climei, respectiv cu cea a legislației, a declarat Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR, în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București.

Președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT) se plânge că diferențele mari de preț, de la o recoltă la alta, îi împiedică pe producătorii agricoli autohtoni să se capitalizeze corespunzător.

„Noi, fermierii (...) din România, poate și cei din Bulgaria, dar cred că mai mult noi (...), trebuie să suportăm trei feluri de volatilități, una mai periculoasă ca alta: a prețurilor, a climei și a legislației”, a precizat patronul Elsit. „Volatilitatea prețurilor - dacă luăm ultimii 10 ani, am trecut prin prețuri de la simplu la dublu în cazul produselor noastre și este destul de greu să-ți faci un buget, (...) să știi cum și când să investești, astfel încât să nu faci pași greșiți. Se poate întâmpla să iei un credit prea mare fiind în niște prețuri bune, te angajezi la niște dotări mai mari decât poate duce ferma și te trezești cu prețuri la jumătate, cum s-a și întâmplat. Am avut în 2012, în campanie, porumbul pe la vreo 240 euro tona, iar acum, în 2017, este la jumătate de preț. Sigur, asta afectează investițiile într-o fermă și felul cum un fermier trebuie să-și dozeze investițiile în ferma lui. Lucru acesta este o vulnerabilitate”.

În cazul volatilității generate de schimbările climatice, Sitaru spune că singura modalitate de a combate pierderile de producție și de a o stabiliza este cea de reabilitare a sistemelor de irigații și de introducere a fermei ca element investițional primordial în strategiile și politicile de resort.

„Am avut ani în care am recoltat doar 300 de kilograme de grâu la hectar, am avut ani în care n-am făcut porumb deloc, am avut ani diferiți și, din păcate, nu putem să ne redresăm decât prin (...) sisteme de irigații, dar aici trebuie să ajungem la legislație. Astfel, în România, legislația vizavi de sistemul de irigații nu a mers într-o direcție (...) în regulă, în sensul să fie încurajată ferma să investească în irigații, pentru că nu prea vrea statul. Dacă statul vrea să refacă sistemele de irigații cu măsuri d-astea pompieristice, mai bine să n-o facă pentru că, peste cinci ani, peste 10 sau 20 de ani vorbim de aceleași lucruri făcute prost și cu costuri mari. Dacă vrem să refacem infrastructura de irigații, trebuie s-o facem cum trebuie, să reziste, cu soluții durabile și nu cum am auzit, cu o folie pusă pe canale, care folie va fi luată cum au fost luate și dalele. Putem iriga cu apa din pământ, cu apa care vine pe râurile interioare, putem stoca apa obținută iarna, din precipitații, soluții există, dar trebuie toate încurajate”, a mai precizat fermierul ialomițean.

Nu în ultimul rând, în contextul identificării unei volatilități și în ceea ce privește zona legislativă de la noi din țară, Sitaru precizează că vidul generat de schimbările actelor normative din scurt bulversează zona de agribusiness și o îndeamnă să fie precaută în ceea ce privește prognozele de dezvoltare chiar și pe termene mediu și scurt.

„Aș vrea să-i rog pe cei care ne conduc ca dacă tot ne spun să respectăm legea, să înceapă ei prin a o respecta. De fiecare dată când noi nu respectăm legea, suntem amendați, ni se opresc banii, numai că atunci când sunt puși ei să respecte legea, uită s-o facă, cum este și acum. Deși există o lege care zice că nu trebuie să modifici acte normative fiscale mai devreme cu șase luni înainte, pe o lege votată în Parlament, acum Guvernul României dă o ordonanță de urgență și de la 1 ianuarie 2018 schimbă legislația fiscală. Nu sunt șase luni, nu înțeleg de ce nu fac niște legi pe care să le înțelegem și, pe urmă, înțelese bine, să le putem și aplica. Azi zicem una, mâine facem alta. Dacă vine un organ fiscal sau un controlor de la o agenție a statului, oricând, oricine, pentru orice motiv poate să te amendeze sau să te închidă. Lucrurile astea fac ca rezultatele noastre să nu fie acelea care ar trebui să fie, să te gândești de o mie de ori înainte să faci ceva, pentru că riști să intri în contradicție cu cineva”, a spus, pe finalul discursului său, Nicolae Sitaru. „Din păcate, un fermier din România, mare parte din timpul lui îl ocupă cu partea birocratică a lucrurilor, asta însemnând 70-80 la sută. Abia o mică parte din restul de timp se gândește cum să facă totul mai bine, cum să obțină 14 tone de porumb ca în SUA. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, România să fie cel mai important producător de porumb din UE”.

În săptămâna 6-12 noiembrie 2017, prețul porumbului în portul Constanța a atins un nivel de 136 - 137 euro/tonă, iar rapoartele USDA, proaspăt lansate, nu prezintă veștile bune așteptate de producătorii români. Cu toate că producția de porumb a Rusiei a fost ajustată de la 15,3 la 15 milioane de tone și a Ucrainei de la 27 la 25 de milioane, pentru Brazilia, estimarea producției rămâne constantă la 95 de milioane de tone. În contextul actual, producția Braziliei este destul de importantă pentru că, de ceva vreme, porumbul de origine braziliană pune presiune pe piața din regiunea Mării Negre, iar conform rapoartelor USDA, acest lucru va continua și pe viitor.

În ceea ce privește grâul, rapoartele USDA din această lună nu prezintă schimbări majore. Producția din Uniunea Europeană a fost revizuită la 151,5 milioane de tone, iar cea din Rusia, la 83 de milioane.

Publicat în Piata agricola

Din punctul de vedere al product managerului Pioneer Romania, Mihai Valentin, în cazul evaluării perioadei de vegetație a hibrizilor de porumb, cea mai corectă și mai pe înțelesul marii majorități a persoanelor care activează în sistemul agricol este utilizarea grupelor FAO de maturitate, care sunt legate de SUTU (suma unităților termice utile), în condițiile în care CRM (Comparative Relative Maturity) este doar un sistem relativ de comparare a hibrizilor din aceeași maturitate și nu reprezintă numărul de zile calendaristice necesar porumbului pentru a se matura.

„As dori să atrag atenția asupra unor practici mai putin «ortodoxe» de a masca anumite noțiuni și, prin aceasta, de a induce confuzia în rândul fermierilor în legătură cu termenul de maturitate a hibrizilor de porumb”, afirmă Mihai Valentin, product manager Pioneer Romania.

Și specialistul gigantului semincer vine în completarea celor de mai sus cu explicații suplimentare: „Din punct de vedere agronomic, perioada de vegetație sau maturitatea porumbului reprezintă perioada de timp parcursă de un hibrid de porumb de la răsărire, la maturitatea fiziologică (apariția punctului negru), moment în care, din punct de vedere economic, se consideră stoparea «vieții» plantei”.

Practic, mai spune el, apariția punctului negru marchează momentul în care „asimilatele” nu se mai transferă către bob (cariopsa), sămânța de porumb este capabilă să germineze și să dea viață unei noi plante de porumb. Din acel moment, mai adaugă angajatul companiei, doar pierderea apei din bob rămâne un caracter de interes economic.

„Apariția punctului negru se face în mod normal atunci când umiditatea boabelor este cuprinsă între 25 și 35% (dar sunt și excepții)”, precizează Valentin.

Totodată, există și termenul de maturitate la recoltare, care definește momentul în care se poate intra la recoltarea porumbului (de obicei, atunci când umiditatea scade sub 25 – 22 la sută).

Reprezentantul companiei menționează, de asemenea, că, în prezent, există două sisteme empirice de evaluare a maturității porumbului, folosite pe scară largă, și anume grupele FAO (Food and Agricultural Organization) și utilizate cu precădere în Europa, respectiv CRM (Comparative Relative Maturity) folosit pe continentul american.

În stabilirea grupelor FAO se folosesc formule pentru calculul SUTU (suma unităților termice utile), după cum urmează: SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – Tbiol activ, Tmax – temperatura maximă zilnică, Tmin – temperatura minimă zilnică și Tbiol activ – temperatura bilogică activă (la porumb este de 10 grade Celsius).

„Practic, prin însumarea SUTU zilnice se obțin gradele utile totale pentru fiecare grupă de maturitate. Dacă temperatura maximă zilnică depășește 30 grade Celsius, se va lua în calcul această cifră. La fel se procedează și cu temperatura minimă zilnică, dacă scade sub 10 grade Celsius. Se consideră că peste aceste intervale, activitatea biologică a porumbului este diminuată, chiar stopată”, mărturisește Mihai Valentin. „Trebuie menționat faptul că acumularea de GU (grade utile) depinde de foarte mulți factori (climatici, expoziția terenului, radiația solară etc)”.

Pe de altă parte, CRM (Comparative Relative Maturity) - concept impropriu înțeles ca „zile până la maturare” - se bazează pe compararea hibrizilor atunci când ating maturitatea de recoltare, plecându-se de la premiza că toți hibrizii vor pierde 0,5% de umiditate în fiecare zi, precizează gigantul agribusiness prin vocea lui Valentin. Trebuie menționat faptul că valoarea dată de CRM nu reprezintă perioada calendaristică parcursă de hibrid de la răsărire la maturitate, termenul de „zile” fiind forțat de-a lungul timpului de către anumite companii cointeresate, ci stabilește dacă acel hibrid se va matura înainte de venirea iernii.

Relatia dintre grupele FAO si CRM

Grupe FAO

CRM

150 - 250

80 - 85

260 - 340

86 - 94

350 - 390

95 - 99

400 - 450

100 - 105

>450

>105

În România, porumbul, în funcție de maturitate se clasifică în: porumb extratimpuriu - FAO 150 - 250, SUTU = 1000 - 1200 grade C, porumb timpuriu - FAO 260 - 340, SUTU = 1200 - 1500 grade C, porumb semi-timpuriu - FAO 350 - 390, SUTU = 1500 - 1600 grade C, porumb semitardiv - FAO 400 – 450, SUTU = 1600 – 1700 grade C și porumb tardiv - FAO >460, SUTU >1700 grade C.

Din punct de vedere agronomic, mai adaugă expertul Pioneer, este corectă utilizarea SUTU (suma unităților termice utile), dar și în acest caz, maturitatea hibrizilor poate fi influențată de foarte mulți factori greu de controlat (condiții pedo-climatice, de cultură etc).

Publicat în Tehnica agricola

O producție-record la porumbul P0937 a fost înregistrată în anul 2017 (18.030 kilograme boabe la hectar) în ferma lui Dan PRICEPUTU din localitatea Viziru, județul Brăila, practic cea mai înaltă de acest gen de când agricultorul în cauză activează în domeniu, anunță compania PIONEER printr-un document transmis presei de specialitate zilele acestea.

Conform testimonialului, fermierul brăilean lucrează circa 1.400 ha, iar pasiunea pentru agricultură a moștenit-o de la tatăl său, care de altfel a pus bazele fermei.

„A studiat și a devenit inginer agronom, iar în urma rezultatelor obținute, putem spune că este cu adevărat PRICEPUT în ale agriculturii”, au ținut să precizeze producătorii de sămânță de porumb.

Aceiași furnizori au transmis presei că PRICEPUTU a semănat porumb pe 530 ha, dintre care 240 cu hibridul P0937, ale cărui performanțe au confirmat așteptările la proba cântarului.

„Poate vă întrebați care a fost «secretul» unei asemenea producții”, se întreabă reprezentanții companiei, tot ei răspunzând că acesta a constat în alegerea hibridului, în ciuda unei tehnologii „nu foarte complexă, ci una chiar modestă”.

„Hibridul a fost cu mult peste așteptările mele, cultura s-a dezvoltat excepțional, este adevărat că într-un an agricol bun, dar nu trebuie să uităm de vijeliile care au pus probleme chiar și culturilor de porumb și în multe sole plantele au fost afectate, lucru care nu s-a întâmplat și cu P0937. Ca tehnologie de cultură nu am aplicat cine știe ce. Am arat în toamnă, pregătirea patului germinativ a avut loc în primăvară și a însemnat o singură trecere cu combinatorul. Semănatul l-am început din data de 15 aprilie și a durat aproximativ o lună. Am semănat 84.000 de boabe/ha și am aplicat 200 kg/ha complexe 20.20.0. Apoi, postemergent, am erbicidat, iar la prășit, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 200 kg/ha azot substanță brută. Apoi, la stadiul de 10-12 frunze, cultura a mai beneficiat de 200 kg/ha substanță brută. În zonă am avut o medie a precipitațiilor destul de bună, însă eu am și irigat în 3 tranșe. Nu am făcut niciun tratament, hibridul a fost foarte viguros, rezistent la căderi, chiar nu am avut probleme cu el”, a declarat fermierul campion.

Hibridul potrivit și spații de depozitare

Fermierul încă nu a terminat recoltatul, mai are încă 70 ha de cules, chiar dacă în fermă a început campania în data de 20 septembrie, iar la P0937 a început în data de 15 octombrie.

„Umiditatea la recoltare a fost de 16,7 %, iar producția record într-o solă a fost de 18.030 kg/ha. Până în prezent, media pe fermă este de 16.000 kg/ha; cred că la finalul recoltatului va depăși această valoare. Am fost mai mult decât mulțumit de alegerea acestui hibrid, chiar dacă are FAO un pic mai mare, pentru mine a fost hibridul potrivit pentru că am și irigații și uscător de cereale”, a adăugat Dan Priceputu.

Mai mult, producătorul agricol are întreaga producție depozitată, pentru că beneficiază de spații de depozitare ce pot adăposti 7.000 tone - 4.000 tone în silozuri cilindrice și 3.000 tone în magazii.

„Depozitez, nu vând la aceste prețuri, care nu justifică munca. Dacă noi am știut să alegem un hibrid bun și am făcut producție bună, nu înseamnă că prețul ar trebuie să fie atât de mic. În cei 18 ani de când sunt în producție, nu am avut asemenea rezultate. Într-adevăr, a fost un an bun, am avut ploi, dar hibridul a fost cheia, iar noi am reușit să-l valorificăm aproape de potențialul maxim”, a conchis agricultorul brăilean.

P0937- FAO 550 este un hibrid tardiv, cu un potențial de producție excelent. Acesta beneficiază de o greutate hectolitrică a boabelor excelentă, precum și de o toleranță foarte bună la Helmitosporioza și tăciunele zburător. Totodată, P0937 tolerează bine temperaturile ridicate din perioada de umplere a boabelor.

„Fiind vorba de un hibrid intensiv, recomandat pentru tehnologii ridicate, se recomandă a se cultiva numai în sistem de irigare!”, menționează specialiștii în încheierea materialului de presă.

Publicat în Cultura mare

Fără a-l nominaliza aici pe fermierul care l-a deranjat pe producătorul agricol băcăuan, Laurențiu Baciu, cu afirmația sa potrivit căreia, cităm: „Fermierii mari și foarte mari pot traversa foarte bine o eventuală plafonare a subvențiilor, ba chiar eliminarea lor (...)”, șeful LAPAR a ținut să-i transmită acestuia, dar și altora care gândesc la fel, următoarele: „(...) Să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții!”.

„Eu le-aș recomanda tuturor celor care gândesc așa să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții. În cazul unei asemenea reacții, mă așteptam ca individul respectiv să fi predat deja banii la APIA, înapoi. Dacă are atâtea mustrări de conștiință, ar fi trebuit să predea banii statului. (...) Să vină pe Dealurile Tutovei să facă agricultură fără subvenții”, a menționat Laurențiu Baciu într-o intervenție telefonică.

În altă ordine de idei, șeful LAPAR spune că nu sunt diferențe esențiale între susținerea costurilor de înființare a unui hectar de cultură agricolă, respectiv asumarea riscurilor aferente ulterioare de către un fermier mare și un producător agricol mic, motiv pentru care nu înțelege demersul din presă al celui în cauză.

Mai mult, liderul Ligii crede că astfel de mesaje reprezintă lovituri directe la adresa românilor care fac performanță în agricultură și care au ajuns la un nivel ridicat de profesionalism. În plus, susținerea fermă a sectorului de producție 5-30 ha nu face altceva decât să-i plafoneze pe cei aflați în acea zonă de confort, deloc interesați să se dezvolte în majoritatea lor.

„Nu există fermier mare sau fermier mic. Toate cheltuielile și toate veniturile se raportează la unitatea de măsură la hectar. Ori că-l face Nea Ghiță, ori că fac eu hectarul, tot atâta mă costă aratul, dar și riscurile, în contrapartidă. Și el face cinci tone de grâu, și eu fac cinci tone de grâu”, a punctat Baciu într-o intervenție telefonică. „A da-n fermierul mare, nu faci nimic altceva decât să-l distrugi. A-i da bani mulți celui mic, acela nu va progresa niciodată; riscă să-și piardă subvenția. Și, atunci, el va sta acolo. Ăla nu va fi niciodată mare, indiferent câți bani îi dai. Este exact ceea ce se întâmplă acum: între 5 și 30 de hectare se dau în plus circa patruzeci și ceva de euro. Datorită acestei măsuri, nimeni nu a depășit 30 ha. Intenția celor care au gândit-o atunci asta a fost: - să le dăm în plus ca să nu se mărească”.

Întrebat fiind care sunt randamentele obținute la cultura porumbului în ferma sa, Baciu a menționat că a reușit deja să atingă o medie de circa 10 tone de boabe la hectar. Coroborată cu datele venite de la colegii săi din LAPAR, informația nu face altceva decât să-i întărească încrederea liderului Ligii că anul acesta, România se va bucura de o producție „bună” la porumb.

„Veștile sunt bunișoare la cultura porumbului. Media la hectar obținută în ferma mea este de aproximativ 10 tone de porumb-boabe la hectar. Noi suntem profesioniști. Am avut circa 1.000 ha însămânțate cu acest tip de cultură și am recoltat vreo 9.000 și ceva de tone; mai am puțin. Deja, peste 90 la sută din suprafața semănată a fost deja recoltată. (...) Și colegii mei au producții bunișoare la porumb, anul acesta. Față de anii trecuți... (...) Da, pot spune că anul acesta vom avea o producție bună la porumb la nivel de țară”, a conchis Baciu.

48,3251 euro, nivelul 2 (peste 5 și până la 5 ha, inclusiv), plată redistributivă

În data de 28 septembrie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 771 Hotărârea de Guvern nr. 701 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri, precum şi a plafoanelor aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine şi ovine/caprine şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) va avea un cuantum minim de 97,2452 euro. Schema de plată redistributivă la nivelul 1 (1- 5 ha, inclusiv) va fi de 5 euro, iar Nivelul 2 (peste 5 și până la 30 ha, inclusiv) va fi de 48,3251 euro. În cazul schemei de plată pentru înverzire, aceasta va fi de 57,1745, iar schema de plată pentru tinerii fermieri, de 24,3113. De menționat aici este că acel cuantum minim se majorează până la atingerea plafonului alocat, în baza suprafețelor determinate.

Conform datelor APIA, în ceea ce privește plafoanele aferente plăților pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de plată 2017, acestea au fost stabilite astfel: - 24.081,014 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte; - 101.200,897 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne; - 50.783,642 mii euro pentru schema decuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic prezentate mai sus se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile.

Pentru plata directă la schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, s-a aprobat plafonul de 48.500 de mii de euro, iar cuantumul se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile.

„Menționăm că începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură va acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, precizau reprezentanții APIA la finele lunii septembrie, a.c.

Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.

Reducerea plăților directe, la mâna statelor membre?

Datele buletinului informativ LAPAR nr. 166 din data de 30 octombrie 2017 spun că, în ceea ce privește acordul încheiat în săptămâna 23-29 octombrie 2017 între cele trei instituții ale UE (Comisie, Consiliu și Parlament) cu privire la așa-numitul regulament Omnibus, cel care va modifica regulamentul financiar care reglementează punerea în aplicare a bugetului UE, precum și a altor 15 acte legislative sectoriale, inclusiv în domeniul agriculturii, în cazul plăților directe, acesta prevede printre altele și posibilitatea ca statele membre să-și revizuiască anual deciziile privind reducerea plăților directe.

Mai mult, plățile destinate tinerilor agricultori vor fi acordate timp de cinci ani de la data depunerii, atâta timp cât depunerea a fost făcută în termen de cinci ani de la înființarea fermei. În plus, statele membre pot majora plățile tinerilor agricultori în primul pilon până la 50% în cadrul plafoanelor existente.

În plus, în buletinul LAPAR 170 din 3 noiembrie 2017 se menționează că DG AGRI nu este în favoarea cofinanțării (egalarea nivelului subvențiilor directe cu propriii bani ai statelor membre pentru a compensa neajunsurile), conform unui proiect de comunicare privind viitorul PAC, deoarece acest demers ar însemna că unele țări își subvenționează fermierii mai mult decât alții.

Nu mai puțin de 5,9 milioane de hectare de teren arabil au fost însămânțate până în prezent cu grâu de toamnă pentru recolta anului viitor sau 96% din totalul preconizat a fi semănat, și anume 6,15 milioane ha, au anunțat miercuri oficialități ale ministerul Agriculturii din Ucraina.

Țara vecină (și o competitoare de temut pe piața cerealelor pentru România) plănuiește să însămânțeze 7,2 milioane de hectare cu diverse tipuri de cereale pentru recolta din 2018, incluzând aici și suprafața cu grâu, precum și 926.000 hectare de orz de toamnă, respectiv 161.000 hectare de secară, au mai precizat reprezentanți ai ministerului de resort într-o declarație publică, citați de Reuters.

În Ucraina, grâul de toamnă contabilizează circa 95 la sută din suprafața totală arondată însămânțărilor cu acest tip de cultură, în timp ce procentajul semănatului la orz este de 60% din totalul aferent.

Datele ministerului de resort relevă totodată că fermierii au semănat 796.000 ha cu orz de toamnă și 145.000 de hectare cu secară.

De asemenea, fermierii au terminat însămânțările la rapița de toamnă și au atins un nivel de 853.000 ha, față de cele 798.000 hectare contabilizate la aceeași dată a anului trecut. Mai mult,

Aceleași date statistice date publicității de reprezentanții guvernului țării vecine relevă că producătorii agricoli ucrainieni au recoltat 51,4 milioane de tone de cereale de pe 88 la sută din suprafața semănată (12,8 milioane hectare). Media randamentelor este de 4,03 tone la hectar în 2017, față de cele 4,33 tone înregistrate într-un an în urmă.

Ucraina a definitivat deja recoltatul grâului în 2017 și are în depozite 26,6 milioane de tone de materie primă. De asemenea, țara vecină a mai reușit să termine culesul la orz, secară, ovăz, mazăre și la alte tipuri de cereale.

Producătorii agricoli ucraineni continuă să treiere porumb și au reușit să recolteze deja 13,3 milioane de tone de materie primă de pe 61 la sută din suprafața însămânțată. Productivitatea medie la hectar obținută în acest an este de 4,84 tone la hectar, față de 5,94 tone în aceeași perioadă a anului 2016.

Informațiile disponibile în acest moment mai spun că Ucraina a recoltat 66 de milioane de tone de cereale în 2016 și a exportat 43,9 milioane tone în sezonul 2016-2017, sezon care începe în iulie anul trecut și care s-a terminat în iunie a.c.

În acest an agricol, vecinii ucraineni estimează că vor strânge în silozuri între 61 și 63 milioane tone de cereale, iar exporturile sezonului comercial 2017-2018 ar putea contabiliza până la 45 de milioane de tone de materie primă.

Publicat în International

Dacă la nivel european, estimările cu privire la disponibilul de grâu aferent sezonului 2017-2018 ar putea atinge un nivel de 141,5 milioane de tone, anunță Comisia Europeană, la nivel mondial, producția de grâu s-ar putea cifra la nu mai puțin de 748,5 milioane de tone, spun specialiștii Consiliului Internațional al Cerealelor.

Joi, 26 octombrie 2017, Consiliul Internațional al Cerealelor și-a revizuit în creștere previziunea cu privire la recolta de grâu la nivel mondial pentru anul agricol 2017-2018 până la un nivel total de 748,5 milioane de tone, față de estimările sale anterioare de 747,6 milioane de tone.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental și-a majorat propriul nivel al așteptărilor și în ceea ce privește producția globală de porumb aferentă sezonului 2017-2018, cu 5,2 milioane de tone, până la un total de 1,034 miliarde de tone, în mare parte ca urmare a veștilor pozitive care vin din SUA.

La nivel regional, Comisia Europeană (CE) și-a majorat și ea cu 1,1 milioane de tone estimările lunare cu privire la disponibilul de grâu comun pentru sezonul 2017-2018, până la un nivel de 141,5 milioane de tone. Și asta, în comparație cu cele 133,7 milioane de tone de grâu comun (moale) produs în anul agricol 2016-2017.

În plus, organismele de specialitate ale Comisiei și-au revizuit în creștere propriile așteptări cu privirile la stocurile disponibile la sfârșit de sezon și care ar putea totaliza 11,6 milioane de tone, față de 10,5 milioane de tone, cât se estima.

În cazul porumbului, Comisia Europeană și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la disponibilul din sezonul 2017-2018, până la un nivel de 58,5 milioane de tone, față de cele 59,1 milioane de tone estimate anterior. Oricum, nivelurile sunt ambele sub totalul înregistrat în anul agricol anterior, și anume 60,8 milioane de tone.

La capitolul oleaginoase, CE și-a menținut nivelul estimării pentru sezonul de marketing 2017-2018 la un nivel de 22,3 milioane de tone, cu mult peste cele 20,1 milioane de tone produse în 2016-2017.

Tot la capitolul estimări, CE previzionează că va exporta în sezonul comercial care a debutat la 1 iulie 2017 un nivel de 27 de milioane de tone de grâu, unul care rămâne stabil de la ultima estimare. Deja, comerțul de grâu cu țările terțe a atins un nivel de 6,5 milioane de tone la 24 octombrie. Vorbim însă de o scădere cu 23 de procente față de situația din aceeași perioadă a anului trecut, atunci când nu mai puțin de 8,5 milioane de tone erau comercializate în țări terțe.

Exporturile de orz ale blocului comunitar au atins și ele un nivel total de 1,54 milioane de tone până la aceeași dată, în creștere cu patru procente, până la un nivel de 1,48 milioane de tone de la un an la altul.

Importurile de porumb ale UE-28 au ajuns și ele să totalizeze 4,5 milioane de tone la data de 24 octombrie 2017, în creștere cu 76 de procente față de nivelul de 2,6 milioane de tone înregistrat în aceeași zi a lui 2016.

Publicat în Piata agricola

Exporturile de grâu moale ale blocului comunitar UE-28 aferente anului comercial 2017-2018 – care a debutat la 1 iulie – au atins un nivel de 5,7 milioane de tone la 17 octombrie a.c., în scădere cu 31 de puncte procentuale față de cele 8,2 milioane de tone cât se înregistrau în exercițiul anterior, la aceeași dată.

Potrivit datelor din ultimul său raport săptămânal, UE a exportat 119.000 de tone de grâu moale, total la șapte zile adăugat unei cantități de 5,55 milioane de tone contabilizate la nivelul săptămânii anterioare.

În plus, exporturile de orz ale Uniunii au atins un nivel de 1,5 milioane de tone la aceeași dată – 17 octombrie 2017 –, în linie cu tendința înregistrată în anul comercial anterior.

Importurile de porumb ale blocului UE28 se cifrează la 4,3 milioane de tone, în creștere cu nu mai puțin de 77 la sută față de nivelul înregistrat în sezonul de marketing anterior, atunci când până la 17 octombrie 2016, UE importase doar 2,4 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Potrivit unor analiști de piață, recoltatul porumbului în țările din Uniunea Europeană (UE28) - proces aflat încă în plină desfășurare - ar putea veni la momentul definitivării la pachet cu randamente vizibil contrastante, de vreme ce anumite state înregistrează deja pierderi ca urmare a valurilor de căldură și a secetei, în timp ce altele au beneficiat de căderi de beneficiile precipitațiilor și irigații, implicit de productivități mari.

Perspectivele mixte care se prefigurează la orizont i-au determinat pe cei de la Comisia Europeană (CE) să emită un document de poziție prin intermediul căruia să previzioneze o producție de porumb pentru blocul UE28 de circa 59 de milioane de tone, cu aproximativ un milion de tone sub nivelul înregistrat în 2016 și cu puțin sub media cincinală.

Această situație ar putea menține nivelul nevoilor de import ale blocului comunitar la un nivel mare, cu previziunile CE de achiziție de porumb din țări terțe apropiindu-se de noi recorduri (circa 15 milioane tone în sezonul 2017-2018), cu toate că acest tip de comerț ar urma să depindă de disponibilul de peste ocean și de procentul de conversie a materiei-prime în furaje.

Spre exemplu, ploile de vară au susținut și ele majorarea potențialului de producție în Franța, cel mai important producător de porumb al blocului comunitar european.

„Randamentele la porumb ar trebui să se situeze la un nivel decent pe teritoriul țării”, a precizat pentru Reuters Paul Gaffet, de la agenția de consultanță ODA Groupe. „Franța a avut parte de precipitații la momentul oportun, iar căldura și-a exprimat și ea ea potențialul pozitiv pentru recoltă”.

În atare condiții, este așteptată o pantă ascendentă a sinusoidei aferente potențialului de producție la porumb din Hexagon față de totalul obținut în anul agricol anterior (circa 12 milioane de tone), în ciuda diminuării suprafețelor semănate.

La rândul lor, traderii au preciat că estimările din piață converg către un punct comun de peste 14 milioane tone de materie-primă pusă pe seama fermierilor francezi, total susținut de randamente apropiate de recorduri de circa 10 tone metrice de porumb boabe la hectar.

ODA previzionează pentru Franța o recoltă de 13,5 milioane de tone de porumb, însă cu potențial de creștere, a adăugat analistul citat de Reuters, menționând că estimările oficiale care gravitau în jurul totalului de 13 milioane de tone ar urma să fie revizuite în curând.

Progresul recoltatului se situează la un nivel relativ lent ca urmare a ploilor recente. La nivelul datei de 2 octombrie 2017, 15 la sută din suprafața însămânțată era deja în silozuri.

România – cel de-al doilea cel mai mare producător de porumb al Europei – ar putea obține și ea randamente decente la hectar, chiar dacă un final de an agricol secetos ar putea ține recolta sub nivelul înregistrat anul trecut, una de 9,5 milioane tone contabilizată pentru 2016.

„Nivelul apei din sol a fost unul adecvat înainte și de-a lungul polenizării. Ultima perioadă s-a dovedit însă a fi secetoasă, astfel că recolta de porumb ar urma să fie afectată cu siguranță”, a precizat pentru agenția de presă străină un trader care nu a dorit ca identitatea să-i fie făcută publică.

Nu la fel de pesimistă este însă viziunea unuia dintre vicepreședinții LAPAR, Nicolae Sitaru. În viziunea sa, „producția anului 2017 în România va fi una rezonabilă, undeva la 11-12 milioane tone”, precizând însă că prețurile sunt deja „modeste”.

„La mine în fermă estimez o producție de 12 tone și peste, în condițiile în care, anul trecut, am obținut opt tone la hectar, având în vedere că recoltăm terenurile cele mai «subțiri», terenurile semănate prima dată și care sunt terenuri mai calde, mai nisipoase. Sperăm ca producția să depășească 12 tone și să fie cel mai bun an”, a afirmat Sitaru pentru Revista Fermierului.

La noi în țară, însămânțările cu porumb au fost similare cu cele din sezonul anterior, și anume de circa 2,5 milioane hectare, însă acestea ar putea fi diminuate în acest an, potrivit unui analist român, ca urmare a extraproducției din acest sezon.

„Cred că porumbul va pierde din suprafețele semănate pe fondul extraproducției”, a precizat Bogdan Iliescu pentru Revista Fermierului, fiind confirmată astfel o altă curbă a sinusoidei.

La rândul său, Ungaria a avut parte de condiții agrometeo mai neplăcute (în acest caz, de valuri de căldură și de secetă), cu așteptări în scădere privind recolta de porumb față de cea de anul trecut, una de aproximativ 8 milioane de tone.

Fermierii au recoltat 21 la sută din cele un milion de hectare însămânțate, la data de 3 octombrie 2017, cu o medie a randamentului situată în prezent la nivelul a 6,37 tone la hectar, a precizat ministrul maghiar al Agriculturii.

Țara vecină a obținut anul trecut o medie-record a productivității la hectar de 8,6 tone la hectar.

Sudul Europei s-a confruntat în acest an cu un nivel extrem al căldurii și nu prea a avut parte de precipitații, chiar dacă mult răspânditele sisteme de irigații la porumb au mai limitat dezastrul în Italia și Spania.

„Am avut parte de situații-limită la cultura porumbului, în special în zona inferioară a văii râului Po, acolo unde a fost dificil de irigat”, a menționat Cesare Soldi, președintele Asociației Producătorilor italieni de Porumb.

Alte regiuni din Italia nu au fost la fel afectate, a mai adăugat el.

Ministerul italian de resort se așteaptă la o recoltă de aproximativ 6,4 milioane de tone, în timp ce alții analiști plasează potențialul de producție la porumb la un nivel de sub 6 milioane de tone, o altă pantă a sinusoidei (în scădere) față de nivelul înregistrat în 2016, unul de aproape 7 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

2017 pare a fi, din păcate, unul destul de dificil în ceea ce priveşte nivelul preţului, acesta fiind mai mic decât anul trecut, atât în piaţa bursieră, cât şi în cea fizică, anunță analiștii AgroGo într-un comunicat de presă.

„În piaţa fizică, preţurile oferite zilele trecute de către unii traderi parteneri AgroGo pentru porumb cu livrare la portul Constanţa au fost în jurul valorii de 620 lei/t, ceva mai mici decât în aceeaşi perioadă din anul trecut”, afirmă reprezentanții formei de consultanță.

În condițiile în care o bună parte din producţia de porumb este orientată spre export, o importanţă mare în evoluţia preţului o are şi contextul internaţional. În bazinul Mării Negre, se ştia încă de acum căteva luni că, în acest sezon, competitorii tradiţionali ai României, si anume Rusia şi Ucraina, vor avea volume foarte mari de porumb.

Între timp, ultimele rapoarte USDA (autoritate recunoscută la nivel mondial pentru statistici în agricultură) arată că producţia din Ucraina s-a diminuat din cauza unei secete accentuate din luna august. Această scădere este însă compensată de o creştere semnificativă a producţiei de porumb din Brazilia şi Argentina.

Astfel, dat fiind nivelul relativ scăzut al preţului şi perspectivele nesigure, profitabilitatea pentru porumb în acest an este strâns legată de producţia obţinută la hectar de către fermieri.

De asemenea, acest an reaminteşte de importanţa pe care o are, pentru fiecare fermier care lucrează suprafeţe mari, stabilirea unei strategii de vânzare a producţiei. Sezonul trecut ne-a arătat că stocarea producției și vânzarea acesteia în afara perioadei de recoltare nu garantează obținerea unui preț mai bun.

„Recomandăm diversificarea metodelor de vânzare, cum ar fi etapizarea vânzării, folosirea contractelor la termen sau alte instrumente de gestionare a riscului”, spun cei de la AgroGo.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista