Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

„În ultimii cinci ani, Syngenta și-a reîntinerit portofoliul hibrizilor de porumb. Ca urmare a acestui demers, la ora actuală, 80 la sută din produsele care vor fi lansate prin politica comercială în sezonul 2018 sunt reprezentate de hibrizi nou-lansați în ultimii trei-patru ani. Sunt foarte mulți hibrizi pe grupa timpurie”, a declarat Ionuț Nae, manager cultură de porumb, Syngenta România, joi, 25 ianuarie 2018, în cadrul evenimentului de lansare a Artesian, noua generație de hibrizi de porumb ai companiei.

În viziunea reprezentantului companiei, din perspectivă agronomică, este foarte important ca producătorii agricoli români să-și propună o eșalonare a producției prin opțiunea oferită de un hibrid cu recoltare timpurie.

„Recomandat este să se meargă în ciclurile de producție cu minimum doi hibrizi din două grupe de maturitate diferite”, a adăugat Nae.

„Asigură-ți profitul prin producții stabile și timpurii, cu recoltare la STAS” - SY Chorintos

Primul produs din gama Artesian, prezentat de Ionuț Nae în cadrul galei, a fost SY Chorintos, un hibrid timpuriu cu un spor de producție important prin posibilitatea recoltării precoce. Ca particularități, angajatul companiei a enumerat adaptabilitatea la condiții diferite de climă și tehnologie, înflorirea timpurie cu pierdere rapidă a apei din bob, arhitectura modernă a plantei cu toleranță sporită la bolile tulpinii și știuletelui, toleranța la cădere, perioada de vegetaţie de 110 - 120 zile, respectiv talie înaltă. Ca densități (boabe germinabile/ ha), în cazul culturilor neirigate, compania recomandă 60.000 - 67.000, iar în cazul celor irigate - 70.000 - 80.000.

Cu ajutorul acestui nou produs Syngenta, a menționat Nae, fermierii care au optat pentru el vor fi primii care vor intra la recoltat din multitudinea de opțiuni ale portofoliului adoptat în tehnologie în sezonul 2018.

„SY Chorintos este un hibrid precoce cu recoltare timpurie și care are o capacitate foarte bună de producție, atât în condiții intensive, cât și condiții precare de cultură”, a contiuat Ionuț Nae. „Ca exemple de producții obținute în condițiile de tehnologie din fermă, în anul 2017, în cazul SY Chorintos, am obținut niveluri care variază între 8,6 și 15,3 tone la hectar”.

„Pentru producții de top, în condiții vitrege de climă și tehnologie” - SY Orpheus

Cea de-a doua opțiune a gamei Artesian, disponibilă pentru fermierii români în 2018, este SY Orpheus, hibrid mai avansat din perspectiva grupei de maturitate, a mărturisit Nae auditoriului. Potrivit spuselor specialistului companiei, acesta se află la granița dintre hibrizii timpurii și semitimpurii, de grupă FAO 340.

În cazul SY Orpheus, vorbim de un produs adaptat la condiții diferite de climă și tehnologie, cu o arhitectură modernă a plantei, având printre cele mai bune toleranțe la bolile tulpinii și știuletelui (incidență scăzută a atacului de Ostrinia nubilalis), pretabil pentru semănat timpuriu cu vigoare bună la răsărire, cu o rădăcină puternic dezvoltată, cu toleranță sporită la secetă și arșiță, o perioadă de vegetaţie variind între 120 și 130 de zile, cât și o talie înaltă.

Ca densități (boabe germinabile/ ha), în cazul culturilor neirigate, compania recomandă 60.000 - 67.000, iar în cazul celor irigate - 70.000 - 80.000.

Ionuț Nae a explicat celor prezenți la eveniment că SY Orpheus are cel mai dezvoltat sistem radicular din tot portofoliul companiei, ceea ce înseamnă că are acel plus de toleranță la secetă și arșiță.

Mai mult, din punct de vedere al adaptabilității, hibridul SY Orpheus poate fi semănat atât în condiții intensive, cât și în condiții moderate de tehnologie sau de incidență de secetă și arșiță. Totodată, el poate fi semănat devreme, cu o vigoare la răsărire și o incidență scăzută a atacului de Ostrinia Nubilalis și de Helicoverpa Armigera.

În ceea ce privește acest produs, din perspectiva elementelor de productivitate, Ionuț Nae a vorbit despre o medie a numărului de rânduri pe știulete de 16-18, iar din perspectiva rezultatelor de producție obținute, au fost obținute cantități de aproape 15 tone, cu umidități de 13 la sută. Nu în ultimul rând, el consideră că o producție de 7-8 tone, în condiții de secetă și arșiță, ar trebui să fie nu neapărat satisfăcătoare, ci relativ mulțumitoare (minimum 8 tone, maximum 15,3 tone/ha).

Artesian, noua generație de hibrizi de porumb Syngenta, adaptați pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă în condiții diferite de climă și tehnologie

Conform declarațiilor de principii, obiectivele noilor hibrizi de porumb Artesian sunt atât utilizarea eficientă a resurselor de apă, cât și obținerea de producții constante, inclusiv în anii cu incidență de secetă și arșiță, adaptabilitatea la condiții diferite de climă și tehnologie, respectiv atingerea potențialului de producție în condiții optime.

Sintetizând, principalele caracteristici ale hibrizilor Artesian sunt un sistem radicular bine dezvoltat ce permite explorarea în profunzime a resurselor de apă și a nutrienților, o vigoare bună la răsărire și dezvoltare rapidă în vegetație, o toleranță la cădere și frângere, menținerea plantelor verzi până la maturitate, toleranță la bolile tulpinii și știuletelui, îmbunătățirea procesului de polenizare și pierderea rapidă a apei din bob.

Nu în ultimul rând, benefiiciile utilizării hibrizilor Artesian sunt stabilitate în producții, indiferent de condițiile climatice, adaptabilitate la toate zonele de cultură din România, spor de producție în condiții optime de climă și tehnologie, recoltare devreme, fără costuri de uscare, ce ajută la obținerea unui preț de vânzare cât mai avantajos, precum și plante sănătoase cu incidență scăzută de Fusarium spp. (atac redus de Ostrinia Nubilalis).

Publicat în Cultura mare

În urma unei laborioase activități detectivistice, adunând informații din mai multe zone, producătorul agricol teleormănean Marian Popa, deținător al unei ferme care exploatează circa 1.500 ha de teren arabil, a aflat că în spatele multor „investitori” români, dar mai ales străini, se ascund „grei” care provin din fosta Uniune Sovietică.

Comentariul a fost făcut de Popa în contextul unui interviu realizat de publicația noastră cu domnia sa la evenimentul de lansare a hibrizilor de porumb Artesian, dezvoltați de compania Syngenta.

La întrebarea dacă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, va putea să se țină de promisiune și să comunice public, în următoarele două luni, cât teren agricol se află în proprietatea străinilor, Popa a precizat că nu crede că se va ajunge la vreun rezultat.

„Știm cu toții că terenurile sunt cumpărate mascat de străini, sunt luate prin șmecheri români. Eu am reușit să descopăr în jurul meu ce filieră a putut veni să cumpere terenul. Noi zicem că sunt danezi, iar în spatele lor sunt oameni din fosta Uniune Sovietică”, a afirmat fermierul teleormănean.

Reamintim că întrebat fiind câte din cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni de zile să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR la o conferinţă organizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Pe lângă altele, în cadrul interviului, administratorul SC Polirom Prod SRL din localitatea Scurtu Mare, județul Teleorman, și președintele Terenord Cooperativa Agricolă a mai spus că apa pentru irigat se află la doar 100 de metri de ferma sa, singura problemă fiind aceea că nu are acces la ea deoarece barajul este concesionat piscicultorilor, iar porumbul său „moare de sete”.

Despre producții, traderi, țepe date de unii achizitori neserioși micilor fermieri, randamente și producții valorificate prin cooperativă, în cele de mai jos.

Revista Fermierului: Ce suprafață arabilă utilizați în momentul de față în procesul anual de însămânțări? De asemenea, în prezent, care este structura culturilor din ferma dumneavoastră?

Marian Popa: Lucrez aceeași suprafață ca și anul trecut, și anume aproximativ 1.500 de hectare. N-am avut în intenție să mă extind, însă dacă va fi loc, poate, dar foarte puțin, este suficient pentru o fermă de familie din punctul meu de vedere. Revenind însă, din acest total de circa 1.500 ha, aproape 400 de hectare sunt în proprietate, iar restul de 1.100 ha, în arendă.

În ceea ce privește însămânțările, în toamna lui 2017 am semănat 600 ha cu grâu, 300 de hectare însămânțate cu rapiță, porumb am pus pe 280 ha, iar floarea-soarelui pe circa 220 de hectare. De menționat este faptul că grâul semănat anual este de sămânță. Obțin dublu la valorificare și este suficient pentru mine pe această zonă.

R.F.: Din punctul de vedere al arendei, proprietarii de teren cu care ați semnat contracte sunt mulțumiți în momentul de față? Care este media cantităților sau plăților efectuate către arendatori?

M.P.: Din fericire, aproape toți proprietarii de teren doresc să încaseze arendă sub forma banilor și nu în produse. Arendatorii cu care am semnat contracte sunt în general proveniți de la oraș și nu au ce face cu materia primă obținută de noi în fiecare an agricol. Ca exemplu, noi am acordat la finele campaniei de anul trecut aproximativ 530 de lei pe hectar. Asta înseamnă o cantitate de peste 800 kg de grâu Arenda a crescut în general în România, în ultima perioadă. Asta, ca urmare și a concurenței dintre fermieri. Toți vor să se extindă. De asemenea, în ultimii patru-cinci ani, producțiile au permis obținerea unor cantități mai mari de cereale.

R.F.: Aveți în vedere să vă extindeți?

M.P.: Am o relație foarte bună cu toți arendatorii. Este și o tendință. Unii vor să vândă în continuare suprafețele. Eu sunt pregătit să mențin această exploatație la suprafața la care a ajuns și nu forțăm pe nimeni să vândă. Dacă vor să o facă totuși, avem dreptul de preemțiune.

R.F.: Pe ce baze faceți calculul arendei? Totul se bazează pe calitatea solului sau sunt și alte elemente de luat în calcul? Se face, spre exemplu, o cartare a terenului pe bază de prelevare de mostre?

M.P.: Legea arendării cam așa spune, sunt mulți factori care influențează nivelul arendei (n.r. - art. 14, Legea arendării 16/1994 - suprafața, potențialul de producție, structura parcelară, relieful și gradul de accesibilitate a mecanizării, posibilitățile de acces, distanța față de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, starea clădirilor, amenajările de îmbunătățiri funciare sau alte dotări). În ceea ce ne privește, categoria de fertilitate la noi în zonă este cam a III-a, nu este un pământ prea bun. Sunt alți factori care influențează însă nivelul arendei. În primă instanță, vorbim de concurența între fermieri. Am auzit de niveluri de arendă chiar și de peste două tone de grâu la hectar. Eu îi consider aventurieri pe acești fermieri. Probabil că oamenii aceștia s-au apucat de agricultură acum doi ani de zile și au văzut că se obțin 8-9 tone de grâu la hectar (cum am reușit și eu în acest an). Să spunem că în ani precum 2017 poți da o cantitate mai mare, însă noi vrem să menținem nivelul arendei constant. Este un contract care variază între 5 și 10 ani în care ai prevăzut niște clauze și un nivel de arendă; într-un an faci mai puțin și trebuie să dai tot mult.

R.F.: Știm că aveți în coordonare și o cooperativă agricolă. Despre ce este vorba?

M.P.: Așa este. Sunt președintele Terenord Cooperativa Agricolă, formă asociativă cu peste 40 de membri și suprafețe lucrate variind între 200 și 1.500 ha. Suntem afiliați LAPAR, Terenord fiind prima cooperativă pentru cultură mare înființată în județul Teleorman, acum șapte ani. Suprafața totală lucrată în cooperativă este în prezent de peste 20.000 ha, teren arabil utilizat. Am spus mai bine de 40 de membri pentru că la această formă asociativă aderă constant membri noi, fiind recunoscuți inclusiv pentru susținerea celor care au aplicat pentru proiecte europene.

Ce vreau însă să subliniez este faptul că în ciuda lucrurilor bune dovedite, ceilalți fermieri din județ nu prea au încredere în cooperativă. Încă nu-și dau seama de utilitatea asocierii, însă încet-încet au început să se orienteze către noi și să vadă avantajele înscrierii într-o coooperativă agricolă.

R.F.: Cum procedați cu achiziția necesarului pentru începerea unui nou an agricol?

M.P.: Ne întâlnim la negocierile pentru achiziția inputurilor, spre exemplu. Negociem și când vindem producția. Cooperativa are prerogative atât pentru valorificarea cerealelor produse, cât și pentru achiziția de inputuri la prețuri atractive.

R.F.: Ce cantitate de produse ați valorificat, împreună, în acest an?

M.P.: Toată rapița, floarea-soarelui și porumbul le-am valorificat prin negocieri cu firme specializate. În general, noi vindem produsele către cumpărători serioși. Ca o paranteză, există încă pe piața de achiziții de cereale anumiți achizitori dubioși. De exemplu, timp de doi ani, la noi în zonă a activat o firmă care cumpăra cereale și care provenea din Constanța. Timp de doi ani, această companie a dat dovadă de seriozitate, însă în 2017 i-a păcălit pe toți fermierii mici din județ: a adunat tot grâul și nu l-a mai plătit. Mulți dintre micii fermieri sunt în acest moment în pragul falimentului din această cauză.

Revenind, noi lucrăm cu achizitori serioși, cum este și cazul Bunge. Este o firmă care nu mai are nevoie de recomandări. Se știe că este un jucător serios. Prelucrează marfa aici, la Fetești; vorbim de rapiță și de floarea-soarelui. Apoi, pe piața porumbului un alt jucător important este CHS.

R.F.: Ați vorbit până acum de porumb și de oleaginoase. Grâul, unde îl valorificați?

M.P.: La grâu este o problemă. Aici nu prea putem face front comun toți membrii cooperativei, din mai multe motive. În primul rând, aș spune că nu putem valorifica toată cantitatea de grâu produs în comun deoarece calitățile obținute de membrii Terenord sunt diferite. În acest caz se negociază pe calități, pe indici, pretențiile sunt mai mari la grâu. Apoi, unii vor să vândă, alții nu; vor să mai pună prin magazii. Însă soluții sunt și aici. Mai exact, ne sunăm, ne sprijinim, ne informăm, chiar dacă fiecare vinde individual grâul.

R.F.: Care a fost media prețului la principalele produse agricole comercializate de cooperativa Terenord în 2017?

M.P.: În medie, grâul s-a cumpărat cu prețuri între 0,65 lei și 0,68 lei, în funcție de parametrii de calitate. La floarea-soarelui, la care am făcut contract, am obținut 1,35 lei kilogramul, iar la rapiță, 1,5-1,6 lei kilogramul de materie primă.

R.F.: Dar ca volume?

M.P.: Numai eu am comercializat vreo 2.000 de tone de floarea-soarelui. La nivel de cooperativă însă, am vândut circa 8.000 de tone de floarea-soarelui și la rapiță vreo 4.000 de tone, în condițiile în care suprafața cu rapiță este mai mică la noi.

IMG 20180125 191543Am baraj la 100 de metri de fermă. Aștept să fiu lăsat să irig

Revista Fermierului: Să discutăm puțin și de porumb. Nu vă întrebăm de prețuri și volume comercializate, ci de hibrizii utilizați la dumneavoastră în exploatație.

Marian Popa: Vorbim de firme consacrate în cultura porumbului, cum sunt Pioneer și Monsanto. Ele nu mai au nevoie de prezentare.

R.F.: Pioneer, cel puțin, are o istorie în România, ei sunt „pionerii” în domeniu...

M.P.: Eram eu pionier de când sunt ei în România! Am fost Gostat-ist la viața mea, am lucrat în IAS, iar pe acele vremuri, în comunism, singurul brand care a ajuns în România cu hibrizi a fost firma Pioneer.

Revenind la perioada actuală, sigur, au apărut și firme noi care dezvoltă hibrizi de porumb. Syngenta, spre exemplu, este o firmă care nu a excelat până nu demult la hibrizii de porumb. Anul acesta, la mine în societate, am înființat câmpuri demo de porumb și floarea-soarelui, cu semințe furnizate de principalii competitori de pe piața de sămânță de porumb: Pioneer, Monsanto, KWS și... Syngenta. În toamnă s-a alăturat și această ultimă companie din listă, astfel încât să fac o paletă de produși cultivând și hibrizii lor. Am avut surpriza, cam la toate firmele, să se obțină cam șapte tone de porumb boabe la hectar în nordul județului Teleorman. Am avut surpriza să descopăr la mai toate firmele hibrizi care s-au ridicat la nivelul așteptărilor. (...) Iată cum SY Orpheus de la Syngenta, pe care l-am și achiziționat pentru vreo 50 ha din 300 ha cât însămânțez anual, a făcut o producție similară cu hibrizii Monsanto și Pioneer.

R.F.: Câte boabe de porumb SY Orpheus de la Syngenta ați semănat la hectar în toamna lui 2017?

M.P.: Eu am semănat anul trecut (și am plusat un pic) 70.000 de boabe/ha. Am și nimerit-o că a plouat puțin mai târziu, dar a plouat. A avut apă porumbul și am nimerit-o.

Făcând referire puțin la vremurile apuse, pe atunci se lucra pe economie maximă. Luai bătaie dacă nu semănai 70.000 de boabe în cazul hibrizilor Pioneer. Nu este treaba aceea cu „Rarul umple carul, iar desul umple fesul”. Într-adevăr, nu faci o producție mai mică dacă pui densitate mare. Am pus anul acesta 70.000 de boabe pentru că, și la ei, dezvoltarea materialului semincer după semănat depinde de mai mulți factori (germinație etc.); dacă îți rămân 65.000 de boabe viabile însămânțate este bine.

R.F.: Aveți acces la apa pentru irigații?

M.P.: Problema irigațiilor, am spus nu o dată, este mai importantă decât programul cu oaia sau cel cu porcul de Bazna și Mangalița. Aș fi foarte mulțumit eu, ca fermier de cultură mare, dacă s-ar construi centre de colectare a apei în fiecare județ, modele care să dovedească faptul că se poate. Gravitațional, apa curge la vale, de la munte către Dunăre și nimeni n-o oprește ca să udăm atunci când trebuie; n-aude nimeni.

La mine se vede cu ochiul liber că pot iriga toată ferma. Anul acesta, voi achiziționa un pivot de origine franțuzească, o investiție de circa 100.000 de euro. Fac o investiție pe cont propriu, deși ar trebui să primesc sprijin din partea statului pentru a face performanță. Ulterior, voi chema presa și voi arăta tuturor celor interesați că se poate.

Am apă lângă mine și aștept să fiu lăsat să irig. Barajele construite pe timpuri au fost luate de niște șmecheri pe 50 de ani, le-au populat cu pește (de parcă de asta aveam nevoie), dar nu s-a gândit nimeni că mai trebuie să și irigăm. Să ne dea statul bani, că facem alte baraje. Sunt atâtea locuri în România unde se pot face și de unde udăm fără o nevoie suplimentară de stații și canale sau să aduc 100 km apă de la Dunăre către mine...

R.F.: Sunteți departe de o sursă de apă?

M.P.: Barajul este lângă mine, la 100 de metri de sediul fermei și unde am însămânțat porumb în acest an agricol. Porumbul meu „stă” și „se uită” la apă, „moare de sete” cu apa lângă el.

R.F.: La modul general, din punctul de vedere al producției, la ce să ne așteptăm la finele sezonului 2017-2018?

M.P.: Până în acest moment, eu consider că lucrurile sunt aproximativ similare cu cele din 2017.

În ceea ce ne privește, în zona noastră avem puțin exces de umiditate; băltește apa, sunt lacuri, deja. Nu sunt însă afectat prea tare. Am făcut anumite lucrări în fermă și, până la 1,5 metri adâncime, solul este permeabil.

R.F.: Știm că ați investit ceva bani în lucrări de îmbunătățiri funciare în ferma dumneavoastră. Ar fi bine să primiți fonduri și de la stat? Actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, are ca prioritate declarată și irigațiile.

M.P.: Este marcat de epoca în care a făcut multă agricultură domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea), cu vizite, hai cu oaia, hai cu... glume d-astea. Pe atunci, se făcea așa ceva și vrea să ne readucă aminte. Chiar nu trebuie să se urce pe fiecare tractor, ci, din birou, să dispună un program de îmbunătățiri funciare. Mie nu-mi trebuie mai mult de o săptămână să regularizez toată ferma.

R.F.: Ministrul Agriculturii a promis că în două luni ne spune cât teren aparține străinilor. Să-l credem?

M.P.: Nu cred că se va ajunge la vreun rezultat. Știm cu toții că terenurile sunt cumpărate mascat de străini, sunt luate prin șmecheri români. Eu am reușit să descopăr în jurul meu ce filieră a putut veni să cumpere terenul. Noi zicem că sunt danezi, iar în spatele lor sunt oameni din fosta Uniune Sovietică.

R.F.: Cum ați aflat aceste informații?

M.P.: Ajungi la originea lucrurilor, dacă vrei cu adevărat să te informezi.

Spre exemplu, la mine în zonă am aflat că 110 ha suprafețe de teren au fost cumpărate de un ceh, vândute apoi unui danez, iar cehul este cuplat cu un rus. Și acesta nu este un caz singular. Poți găsi teren aflat în scripte în proprietatea unui român, dar în realitate acesta să nu beneficieze de bunurile obținute (n.r. - uzufruct).

Apoi, ce să faci când firmele cu capital majoritar străin sunt înființate în România și prin intermediul lor este cumpărat terenul? Acum, lupta va fi una economică, suntem în război. Pentru a putea câștiga, trebuie să fim sprijiniți. Mie nu mi-e frică de niciun fermier străin. De ce? De atâta timp, știu mai multă meserie decât el și știu secretele zonei...

Există la noi o exploatație de 4.000 ha, daneză, teren cumpărat de la trădători români, undeva în zona Blejești-Cosmești, și am înțeles că au dat faliment și că vor să vândă – Agri Consortium (n.r. - AgriInvest, prin Agri Consortium Videle); de doi ani, au dat pierderi. Dacă acum, când toți fermierii din România spun că este bine, atunci când va fi secetă, ce vor mai face? Acolo sunt 60 de acționari care au adus un manager din Danemarca și care a lucrat cum a știut el, fără arătură și alte asemenea, șmecherii d-alea d-ale lor. Cine știe ce pământ au ei, acolo? Acum, știind asta, statul ar trebui să evalueze proprietatea și să ne propună nouă, românilor, cu credite la dobânzi avantajoase, pe 50 de ani, să recuperăm terenul respectiv, comasat deja. Ne putem asocia 4-5 fermieri și cumpărăm exploatații de acest gen.

R.F.: Este adevărată afirmația potrivit căreia fermierul mare trăiește bine, iar cel care și-a vândut terenul moare de foame?

M.P.: Dat fiind faptul că agricultura nu a fost atractivă în prima parte după 1989, oamenii au vândut pământul. Acum a devenit atractivă. Vine PSD-ul și dă ajutoarele sociale. Sunt unii care încasează câte 300 de lei, nu vor să vină la muncă și se gândesc ce mai pot fura sau sunt mulțumiți cu traiul de subzistență.

Eu, echipei pe care o am, îi asigur un trai decent – suntem 16 cu toții, inclusiv TESA. Fac inclusiv zootehnie hobby, astfel încât să-mi asigur autoconsumul – oi, porci, vaci. Am cantină unde valorific aceste produse și unde, între 12,00 și 13,00, zilnic, avem masă caldă și supliment, după-amiaza. Avem bucătăreasă și se gătește la comandă. Mâncarea se face în circuit intern și este gratuită. Oamenii sunt din sat, le asigurăm transportul la locul de muncă cu microbuze. Dacă eu sunt foarte bogat, iar ceilalți de pe lângă mine sunt foarte săraci, ce câștig din asta? Am tot ceea ce am nevoie. Sunt salarii bune și nu mai pleacă nimeni de la mine.

Publicat în Interviu

În urma acordului exclusiv de testare, anul trecut, Summit Agro România a probat insecticidul unic de sol Trika Expert, în cadrul programului de testări al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), în trei locații din țară: Alexandria și Mihail Kogălniceanu, pentru porumb, și Belciugatele, pentru floarea-soarelui, anunță compania printr-un comunicat.

Trika Expert este un insecticid granulat, cu aplicare la sol, care conține în aceeași granulă lambda-cihalotrin 4 g/kg și îngrășământ microgranulat starter (azot 7%, fosfor 35%). Formularea acestuia – tip G Plus – este unică atât în România, cât și la nivel european. Substanța activă – lambda-cihalotrin –, în concentrație de 0,4%, este una dintre cele mai eficiente și cu efect de durată dintre toți piretroizii de pe piață. Dimensiunea uniformă și redusă a granulelor face ca fosforul să fie disponibil la rădăcinile nou-formate și astfel asimilabil aproape în totalitate. Produsul se aplică la semănat și creează un halou în jurul rădăcinilor pentru a preveni atacul multor dăunători (viermi sârmă, larve de Diabrotica, buha semănăturilor și cărăbușul de mai) la un număr de peste 40 de culturi.

„În ultimii ani, compania noastră a reușit să lanseze cel puțin unu-două produse noi pe an pe piața din România. Produsul lansat în 2017, Trika Expert, este cu adevărat unic pe piața noastră. În principal la porumb îl văd ca o soluție reală pentru controlul viermelui sârmă (Agriotes) și al larvelor de Diabrotica. În plus, are omologare la peste 40 de culturi, este un produs care controlează cu succes și buha semănăturilor (Agrotis), dar și cărăbușul de mai (Melolontha). Rezultatele din teren au fost foarte bune, iar din reacțiile primite de la fermieri reiese că apreciază prezența pe piață a unui asemenea produs”, a declarat Alexandru Precup, președintele Summit Agro România.

În ceea ce privește continuarea testărilor, Alina Crețu, director executiv APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România), a declarat că acestea de vor desfășura și în 2018.

„Utilizarea soluțiilor inovatoare în agricultură reprezintă unul din scopurile principale ale testarilor în câmp APPR. Testăm anual produse utilizate în fermă pentru a găsi răspunsuri la provocările cu care se confruntă fermierii. Anul acesta a fost introdus în testările APPR și insecticidul granulat pentru sol-Trika Expert. Fiind necesare soluții noi pentru combaterea dăunătorilor din sol, interesul este unul major pentru a identifica adaptabilitatea și eficacitatea acestei soluții. Astfel de soluții noi sunt de interes major și vom continua testările și în 2018”.

În plus, ea a menționat că, anual, sunt testate genetic la porumb în până la 15 locații.

„Testările APPR la porumb au început în anul 2013, iar numărul hibrizilor testați variază între 100 și 150. Anual, efectuăm testări ale geneticii la porumb în 12-15 locații de testare, iar începând cu anul 2015 am început să efectuăm și testări pentru fertilizanți și produse de protecția plantelor. În aceeași măsură, suntem interesați de eficientizarea costurilor la cultura de porumb, dar și la celelalte culturi de interes major pentru agricultori”, a adăugat directorul executiv al APPR.

Summit Agro România este înfiinţată în anul 1997 şi face parte din Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro, amintim: insecticidele – Mospilan și Inazuma, fungicidele – Cyflamid 5 EW, Topsin, Yamato, erbicidele – Nisshin, Targa Super şi fertilizanţii – Fertigofol Ultra, Sulfomax și BrasiPro.

Sumitomo Corporation are o istorie care datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, și are un număr de aproximativ 74.000 de angajaţi. Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: extracția metalelor, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.

Publicat în Comunicate

În sezonul comercial 2017-2018 care a debutat la data de 1 iulie, exporturile de grâu moale ale blocului comunitar au atins în urmă cu trei zile un nivel de 11,3 milioane de tone (la 16 ianuarie 2018), în scădere cu 19 procente față de cele 13,9 milioane  de tone, cât erau comercializate peste granițele Uniunii la aceeași dată a anului de marketing anterior, conform datelor oficiale date publicității joi.

Exporturile de orz ale UE 28 au atins și ele 2,7 milioane de tone în anul comercial actual, în creștere cu 10% față de cele 2,4 milioane de tone înregistrate în sezonul de vânzări 2016-2017.

În ceea ce privește importurile de porumb, acestea sunt actualmente la un nivel de 8,65 milioane de tone, adică nu mai puțin de 54 de procente peste cele 5,6 milioane cumpărate de blocul comunitar în aceeași perioadă a anului trecut.

Publicat în International

Datele operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezentate vineri, 8 decembrie 2017, de șeful instituției, Petre Daea, relevă că România a obținut în acest an o producție totală de cereale de 26,87 milioane de tone de cereale.

Asta înseamnă, potrivit acelorași surse, o cantitate de circa 1,4 tone de cereale pe cap de locuitor, cifră care completează cele nouă recorduri „istorice” de producție agricolă.

„Anul acesta, cu sprijinul cuvenit, necesar și meritat, fermierii români au realizat nouă recorduri istorice. Am realizat în România, în acest an, aproape 26,87 de milioane de tone de cereale. Este pentru prima dată când ne întâlnim cu asemenea cifre. Făcând un calcul ce înseamnă, am depășit 1,4 tone de cereale pe cap de locuitor. Culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt următoarele: - grâu, rapiță, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri. Și m-aș opri la struguri (6.520 kg/ha). Este o cantitate care, probabil, putea fi dusă în instalațiile de prelucrare și în alți ani, dar anul acesta, sistemul antigrindină, fiind în stare de funcționare și activ, a putut proteja plantațiile viticole consacrate din zonele Iași, Vrancea și Prahova. Am putut duce producția aceea care s-a realizat în procesul de vinificație. Această producție, dusă și introdusă în procesul de prelucrare, a fost securizată și de sistemul antigrindină care a funcționat în acest an”, a menționat Daea în discursul său de mai bine de o oră.

Tot el s-a lăudat că țara noastră pare a fi prima din Uniunea Europeană (UE) la producția de floarea-soarelui. Daea nu este însă mulțumit. El își dorește ca, împreună cu sectorul cercetării, fermierii să păstreze aceste randamente, an de an.

„La floarea-soarelui, suntem și prima țară ca producție totală (n.r. - 2.725 kg/ha în cazul florii-soarelui și 3,167 milioane tone producție totală). Vom vedea ce randament realizează Franța. Sunt o serie întreagă de informații. Eu le aștept pe cele oficiale, pentru a mă putea pronunța. Este o creștere formidabilă de randament în România, la toate culturile. Este un lucru excepțional pe care trebuie să-l conservăm ca atare și, evident, alături de fermieri și de cercetare, să să ne gândim cum putem mări aceste randamente, în așa fel încât ele să nu rămână doar un vârf în realizarea și în compararea producțiilor, ci să rămână o constantă în activitatea agricolă a României pentru stabilitatea economică și pentru progres în adevăratul sens al cuvântului și pentru câștig permanent, constant, la fermieri”, a conchis șeful MADR.

Producţia de floarea-soarelui a României a înregistrat un record istoric de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2.725 de kilograme la hectar, preciza joi, 19 octombrie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, pe reţeaua de socializare Facebook.

Producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta din 2016, atunci când țara noastră s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, cât şi la producţie, obţinând un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane de hectare.

„Dincolo de toate conflictele politice, măsurile adoptate de Guvernarea PSD îşi arată rezultatele! După producţiile-record la grâu, iată că şi la floarea-soarelui avem veşti foarte bune! Mai mult, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, la data de 16 octombrie am început plata subvenţiilor pentru fermieri”, scria pe atunci liderul PSD pe Facebook.

România a mai obţinut anul acesta două recorduri istorice, unul la grâu, recolta depăşind 10 milioane de tone, iar celălalt la rapiţă, unde producţia a fost de 1,7 milioane de tone.

„Avem producţii istorice în 2017, în România. La grâu, secară şi triticale s-a depăşit o producţie de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reuşit până acum în România. La rapiţă sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producţie din istoria acestei ţări. De asemenea, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producţia la orz şi orzoaică este cea mai mare din ultimii 23 de ani”, anunţa, în 22 august, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Țara noastră pare să fi înregistrat, de asemenea, cea mai mare producție de porumb boabe, cu o recoltă de 14,5 milioane de tone în acest an și o producție medie de 5,8 tone la hectar.

Conform datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), producția totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016, în condițiile în care anul trecut recolta de porumb a fost puțin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar față de producția-record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha.

În 2015, România a raportat o producție totală de porumb boabe de 8,87 milioane de tone și o medie de 3,5 tone la hectar.

În ultimii 10 ani, suprafața cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 și 2,7 milioane de hectare, cu un singur an - 2010 - în care suprafața nu a depășit 2,1 milioane hectare la nivel național.

La momentul bilanțului, în România se reușea însămânțarea în miezul epocii optime a 82 la sută din suprafața cu cereale programată de fiecare fermier să fie semănată în această toamnă.

Publicat în Știri interne

Țara noastră pare să fi înregistrat cea mai mare producție de porumb boabe, cu o recoltă de 14,5 milioane de tone în acest an și o producție medie de 5,8 tone la hectar, potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Conform datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), producția totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016, în condițiile în care anul trecut recolta de porumb a fost puțin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar față de producția-record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha. 

În 2015, România a raportat o producție totală de porumb boabe de 8,87 milioane de tone și o medie de 3,5 tone la hectar. 

În ultimii 10 ani, suprafața cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 și 2,7 milioane de hectare, cu un singur an - 2010 - în care suprafața nu a depășit 2,1 milioane hectare la nivel național. 

Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilități semnificative de export, acesta fiind de altfel unul dintre produsele aflate în topul schimburilor comerciale ale României cu produse agroalimentare, după grâu. Numai în primele 8 luni din acest an, a fost exportată în țările intra și extracomunitare o cantitate de 1,426 de milioane de tone de porumb, pentru care s-au încasat 338,2 milioane de euro.

Cu producția de porumb obținută în acest an, România ar putea fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după ce a ocupat în ultimii ani prima poziție doar la suprafața cultivată și locul al doilea, după Franța, la producția realizată. 

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2016, România a fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană și pe locul al cincilea la producția de grâu, însă anul acesta ar putea ocupa primul loc în Europa cu două producții, cu cea de porumb - 14,5 milioane de tone - și cu cea de floarea-soarelui, unde recordul este de 3,167 milioane de tone. 

În România, cerealele ocupă 60% din suprafața țării. 

Datele publicate, joi, de Eurostat arată că statele membre ale Uniunii Europene au produs, în anul 2016, o cantitate de 301,8 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), 21,76 milioane de tone provenind din România, care a fost depășită de Franța, cu 54,2 milioane de tone de cereale, Germania, cu 45,4 milioane de tone, Polonia, cu 29,8 milioane de tone, Spania, cu 24,1 milioane de tone, și Marea Britanie, cu 21,9 milioane de tone. 

Aceleași date arată că România a devansat în 2016 Italia, care a avut o producție de cereale de 18,2 milioane de tone, și Ungaria, cu 16,6 milioane de tone. 

România face parte dintre cele câteva state membre UE în care producția de cereale a crescut în 2016, comparativ cu 2015, de la 19,33 milioane de tone până la 21,76 milioane de tone. 

Eurostat subliniază că producția de cereale este puternic influențată de condițiile meteo, iar 2016 pare să fi fost un an favorabil pentru statele membre din Europa Centrală și din sudul Europei și mai puțin favorabil pentru statele din zona nordică a continentului. 

În 2016, România a fost a opta putere agricolă a Uniunii Europene, cu 15,4 miliarde de euro sau 4% din totalul UE. Valoarea producției agricole a crescut ușor în țara noastră, cu 0,9%, în 2016, comparativ cu 2015, în principal ca urmare a unei creșteri cu 4,7% a valorii serviciilor agricole, în timp ce valoarea producției animale a scăzut cu 5%, iar cea a culturilor agricole a urcat cu 3,6%, conform datelor agregate de Agerpres.

Publicat în Piata agricola

Producția mondială de porumb aferentă sezonului 2017-2018 ar urma să atingă 1,04 miliarde tone, în creștere cu șase milioane tone față de evaluarea anterioară, potrivit previziunilor specialiștilor Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC), majorare datorată în mare parte revizuirii în creștere a estimărilor privind recolta nord-americană.

La începutul acestei luni, anunța Reuters, Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) preconiza o creștere a producției, pe fondul unor niveluri-record înregistrate în ultimul timp.

În contrapartidă, se prefigura o diminuare a disponibilului de porumb, ca urmare a estimărilor privind majorare a cererii cu două milioane tone, până la un total de 1,069 miliarde tone.

„Nevoia de alimente continuă să antreneze o creștere a cererilor de grâu, în timp ce necesarul pentru industrie și comenzile venite din partea producătorilor de nutreț vor transforma porumbul într-un recordman”, previzionează IGC în raportul său lunar.

Organismul interguvernamental și-a revizuit ușor în creștere previziunea pentru producția globală de grâu a sezonului 2017-2018 cu un milion de tone, până la un nivel de 749 milioane tone. Asta ar urma să genereze o majorare modestă a nivelului disponibilului comercial, iar consumul ar urma să atingă 742 milioane tone.

„Între timp, inventarul la grâu ar urma să se majoreze până la un nivel istoric, ca urmare a acumulărilor de materie-primă din China și a unor reportări anunțate de marii exportatori”, au mai adăugat vocile autorizate ale IGC.

Producția totală de cereale a lumii ar urma să atingă un nivel de 2,079 miliarde tone (mai mare cu patru milioane tone de la lună la lună) și a doua cea mai mare recoltă înregistrată vreodată, întrecută doar de cea de anul trecut – 2,134 miliarde tone. Consumul ar urma să se majoreze și el până la un nivel de 2,107 miliarde tone cereale la nivel mondial (o cerere mai mare cu trei milioane tone, estimare de la lună la lună).

„Consumul de cereale va înregistra niveluri-record. Pe fondul unui disponibil mai mic și a unei cereri mari (n.r. - de cereale), stocurile ar urma să scadă pentru prima dată în ultimele cinci sezoane”, a mai precizat IGC.

Nu în ultimul rând, producția de soia din anul agricol 2017-2018 ar urma să atingă un nivel de 348 milioane tone, neschimbat față de cel înregistrat cu o lună în urmă, dar sub cel contabilizat în sezonul anterior. Pe atunci, producția avea să atingă nivelul de 350 milioane tone, ca urmare a unei recolte mai mici înregistrată în America de Sud, principală zonă de producție a lumii.

Consumul de soia ar urma să totalizeze și el 352 milioane tone, fapt care ar duce la un declin al stocurilor.

„În timp ce disponibilul de soia al Chinei ar urma să atingă cote apropiate de nivelul maxim, stocurile marilor exportatori scad cu aproape o cincime”, precizează IGC, adăugând că majorările din SUA ar putea fi contrabalansate de eventuale scăderi înregistrate în Argentina și Brazilia.

Vești proaste pentru România

Același document al USDA citat anterior, proaspăt lansat în piață în urmă cu ceva timp, nu prezenta însă vești bune pentru producătorii români. Chiar dacă producția Rusiei era ajustată în minus de la 15.3 la 15 milioane de tone, iar cea a Ucrainei de la 27 la 25 milioane, pentru Brazilia, estimarea producției rămânea constantă la 95 milioane de tone.

În ceea ce privește grâul, raportul USDA nu prezenta modificări semnificative. Producția din Uniunea Europeană era revizuită la 151.5 milioane tone, iar cea din Rusia la 83 MT.

Încă de la debutul lunii octombrie a.c., cei de la Agrogo îi sfătuiau pe fermierii români să-și stabilească totuși o strategie de vânzare, ținând cont de faptul că stocarea și comercializarea sa off-season nu garantează câștiguri.

„Dat fiind nivelul relativ scăzut al preţului şi perspectivele nesigure, profitabilitatea pentru porumb în acest an este strâns legată de producţia obţinută la hectar de către fermieri. De asemenea, acest an reaminteşte de importanţa pe care o are pentru fiecare fermier care lucrează suprafeţe mari, stabilirea unei strategii de vânzare a producţiei. Sezonul trecut ne-a arătat că stocarea producției și vânzarea acesteia în afara perioadei de recoltare nu garantează obținerea unui preț mai bun. Recomandăm diversificarea metodelor de vânzare, cum ar fi etapizarea vânzării, folosirea contractelor la termen sau alte instrumente de gestionare a riscului”, precizau analiștii portalului.

Analiștii din piață spun că 2017 este un an destul de dificil în ceea ce priveşte nivelul preţului porumbului, acesta fiind mai mic decât cel înregistrat anul trecut, atât în piaţa bursieră cât şi în cea fizică.

În săptămâna 6-12 noiembrie 2017, prețul porumbului în portul Constanța ajungea undeva la 136-137 euro/tonă.

Publicat în International

În perioada ianuarie-august 2017, România a exportat 4,298 milioane tone de grâu (mai puțin cu 143.200 față de perioada corespunzătoare a anului trecut) și a importat 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro, cele două componente fiind principalele elemente ale celei mai noi balanțe comerciale transmise presei centrale de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Concret, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din an, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deşi cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de seminţe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni şi a generat cea mai mare creştere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

Comerțul peste graniță cu legume păstăi a crescut cu 35 milioane de euro, animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,6 milioane de euro).

Pe de altă parte, în perioada menţionată au scăzut exporturile de ţigări cu 50,1 milioane de euro, cele de seminţe de rapiţă (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) şi orz (-19,8 milioane de euro şi 132.900 de tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele şi conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, şi livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

Potrivit statisticilor, în condiţiile continuării tendinţei de diminuare a exporturilor către ţările terţe (-3,2%), creşterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la seminţe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, seminţe de rapiţă, ulei de floarea-soarelui.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi şi cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menţionată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+19,9 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte şi smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) şi de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

România a exportat în ţările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în ţările terţe, de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spaţiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spaţiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Publicat în Piata agricola

Franța – cel mai mare producător de cereale al Uniunii Europene (UE) – se confruntă de ceva vreme cu o competiție puternică pe piețele terțe de export de grâu din partea unor mari furnizori de la Marea Neagră, cum este și cazul Rusiei, anunță FranceAgriMer, citată de Reuters.

Din acest motiv, biroul agricol francez a decis să-și revizuiască în scădere previziunile privind comerțul extracomunitar al țării, în ciuda unei recolte mai bune, obținută în acest an.

În estimările sale lunare privind cererea și oferta, FranceAgriMer ia în calcul o creștere negativă în ceea ce privește exporturile de grâu moale ale Hexagonului către țări non-UE de la 10,2 milioane tone, la 9,9 milioane tone.

„Deocamdată, nu este vizibilă o accelerare a exporturilor de grâu, în condițiile în care nivelul actual rămâne mult sub potențialul nostru de comercializare a surplusului”, a precizat pentru presa străină Olivia Le Lamer, șefa departamentului cereale al FranceAgriMer. „Cu toate acestea, ne așteptăm la o îmbunătățire a situației în lunile următoare. De obicei, Franța își realizează nivelul grosier al programului de export în a doua jumătate a sezonului”.

Previziunile privind exporturile sunt însă aproape duble față de nivelul de cinci milioane de tone înregistrat anul trecut, atunci când Hexagonul a resimțit din plin efectele celei mai slabe recolte de grâu înregistrată de trei decenii încoace.

Chiar și așa, transporturile franceze de grâu la nivelul datei de 1 noiembrie 2017 erau cu doar 12% peste ritmul înregistrat în aceeași zi a anului trecut, a adăugat Le Lamer, citată de Reuters.

Pe de altă parte, biroul agricol al Hexagonului - FranceAgriMer - și-a revizuit în creștere estimările cu privire la stocurile sale de grâu moale la finele sezonului, până la un total de 3,3 milioane de tone, față de cele 3,2 milioane tone calculate anterior. Și asta, pe fondul previziunilor negative cu privire la exporturile către țările terțe care au contrabalansat tendința de revizuire în creștere a proiectelor de export către comerțul intracomunitar.

Același birou estimează că producția totală de grâu a țării ar urma să atingă nivelul de 37,5 milioane tone, în scădere față de totalul de 37,9 milioane tone previzionat anterior, ca urmare a unei repoziționări recente a ministerului francez al Agriculturii bazată pe noi cifre de lucru. Și asta, în condițiile în care volumul de materie primă comercializată de fermierii francezi s-ar cifra la 34,2 milioane de tone, față de cele 34,3 milioane de tone estimate luna trecută.

În ceea ce privește porumbul, FranceAgriMer și-a revizuit în creștere estimările cu privire la disponibilul la final de sezon până la un nivel de 2,7 milioane de tone (cel mai înalt din ultimii trei ani), față de nivelul de 2,35 milioane de tone cât se înregistrau anterior, fiind reflectate astfel o majorare a producției și un nivel redus al comerțului intracomunitar.

Biroul și-a revizuit (deocamdată) în creștere și estimările cu privire la recolta de porumb din acest an până la un total de 12,7 milioane de tone, față de 12,6 milioane de tone previzionate anterior, și se așteaptă inclusiv la o majorare a cantității vândute.

Estimările cu privire la recolta de porumb, demers aflat pe ultima sută de metri în Hexagon, ar putea fi revizuite în creștere și mai mult, date fiind informațiile din piață potrivit cărora cantitatea de materie primă obținută ar putea atinge chiar și un nivel de 13,4 – 14,2 milioane de tone, a mai spus Le Lamer.

Disponibilul de orz estimat a fost revizuit, la rândul său, în scădere până la un nivel de 944.000 de tone, față de cel anterior, preconizat la 997.000 de tone, în condițiile în care așteptările privind exportul către țări terțe s-au majorat cu 100.000 de tone, cantitate care a contrabalansat scăderea cererii din sectorul zootehnic.

Estimările privind creșterea exporturilor reflectă o creștere a numărului comenzilor, cereri care erau cu 11 la sută înaintea celor din sezonul trecut, la finele lunii octombrie a.c., revigorare mult-așteptată după deficitul de 35 de procente contabilizat la finele lunii septembrie.

Publicat în Piata agricola

Pentru a putea profita de ascensiunea rapidă a exportului de cereale din regiunea Mării Negre, pe baza preţurilor de referinţă furnizate de S&P Global Platts, CME Group, operatorul Chicago Mercantile Exchange, va lansa în decembrie 2017 noi contracte futures pentru grâul şi porumbul din această zonă.

Contractele futures Black Sea Wheat FOB (Platts) şi Black Sea Corn FOB (Platts) vor intra la tranzacţionare începând cu data de 18 decembrie, cu condiţia obţinerii tuturor aprobărilor necesare, a informat luni operatorul bursei de mărfuri de la Chicago, citat de Reuters și Agerpres.

Contractul la grâu se bazează pe preţul de referinţă stabilit zilnic de Platts pentru grâul rusesc cu un conţinut de proteine de 12,5% de tip FOB (free on board), în timp ce contractul la porumb este bazat pe preţul stabilit zilnic de Platts pentru porumbul din Ucraina de tip FOB (free on board). Ambele contracte vor fi denominate în dolari SUA, vor fi în loturi cu o mărime de 50 de tone şi vor fi tranzacţionate în blocuri de minimum cinci loturi.

Voci din interiorul CME Group au precizat totodată că entitatea va menţine şi actualele contracte futures cu livrare fizică pentru cerealele din Marea Neagră, chiar dacă acestea au atras un volum modest.

Şi operatorul bursier Euronext, al cărui contract bazat pe grâul din Franţa este un indicator de referinţă pentru piaţa grâului din Europa Occidentală, este interesat şi el să lanseze derivate pentru cerealele din zona Mării Negre.

Publicat în International

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista