Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

Recent, UkrAgroConsult și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta și exportul de orz ale Ucrainei, aferente sezonului 2018-2019, ca urmare diminuării suprafețelor însămânțate, pe fondul unei primăveri întârziate.

În același timp, compania de consultanță previzionează o creștere a nivelului recoltei și exportului de porumb a țării vecine.

Cel mai probabil, anul acesta, Ucraina ar urma să recolteze 25,7 milioane tone de porumb și 8,2 milioane de tone de orz, în timp ce exporturile ar putea totaliza 20 de milioane de tone de porumb, respectiv 4,6 milioane tone orz, conform aprecierilor aceleiași companii de analiză agribusiness, citată de Reuters.

„Calendarul însămânțărilor culturilor timpurii de primăvară din Ucraina vor suferi schimbări sau chiar diminuări de interval. În cazul majorărilor bruște de temperatură, fermierii s-ar putea afla în situația lipsei timpului necesar însămânțărilor cerealelor timpurii”, precizează compania de consultanță într-un raport.

Documentul precizează că aproape întreaga țară este încă acoperită cu un strat de 25 de centimetri de zăpadă, iar semănatul se află deja cu două săptămâni în întârziere, față de aceeași perioadă a anului trecut.

„În același timp, de situația actuală ar putea beneficia o cultură tardivă, cum este și cazul porumbului, mulțumită atât diminuării nivelului însămânțărilor la orz, cât și schimbării calendarului către momentul optim de semănat”, a precizat UkrAgroConsult.

Ucraina a recoltat 8,3 milioane de tone de orz și 24,7 milioane de tone de porumb în 2017.

Publicat în Cultura mare

În condițiile în care grâul românesc se luptă cot la cot cu materia primă provenită din Rusia pe piața Egiptului, statisticile de la Bruxelles ar confirma faptul că la porumb și la floarea-soarelui am ocupat primul loc în anul 2017, precum și pe fondul altor considerente. Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, este de părere că România reprezintă un real „scut” al Europei la Marea Neagră și consideră că agricultorii autohtoni sunt îndreptățiți să primească sume suplimentare de bani, ca formă de susținere și menținere în piață cu cei mai mari competitori.

„Chiar acum o lună și jumătate, la Bruxelles, s-a dat o balanță a producției agricole din 2017 și cel puțin la două specii, la porumb și la floarea-soarelui, România era de departe pe primul loc. Este normal că am început să deranjăm, am început să ocupăm anumite piețe. Partea proastă și ghinionul nostru este că ne aflăm la graniță și suntem scutul Europei în ceea ce privește piața la Marea Neagră, unde avem, poate, cele mai mari puteri agricole și trebuie să recunoaștem că cel puțin Rusia a luat-o tare înainte cu producțiile. Și asta am spus-o și la Bruxelles, o spun s-o audă și oficialitățile de la București - cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărarea, ținerea acestui scut în favoarea celorlalte țări membre UE și care înseamnă costuri. Ca să nu mai zic în plus că din cuza faptului că avem în coasta noastră cei mai mari producători de produse agricole, prețul este mai mic decât în celelalte țări, care nu sunt deranjate de piața ucraineană și rusească”, a afirmat Baciu în cadrul conferinței PRIA Agriculture.

El a mai precizat că europarlamentarii români nu reprezintă interesele statului la Bruxelles, ci se află încă în campanie electorală.

„La Bruxelles, europarlamentarii români nu au nicio treabă cu ceea ce se întâmplă în România. Ei nu au înţeles până acum că sunt acolo pentru a apăra interesele statului. Ei încă sunt în campania electorală. Zilele trecute, am văzut un europarlamentar că era foarte aprins şi avea ceva, deşi era întrebat de moderator de lucruri serioase tehnice, el tot o trăgea că partidul nu ştiu care a făcut, a dres. Eu cred că rolul lor este altul. Acolo, chiar dacă l-a trimis nu ştiu care partid, rolul lor este cu totul altul. Acolo, trebuie să facă front comun pentru a apăra”, a mai arătat șeful LAPAR.

De la egal la egal cu rușii

În condițiile în care Rusia domină piața exporturilor de grâu către Egipt, România a reușit să „smulgă”, de această dată, 120.000 de tone din brațele competitorilor la licitația GASC de joi, 16 martie 2018, adică 50 la sută din partida contractată de cumpărător.

Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, autoritățile egiptene au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc de la Aston la un preț de 216,97 dolari SUA (preț Free On Board - FOB), la care se adaugă un cost de 16,39 USD reprezentând transportul, adică un total de 233,36 dolari americani tona metrică.

De asemenea, alte 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească au plecat către Egipt la un preț FOB de 217 USD (FOB) plus 16,39 dolari americani transportul, prețul final contractat fiind acela de 233,39 USD.

Pe de altă parte, românii au reușit să vândă egiptenilor, prin intermediul ADM, o cantitate de 60.000 de tone de grâu pentru morărit la un preț pe tonă de 218,79 USD, plus 15,25 USD transportul, adică 234,04 dolari SUA tona metrică.

Nu în ultimul rând, Cerealcom a vândut alte 60.000 de tone de grâu către Egipt la un preț de 218,79 USD, plus 15,25 dolari SUA transportul, costul final licitat fiind de 234,04 USD tona metrică.

Astfel, grâul românesc a reușit să câștige la tonă un plus de circa 0,70 USD față de ofertele rusești, pentru cele 120.000 de tone de grâu comercializate.

Publicat în Piata agricola

Pentru a cincea lună la rând, agenția de analiză agribusiness Strategie Grains reduce nivelul așteptărilor privind exporturile de grâu moale ale blocului comunitar din sezonul actual de marketing, o parte din „vină” fiind pusă pe seama diminuării nivelului de materie primă comercializată de Țările Baltice și de Polonia.

Specialiștii organizației au previzionat că nivelul comerțului peste graniță cu grâu moale ar urma să atingă un total aproximativ de 21,2 milioane de tone în sezonul iulie 2017-iunie 2018, cu circa 250.000 de tone sub estimările de luna trecută și în scădere semnificativă față de nivelul de 24,1 milioane de tone înregistrat în anul de marketing 2016-2017.

„Diminuarea nivelului exporturilor de grâu ale blocului comunitar are legătură directă cu Țările Baltice și cu Polonia, ale căror cote ale comerțului peste graniță sunt extraordinar de mici, în comparație cu anii anteriori. Polonia se luptă să atingă un nivel al exporturilor de un milion de tone către țări din lumea a III-a în anul 2017-2018”, a precizat Strategie Grains într-un raport lunar dat publicității joi, 19 martie 2018.

Un mai mare grad de utilizare a materiei prime menționate anterior pentru furajele produse în Polonia, Olanda și Spania reechilibrează balanța exporturilor, astfel că stocurile estimate la finele lunii iunie a.c. s-ar diminua și ele cu 200.000 de tone, până la un total de 13,5 milioane de tone. Și asta, în condițiile în care disponibilul din hambare la final de sezon 2016-2017 totalizau 12 milioane de tone.

La rândul său, miercuri, 18 martie 2018, FranceAgriMer a declarat prin vocile sale autorizate, titrate de Reuters, că totalul exporturilor de grâu ale Hexagonului în țări terțe ar urma să se diminueze în anul de marketing în curs.

În contrast, pentru sezonul 2018-2019, Strategie Grains și-a revizuit în creștere estimările cu privire la exporturile de grâu ale blocului comunitar, care ar urma să totalizeze 24,6 milioane de tone, față de cele 24,1 milioane de tone, cât erau estimate luna trecută. Calculele țin cont de scăderea competitivității grâului nord-american față de cel comercializat de țări exportatoare din blocul comunitar, precum și de disponibilități mărite ale României și ale Țărilor Baltice.

„Cu toate acestea, orice majorare potențială a exporturilor franțuzești față de nivelul previzionat în prezent de noi pare neconcludentă, deoarece grâului din Hexagon îi lipsește competitivitatea față de cel cu origine de la Marea Neagră, fapt dovedit problematic în termeni de comerț peste graniță către state atât din Africa de Nord, cât și din cea sub-sahariană”, menționează Strategie Grains.

În cazul orzului, Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la exporturile UE, atât pentru sezonul curent, cât și pentru cel viitor.

Transporturile de orz european în sezonul 2017-2018 ar urma să atingă un nivel total de 6,9 milioane de tone, în scădere cu 300.000 de tone față de luna trecută, incluzând aici o creștere negativă de 150.000 de tone din partea Franței.

Însă cea mai abruptă scădere este previzionată pentru sezonul următor. Concret, Strategie Grains a revizuit în scădere estimarea lunară pentru exporturile de orz ale blocului comunitar în anul de marketing 2018-2019 cu 800.000 de tone, până la un total de 8,4 milioane de tone, citând o creștere semnificativă a producției și a competitivității generate de țările producătoare de la Marea Neagră.

Strategie Grains a subliniat că exporturile de orz ale UE ar urma să se stabilizeze la un nivel mai mare cu 1,5 milioane de tone peste cel înregistrat în sezonul 2017-2018, susținut de o majorare a producției cu 3,6 milioane de tone.

În ceea ce privește porumbul, Strategie Grains și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la importurile blocului comunitar din anul de marketing 2018-2019 cu 700.000 de tone, până la un total de 16,1 milioane de tone.

Chiar și așa, ele sunt mai mari cu 800.000 de tone decât cele din sezonul anterior.

Publicat în International

Tribunalul Uniunii Europene (EGC) a decis miercuri, 14 martie 2018, că grupurile din societatea civilă pot contesta modul în care Comisia Europeană (CE) a autorizat comercializarea organismelor modificate genetic (OMG) în interiorul blocului comunitar.

Și asta după ce europarlamentarii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au înaintat o propunere de rezoluție referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2018/2568(RSP))

Decizia Tribunalului survine în urma respingerii de către Comisia Europeană (CE) a unei solicitări venite din partea unui grup de activiști reuniți sub numele de TestBioTech de revizuire a deciziei de acceptare pe teritoriul blocului comunitar a soiei transgenice produsă de Pioneer și de Monsanto.

Soia boabe MG a primit girul CE în 2015 ca urmare a unei recomandări pozitive venite din partea EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară).

Oamenii de știință europeni au declarat în mod repetat că OMG-urile sunt sigure pentru consumul uman cât și pentru mediul de cultură față de omoloagele lor nemodificate genetic, însă opoziția venită din partea consumatorilor rămâne una puternică. Permisiunea de acces a culturilor transgenice pe piața EU este de cele mai multe ori întârziată ca urmare a neînțelegrilor dintre țările membre ale blocului comunitar.

TestBioTech a depus o revizuire în temeiul unui regulament care permite societății civile să se angajeze în dezbateri și contestații ale deciziilor UE pe probleme de mediu. CE a respins cererea și a precizat că deciziile privind OMG-urile sunt aspecte legate de sănătate și nu de mediu.

Tribunalul nu a fost însă de acord cu CE și a menționat că reglementările privind organismele transgenice sunt „o parte integrantă” a legislației de mediu, potrivit Reuters. Judecătorii EGC au adăugat că OMG-urile au făcut parte din „mediul natural” înainte de a fi transformate în produse alimentare.

"Regulamentul Aarhus", în baza căruia TestBioTech și-a întocmit dosarul, acoperă toate aspectele legislației UE privind reglementarea OMG-urilor în ceea ce privește riscurile pentru sănătate, a adăugat instanța.

TestBioTech consideră decizia ca binevenită și o descriu drept: „un pas important către consolidarea principiului precauției în UE”.

UE permite importul a mai bine de 50 de culturi transgenice și, în timp ce omologarea acestora acoperă consumul uman, acestea sunt utilizate exclusiv ca nutreț pentru animale.

Și Parlamentul European a avut un cuvânt de spus la doar câteva zile înainte

În data de 22 februarie 2018, Parlamentul European a inițiat o propunere de rezoluție depusă în conformitate cu articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură, referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a CE privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2018/2568(RSP)).

Potrivit rezoluției, PE consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, respectiv că decizia de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, deoarece nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(15), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne.

De asemenea, conform textului depus (B8-0122/2018) de membrii comisiei citate, eurodeputații solicită CE să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare și să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

Comisia parlamentară mai solicită legiuitorilor responsabili să avanseze de urgență în lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și să garanteze, printre altele, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate cultivării sau consumului alimentar și hranei pentru animale, Comisia își va retrage propunerea.

Nu în ultimul rând, comisia parlamentară solicită Comisiei să nu autorizeze importul niciunei plante modificate genetic pentru utilizări în alimente sau furaje atunci când acestea sunt tolerante la erbicide complementare care sunt interzise sau care vor fi interzise în viitorul apropiat în Uniune, respectiv că încredințează Președintelui sarcina de a transmite rezoluția Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Publicat în International

Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.

În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.

Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.

Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.

Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.

Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?

Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.

Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.

R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?

V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.

R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?

V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.

R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?

V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.

R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?

V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.

R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?

V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.

R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?

V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?

V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.

Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.

R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?

V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.

R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?

V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.

R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?

V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.

Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.

R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?

V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Din cauza precipitațiilor importante cantitativ, care au căzut în toamna anului 2017 și care i-au forțat pe fermierii din Uniunea Europeană (UE) să diminueze nivelul însămânțărilor cu grâu moale, recolta ar urma să fie semnificativ mai mică în vara acestui an, au afirmat vineri, 9 martie 2018, voci autorizate din cadrul companiei de analiză în agribusiness Coceral.

În primele estimări ale specialiștilor Coceral cu privire la recolta de cereale a anului în curs, citate de Reuters, aceștia au vehiculat un nivel previzionat al producției de grâu moale a blocului comunitar de 140,5 milioane de tone, în scădere față de cel din 2017, care atingea un total de 141,5 milioane de tone.

„Situația este generată de așteptări privind o scădere a totalului suprafețelor însămânțate cu 500.000 de hectare, după o vreme neobișnuit de umedă care a afectat procesul semănatului în Germania, Danemarca, Polonia și Scandinavia”, au precizat analiștii Coceral.

„Drept rezultat, previziunea privind producția de grâu moale a acestor state membre UE este una negativă, în special pentru Danemarca, Polonia și Scandinavia, în timp ce cultura din Spania ar putea să-și revină, după o secetă puternică instalată în 2017”.

Estimările privind recolta de grâu moale a UE au la bază previziunile privind suprafața însămânțată și care totalizează 23,16 milioane de hectare, în scădere față de nivelul de 23,61 milioane de tone înregistrat anul trecut, dar și media randamentelor, de 6,07 tone la hectar, în creștere ușoară față de cea din sezonul aterior, și anume de 5,99 tone/ha.

Împreună, statele membre UE reprezintă cel mai mare producător de grâu din lume și, deopotrivă, un mare exportator de materie primă.

În ceea ce privește producția de orz, previziunile Coceral sunt că aceasta ar urma să crească în acest an, ca urmare a „întoarcerii” parcelelor. Și asta, după reorientarea fermierilor către însămânțările cu orz de primăvară, din cauza efectelor negative pe care vremea deosebit de umedă din toamna anului trecut le-au avut asupra culturii grâului, dar și a revirimentului înregistrat de fermierii spanioli după un an 2017 deosebit de secetos.

Concret, Coceral previzionează că producția de orz a blocului comunitar ar urma să atingă un nivel de 60,3 milioane de tone, una mai mare față de cea înregistrată anul trecut și care a totalizat 58 de milioane de tone.

În ceea ce privește porumbul, analiștii Coceral afirmă că producția totală estimată ar urma să atingă un nivel de 61,8 milioane de tone, în creștere față de cel de 60,9 milioane de tone, cât se înregistra în 2017. Majorarea producției ar urma să se concretizeze în sud-estul blocului comunitar, creștere contrabalansată de o diminuare de producție previzionată pentru Hexagon.

La oleaginoase, estimările Coceral spun că, în cazul rapiței, aceasta ar urma să totalizeze 22 de milioane de tone producție, în fapt, o creștere infimă față de totalul înregistrat în 2017 – 21,9 milioane de tone. În acest context, o creștere a productivității estimată pentru Germania, Franța și România ar urma să echilibreze balanța, în contextul scăderii randamentelor în Danemarca, Suedia și în Țările Baltice.

Publicat în International

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a declarat neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România va trece la plata pe fermă și consideră că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Cu oficialul LAPAR, am aprofundat și problematica Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, precum și a volatilității prețurilor materiei prime de origine agricolă la nivel național și regional, precum și a situației recapitalizării fermierilor din nord-estul României, după seceta din 2015.

Revista Fermierului: Fermierii români ar putea rămâne fără subvenții agricole, ca urmare a lipsei cadastrului național (intabulării suprafețelor din extravilan). Cadastrul gratuit, în vederea intabulării, pentru terenurile din extravilan și intravilan, cu costuri acoperite de la bugetul de stat pentru toate lucrările de cadastrare, ar urma să fie definitivat prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”. Aici apare însă o contradicție: plata pe fermă, din 2018, versus definitivarea programului de cadastru până în 2023. Care ar trebui să fie viziunea României, din punctul de vedere al fermierilor LAPAR, de rezolvare a impasului care se conturează din ce în ce mai clar la orizont?

Daniel Ciobanu: Din câte știm, până în prezent, Programul național de cadastru si carte funciară prin care se efectuează cadastrul general, gratuit, are rezultate foarte slabe. Pe site-ul ANCPI, avem o prezentare de la 31 decembrie 2017 care ne arată că prin program s-a terminat cadastrarea a circa 200.000 ha teren extravilan, ceea ce este extraordinar de puțin. Asta ne arată că, până în anul 2023, cadastrarea generală nu se va definitiva.

Consider că este obligatoriu ca România să ceară o derogare din timp, să anunțe situația, în cazul în care ni se va mai accepta acest lucru. Noi știm că și în 2015, tot la cererea și în baza dovezilor prezentate, am primit prelungirea până în 2020, cu angajamentul ca, din 2018, cum era prevăzut în Ordonanța 3/2015, să fie operate datele cadastrale conform regulamentului european; acolo unde este disponibil, cadastrul să fie folosit.

Ne aflăm într-o situație ciudată, însă. Intabulările făcute până în prezent nu prea corespund cu pozițiile din intabulările vechi. Astfel, la cadastrul general se produce o reașezare. Cadastrul vechi nu se poate folosi, iar cel din programul național lipsește cu desăvârșire. S-a încercat introducerea de către Direcția Proceduri Plăți pe Suprafață a APIA, în proiectul de modificare a Ordonanței 3/2015 (n.r. - prin OUG 4/2018), a acestui cadastru general, acolo unde este disponibil. Argumentele prezentate de noi au fost, poate, mai puternice și s-a renunțat, cel puțin pentru anul acesta. Astfel, s-a scos din anexa I a Ordinului 619/2015 (n.r. - modificat prin Ordinul 38/2018) adeverința de la primărie – cadastru și articolul 33 din OMADR 619/2015. Am mai sărit un an, dar nu am rezolvat problema.

R.F.: Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu vom avea definitivat cadastrul general pentru suprafețele din extravilan?

D.C.: Nu știm ce se va întâmpla, pentru că nu ne răspunde nimeni, deocamdată. Am adresat întrebări către oficialii din minister (n.r. - Agriculturii) și așteptăm răspunsurile. Dacă le vom primi în timp util, fiți siguri că suntem interesați. Cu o jumătate de gură, la o întâlnire pe care am avut-o în a doua săptămână a lunii februarie, la Ministerul Agriculturii, o doamnă director ne-a comunicat că nu vom scăpa de acest cadastru general. Nu vom scăpa, dar nu este vina noastră că nu se face. Își doresc asta și proprietarii, arendatorii, și noi, arendașii. MADR, declarativ, spune „da”, că își dorește cadastrul general. Ce facem însă în situația în care nu se reușește până în 2020 intabularea sau respectarea angajamentelor față de cei care au finanțat o parte din acest program? O parte a sa este finanțată din fonduri de la Comisia Europeană.

R.F.: Nevoile financiare pentru realizarea cadastrului general sunt uriașe. Vorbim de miliarde de euro. Or, tocmai lipsa banilor a făcut ca, până în prezent, și pentru proprietari să fie greu să se realizeze acest demers.

D.C.: Dacă nu se vor face modificări pe legi, cele pe care le au la dispoziție cei care lucrează la acest cadastru, nu știm dacă se vor rezolva problemele tehnice. Ca exemplu, persistă această problemă a moștenirilor, a dezbaterilor, a succesiunilor. Pe legile actuale, termenele sunt foarte lungi sau, poate, cei implicați nu se prezintă niciodată în fața autorităților notariale sau judecătorești. Cum să rezolvăm problemele acolo unde sunt mai mulți puși în posesie, acolo unde suprafața pe care s-au emis titluri este mai mare decât suprafața fizică? Reală?

R.F.: PAC. Prin intermediul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, taxează cumva implementarea înverzirii în cadrul PAC 2014-2020 și o identifică, în urma unei consultări publice, ca fiind elementul „cel mai împovărător și complex”. Cum vede LAPAR această schimbare de viziune, în contextul general al rolului pe care îl va avea țara noastră în remodelarea PAC post-2020?

D.C.: LAPAR este îngrijorat de puterea de decizie pe care o au unele state, implicit de cum anume va arăta acel plan strategic, care trebuia început măcar din noiembrie, dacă nu dinainte; se cunoșteau direcțiile principale. Fermierii români au avut deja experiențe neplăcute cu cuponiadele etc. Decizia politică a dăunat tot timpul bunului mers al funcționării exploatațiilor în România. De aceea am dat exemplul cuponiadei, pentru că deciziile se iau în funcție de numărul de voturi.

Dacă nu facem ceva simplu, ca să poată fi și înțeles, și care să aibă și viitor... La ce folosește că s-au dus bani pe fermele de subzistență? De ce n-am învățat fermierii mici să se unească în mici forme asociative, ca să poată funcționa peste 10 ani? Peste 20 de ani? Argumentul care ar trebui să-i convingă pe aceștia este faptul că exploatațiile mici „mor” în toată Europa. Este și exemplul Franței. Acolo, în 20 de ani, „au murit” 50.000 de exploatații, din cauză că este foarte greu să ții pasul cu cheltuielile impuse de înverzire, de PAC. Avem atâtea situații! O exploatație este obligată să respecte reguli PSI, de mediu, de protecția muncii. Fiecare aduce cu sine o cheltuială sau un angajat și ești obligat la sume suplimentare.

În fermă, factorul de ponderare care privește existența covorului vegetal este de 0,3! Ne dă peste cap rotația!

Revista Fermierului: Să ne orientăm puțin atenția și către exploatația dumneavoastră. Ce suprafață lucrați în prezent, care este structura de cultură și cu ce fel de probleme vă confruntați?

Daniel Ciobanu: În momentul de față, lucrez 300 ha, iar structura de cultură este cea clasică: porumb, floarea-soarelui, rapiță. Pentru că m-ați întrebat de probleme, acum apare o componentă nouă, și anume acest covor vegetal care ne dă peste cap rotația. De aceea, am ținut foarte mult la acele opt săptămâni de după răsărire (n.r. - în modificarea Ord. 619/2015). Mai exact, pe conținutul Ordinului 619/2015, LAPAR a insistat să rămână sintagma „stratul vegetal de la culturile secundare trebuie să acopere terenul până la 1 martie și cu derogare până la 15 aprilie” în condițiile în care, la altă poziție, este stabilit că „stratul vegetal trebuie să acopere terenul opt săptămâni”, problema fiind de când curge termenul de opt săptămâni. S-a stabilit ca termenul de opt săptămâni să curgă de la data la care fermierul notifică APIA că a înființat cultura secundară, iar din acel moment să curgă perioada de opt săptămâni. Să facem un exercițiu de imaginație – toamna, însămânțăm tandemul rapiță-grâu. Acum apare și covorul vegetal, egal ca paritate în ceea ce privește suprafața semănată ca factor de ponderare, adică 0,3. La o exploatație de 300 de hectare, ai peste 50 ha de covor vegetal. Alături de 150 ha care era media culturilor de toamnă grâu-rapiță, deja am ajuns la 200 ha; este greu să faci rotație, este greu să faci diversificare.

R.F.: Pentru că ați amintit de cereale, în toamna anului trecut cât grâu ați însămânțat?

D.C.: 90 de hectare

R.F.: Dar porumb și rapiță?

D.C.: În jur de 100 ha, respectiv 50 de hectare, restul fiind acoperit de cultura florii-soarelui.

R.F.: Ați semănat și culturi verzi?

D.C.: Am semănat soia, însă este o cultură perdantă. Eu nu-mi pot permite la o exploatație să ies în pierdere.

R.F.: Ați valorificat producția obținută anul trecut la recoltă sau vindeți în perioada iarna-primăvara 2018?

D.C.: Vând acum, nu am comercializat în toamnă, și vând prost. Este primul an (și toată Europa este îngrijorată) când nu avem o creștere de preț care să justifice costurile de depozitare. Piața este saturată sau manipulată. Rusia a avut două ierni favorabile de export. Globalizarea ne afectează. Franța nu poate exporta.

R.F.: Vindeți direct marfa sau vin cumpărătorii la dumneavoastră?

D.C.: Direct nu se poate vinde. Comercializăm prin intermediari.

R.F.: Costurile transportului sunt ale cumpărătorului sau ale dumneavoastră?

D.C.: Sunt variante diferite. Fie sunt ale cumpărătorului, fie, ca în cazul nostru, al comercializării directe către Agricola Bacău. Această ultimă variantă, cu transportul plătit de fermier, este una dezavantajoasă pentru noi. De aceea, preferăm să-l vindem intermediarului, care, oricum, are contract și el cu această firmă și obține un preț mai bun. Noi, direct la Agricola, nu putem vinde. Acesta este jocul pieței.

R.F.: Dacă ar exista o soluție de a transporta cerealele pe calea ferată, la costuri optime pentru producători, ar fi mai bine?

D.C.: Costul până la cea mai apropiată facilitate de încărcare pe calea ferată mă costă cu camionul o treime din cât m-ar costa până la Constanța, pe rutier; un leu până la Constanța, 0,30 lei până la Bacău. Nu se justifică investiția.

Au existat înainte bazele de colectare/consolidare Comcereal care aveau acces la calea ferată și care, la ordinul Băncii Mondiale, au fost dirijate către anumiți cumpărători. Nu mai știm cui aparțin acum.

R.F.: Cum ați ieșit din iarnă?

D.C.: În afară de fermierii afectați de seceta din 2015, o parte ne-am mai revenit. În schimb, sunt colegi de-ai noștri, de la Botoșani, spre exemplu, din jumătate de județ, de la Vaslui, care au prins al treilea an de secetă. Pe aceia nici nu-i putem întreba cum le este, pentru că le este greu, cu tot ajutorul dat la acel moment și care face obiectul unui scandal prin presă (acele proceduri pe care unii colegi nu le-au respectat, deși erau publice).

Personal, am avut șansa unor ploi mici, care ne-au ținut pe linia de plutire. Deficitul de apă din sol din martie 2017 a fost foarte mare și s-a menținut din 2015 încoace (a plecat de la 1.500 mc și am ajuns pe la 2.000 mc în 2017).

Pentru a sintetiza, cei mai mulți fermieri s-au redresat după acea secetă mare din 2015.

Publicat în Din fermă-n fermă!

În România, diferența maximă de producție între densitatea recomandată de Dekalb prin platforma digitală Smart și potrivită fiecărei parcele din exploatație, conform datelor din teren – tip de sol și mediu de cultură –, față de producția pe care fermierii din centrele de testare au obținut-o pe aceeași parcelă, cu același hibrid, dar în densitatea fermei, a fost, în medie, de 1,3 tone, a declarat directorul de Marketing și Strategie al Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova, Daniel Stanciu, cu ocazia conferinței de lansare a noului produs informatic.

Vocile autorizate din interiorul companiei au precizat oficial că platforma digitală Smart vine în ajutorul fermierilor cu o serie de soluții inovatoare pentru creșterea producției de porumb pe aceeași suprafață. Cu ajutorul acestui nou produs informatic, fermierii beneficiază de recomandări privind alegerea hibridului de porumb în funcție de tipul de sol și de mediul de cultură, la densitatea optimă pentru a avea profitabilitate maximă. Productivitatea culturii poate crește cu până la 30%, arată datele din centrele tehnologice Dekalb.

„Discutăm, în primă fază, de o densitate recomandată unui hibrid care să fie adaptat condițiilor din fermă, de o densitate potrivită parcelelor și nu întregii ferme. Așadar, venim cu o soluție care o să le recomande fermierilor densitatea potrivită, parcelă cu parcelă. Trecem din faza de catalog, în care aveam o densitate recomandată în caz de irigat/neirigat, la una mult mai specifică, și anume problematica fermei. Începem să personalizăm aceste soluții și să oferim fermierilor cea mai potrivită soluție din punct de vedere genetic, dar și de tehnologie pentru fermă. Cu această ocazie (n.r. - lansarea oficială în România a Dekalb Smart), a fost prezentată și soluția de monitorizare a culturilor prin satelit pentru hibrizii Dekalb. Așadar, după ce înființăm cultura, vom putea să urmărim din satelit imaginile parcelei și să vedem exact ce se întâmplă acolo din punctul de vedere al vegetației. Astăzi lansăm un concept și îl lansăm pe cale digitală. Începem o revoluție digitală în agricultură”, a precizat Stanciu. „Bazat pe informațiile provenite din cercetare, potrivit cărora 19% din rezultatul de producție este determinat de alegerea hibridului și 8 la sută din potențialul de producție poate depinde de densitatea la semănat, adică aproape 30% din potențialul de producție este influențat de hibrid și de densitate, aceste două analize au stat la baza conceptului Dekalb Smart – semănat”.

„În urma rezultatelor pe care le-am obținut în cele 37 de locații la nivel european, din care 10 în România, am identificat care este densitatea optimă care poate oferi fermierilor cea mai bună profitabilitate. Ne-am uitat pe curba de producție și am selectat fix densitatea care se potrivește. (...) Bazat pe rezultatele din centrele de testare, plusul de producție pe care densitatea recomandată de Dekalb a adus-o fermierului la nivel european a fost de 1,6 tone, diferență maximă. (...) Restrângem aria rezultatelor și mergem către România. Am avut o serie de 10 locații în care am testat hibrizii în diferite variante de densitate. Diferența maximă de producție între densitatea recomandată de Dekalb, conform datelor din teren – tip de sol și mediu de cultură – a fost de 1,3 tone față de producția pe care fermierul a obținut-o pe aceeași parcelă, cu același hibrid, dar în densitatea fermei. (...) În peste 90% din cazurile în care noi am testat densitatea Dekalb versus densitatea fermei, am câștigat, iar plusul de producție a fost considerabil”, a adăugat oficialul companiei.

Cultura este monitorizată constant cu ajutorul imaginilor din satelit, care semnalează apariţia problemelor provocate de diverși factori, au adăugat oficialii companiei printr-un comunicat de presă, transmis ulterior lansării oficiale. Pornind de la consistența vegetației verzi, imaginile din satelit pot semnala probleme precum dezvoltarea neuniformă a culturii, cauzate de factori pedoclimatici, boli, dăunători sau alte accidente, în perioada de vegetație.

„Fermierii caută în permanență metode pentru a-și mări productivitatea. Găsirea și dezvoltarea soluțiilor optime fac parte din activitatea zilnică a specialiștilor noștri. Prin utilizarea tehnologiei și a noilor soluții digitale din agricultură, fermierii pot să își maximizeze profitul, să aibă mai multă predictibilitate în privința evoluţiei culturilor, dar și să facă o agricultură sustenabilă. Dekalb Smart vine în întâmpinarea fermierilor și îi ajută să-și eficientizeze tehnologia de cultură și, totodată, să îmbunătățească profitabilitatea culturii de porumb. Astfel, suntem prima companie de semințe certificate din România care aduce pe piața autohtonă o soluție personalizată în funcție de nevoile specifice fermierilor”, a declarat, la rândul său, Octavian Chihaia, director general al Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova.

Toate informațiile sunt accesibile fermierului pe telefonul mobil, tabletă sau pe calculator.

Soluțiile au fost testate cu rezultate remarcabile la centrele tehnologice Dekalb în Europa, unde sunt semănate anual 700 de hectare de loturi, prin utilizarea de înaltă tehnologie. Aici, hibrizii de porumb Dekalb au fost testați în toate condițiile pedologice, la diferite densități, fiind colectate peste 1.000 de observații cu date pentru fiecare hibrid. În urma rezultatelor obținute, specialiștii au creat o serie de soluții inteligente reunite sub denumirea Dekalb Smart. Tehnologia dezvoltată pentru culturile de porumb a fost testată cu succes în 2017, în 12 state europene, printre care: România, Franța, Ungaria, Spania și Italia, țări mari cultivatoare de porumb.

Dekalb Smart poate fi accesată de pe orice dispozitiv cu acces la internet

Versiunea Dekalb Smart este deja disponibilă, iar aplicația pentru mobil urmează să fie disponibilă în scurt timp. România este printre primele țări europene în care este lansată noua tehnologie.

Printre primii în Europa, fermierii români își vor putea monitoriza, chiar și de pe propriul smartphone, toate parcelele de porumb și vor putea fi la curent cu tot ce apare în teren, indiferent de locul unde se află. În România, clienții Dekalb vor putea beneficia de unul dintre cele două pachete ale soluției Dekalb Smart: Freemium și Silver.

Dekalb și-a început activitatea prin cooptarea celor mai buni specialiști în ameliorare și tehnologii din cadrul principalelor programe de la nivel european, care au alcătuit programul de ameliorare comun al mărcii Dekalb cu scopul de a le furniza agricultorilor europeni sămânță de înaltă calitate. Angajamentul Dekalb pe linia de inovații reprezintă generarea continuă de soluții care îi ajută pe agricultori în demersul lor de maximizare a producției de semințe de primă calitate cu ajutorul unor echipamente care generează recomandări de semănat, în funcție de cerințele fiecărui producător, tehnologii avansate de supraveghere a condițiilor de dezvoltare a culturii, optimizând rezultatele din teren cu o precizie care merge până la un metru pătrat.

Conceptul Dekalb Smart, dezvoltat la nivel de proiect-pilot în 2017 în întreaga Europă cu rezultate excelente, este un program inteligent care generează soluții personalizate pentru optimizarea culturilor de porumb, de la selectarea sămânţei, semănat rată variabilă, tratamente adecvate, monitorizare și administrare diferențiată per tipuri de solă, pentru a optimiza cultura fiecărui fermier în parte, utilizând aplicații și tehnologii inteligente de lucru. Până în 2019, acest concept va fi disponibil pe principalele piețe europene, România fiind printre primele care îl poate accesa, alături de Franța, Spania, Ungaria și Italia. În România, Dekalb le oferă fermierilor produse și tehnologii de ultimă oră, precum și servicii de consultanță de specialitate, asumându-și rolul în educație și avangardă, în calitate de partener premium al fermierilor români. Dekalb este marcă înregistrată a Monsanto Technology LLC.

Publicat în Tehnica agricola

Piața mondială a grâului se va confrunta cu primele diminuări ale stocurilor din ultimii șase ani în sezonul de marketing 2018-2019, iar previziunile privind randamentele sunt deja de creștere negativă, a anunțat Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC), joi, 22 februarie 2018, organismul interguvernamental estimând totodată o diminuare inclusiv în ceea ce privește disponibilul de porumb.

„În (n.r. - anul agricol și comercial) 2018-2019, atât diminuările suprafețelor însămânțate, cât și randamentele estimate ar putea genera atât o contractare a cantităților disponibile pentru piața mondială, cât și a recoltelor la final de an, pentru prima dată din sezonul 2012-2013 încoace”, se arată în raportul lunar al CIC, sinteză citată de Reuters.

Estimările organismului interguvernamental cuprind inclusiv o diminuare a disponibilului de porumb în sezonul 2018-2019, în ciuda unei ușoare majorări a productivității.

„Cu un potențial declin în SUA, contrabalansat de o revenire a producției în America de Sud, recolta mondială de porumb este, pentru moment, cel puțin, estimată a fi mai mare”, au adăugat analiștii CIC. „Cu toate acestea, luând în calcul o creștere a consumului, stocurile s-ar putea diminua pentru al doilea an la rând”.

De asemenea, CIC și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția mondială de porumb aferentă sezonului 2017-2018 cu șase milioane de tone, până la un total de 1,048 miliarde de tone, în parte ca urmare a estimărilor privind recoltele în scădere din Argentina și Brazilia.

La începutul acestei săptămâni, Bursa Rosario din Argentina și-a revizuit și ea în scădere previziunile cu privire la recolta de porumb a țării, din cauza persistenței secetei în zonele de producție ale celui de-al treilea cel mai mare exportator de astfel de materie primă din lume.

CIC previzionează o creștere negativă în ceea ce privește recolta de porumb a Argentinei, până la un total de 46,5 milioane de tone, în scădere de la un total de 49,2 milioane de tone, în timp ce producția estimată a Braziliei ar urma să atingă nivelul de 87,5 milioane de tone, o diminuare de la nivelul de 90,2 milioane de tone, estimat anterior.

Producția mondială de soia aferentă sezonului 2017-2018 a fost și ea revizuită în scădere cu două milioane de tone, până la un total de 347 de milioane de tone, fiind inclusă aici și diminuarea de producție care ar urma să fie înregistrată în Argentina.

În contrapartidă, în ceea ce privește suprafața totală de soia recoltată la nivel mondial în sezonul 2018-2019, aceasta ar urma să crească cu două procente de la an la an.

„Suprafața mondială (n.r. - însămânțată cu soia) recoltată este provizoriu calculată la un nou nivel-record în anul agricol 2018-2019, incluzând aici aprecieri în țări cum sunt Brazilia și SUA”, au adăugat analiștii CIC.

Nivelul estimat al producției mondiale de grâu în sezonul 2017-2017 rămâne stabil – 757 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Recent, Ministerul Agriculturii și Alimentației din Franța și-a revizuit în creștere estimările anterioare cu privire la producția de sfeclă de zahăr și de porumb, astfel încât să reflecte randamentele mari înregistrate în 2017, în timp ce la capitolul grâu moale creșterile sunt negative, ca urmare a reducerii suprafeței recoltate anul trecut.

Într-un raport publicat marți, 13 februarie 2018, și citat de Reuters, Ministerul francez al Agriculturii a ridicat ștacheta producției de sfeclă de zahăr până la un nivel record de 45,8 milioane de tone, în creștere față de estimarea de 45 milioane de tone din decembrie 2017, ceea ce reflectă o majorare de 32 puncte procentuale față de volumele din 2016, la aceeași dată din februarie.

Media randamentelor înregistrată anul trecut a fost majorată și ea până la nivelul de 94,2 tone la hectar, față de 93 tone/ha cât se estimase anterior și în creștere semnificativă de la nivelul de 85,5 tone la hectar în 2016. Și asta în timp ce suprafața cultivată a fost majorată marginal până la nivelul de 486.000 ha, fiind confirmat totodată și un salt vizibil de la cele 405.000 ha înregistrate în 2016.

O recoltă mare de sfeclă de zahăr a fost anticipată din timp, ca urmare a majorării nivelului de însămânțări înregistrată înainte de dispariția cotelor de zahăr, însă analiștii și-au îmbunătățit estimările în mod constant pe fondul unor cifre pozitive în ceea ce privește randamentele.

De asemenea, ministerul de resort și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la recolta de porumb a anului 2017 - excluzând cantitățile de sămânță - până la un nivel de 14,3 milioane de tone, în comparație cu cele 13,7 milioane de tone estimate anterior, ca urmare a majorării nivelului estimat al productivității la hectar de la 10 tone la hectar la 10,4 tone la hectar.

Ultima revizuire a cifrelor a aliniat viziunea ministerului de resort din Hexagon cu estimările din piață, unele care relevau productivități foarte mari.

În ciuda viziunii pozitive înregistrată la porumb și la sfeclă de zahăr, previziunile cu privire la producția de grâu moale au fost revizuite în scădere pentru a treia oară la rând. Recolta anului 2017 ar totaliza în prezent 36,6 milioane de tone, în scădere față de nivelul de 37 milioane de tone câte se calculau în decembrie 2017 și cu mult sub nivelul de 37,9 milioane de tone cât anunțau analiștii Ministerului Agriculturii din Hexagon în octombrie, anul trecut, în cea mai mare estimare guvernamentală privind recolta anului agricol precedent.

Creșterea negativă în cazul grâului moale reflectă o reducere a suprafeței recoltate până la un nivel de 4,97 milioane de hectare, de la totalul estimat anterior de 5,03 milioane de hectare.

Revizuirea survine în urma unui raport anual al ministerului, bazat pe raportările fermierilor, situație care a dus la ajustarea suprafețelor însămânțate.

Diminuarea estimărilor în ceea ce privește grâul moale lasă totuși o marjă de 33 de procente peste nivelul recoltei înregistrate în 2016.

Noile estimări privind producțiile de grâu și de porumb vor avea efecte vizibile asupra previziunilor din raportul 2017-2018 privind cererea și oferta de cereale, editat de FranceAgriMer.

Totodată, instituția de stat și-a revizuit și nivelul estimărilor cu privire la cerealele și oleaginoasele însămânțate în toamna anului trecut, cu recoltare în vara lui 2018.

Concret, s-a constatat o creștere negativă în ceea ce privește cultura rapiței din Hexagon până la un nivel de 1,5 milioane de hectare, față de estimările inițiale de 1,54 milioane de hectare cât se previzionau în decembrie 2017, chiar dacă totalul actual este mai mare decât cel de anul trecut, estimat în aceeași perioadă, cu 6,7 procente.

Și suprafața cu grâu moale însămânțată pare a fi mai mică acum, nivelul estimat în prezent fiind de 4,96 milioane de hectare, față de 5,03 cât se previzionase anterior, însă ușor peste nivelul anului trecut, la zi, fără a lua în calcul grâul de primăvară.

Însămânțările cu orz de primăvară au fost revizuite în creștere până la un nivel de 1,37 milioane de hectare, de la un nivel de 1,36 milioane de hectare, aflându-se însă cu două procente sub nivelul de anul trecut, la zi.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista