Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

Pentru acest an agricol, asociația comercianților de cereale – Coceral – și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de grâu moale a Uniunii Europene (UE), alăturându-se astfel altor entități agribusiness care au previzionat și ele un stres sporit generat de vremea uscată asupra dezvoltării corespunzătoare a culturilor agricole în partea de nord a blocului comunitar UE28.

La începutul săptămânii în curs, grupul de lobby a previzionat o producție totală de grâu moale a UE de 138,8 milioane de tone, în scădere față de estimările inițiale din luna martie a acestui an și care totalizau la acea vreme 140,5 milioane de tone și una și mai pronunțată față de cea din 2017 de 141,6 milioane de tone.

„Reducerile au fost previzionate pentru Germania, Scandinava și toate Țările Baltice, cât și pentru România, ca urmare a persistenței vremii uscate”, au precizat voci autorizate ale Coceral într-o declarație publică.

În ceea ce privește producția de grâu moale a Germaniei, vorbim de un total revizuit de 23,3 milioane de tone, față de 24,4 estimate anterior. Cu privire la estimările privind producția de grâu moale din Țările Baltice, în cazul Lituaniei, noile calcule indică un total previzionat de 3,1 milioane de tone, față de cele 3,5 milioane de tone estimate mai înainte.

Valurile de vreme uscată și secetoasă înregistrate în nordul Europei în această primăvară au generat temeri și mai mari pe piața grâului, în condițiile în care ele coincid cu lipsa de precipitații din importante zone exportatoare, cum sunt America de Nord, Australia și regiunea Mării Negre.

Cu toate acestea, într-o formă de contrast a condițiilor agrometeo europene, Coceral a revizuit în creștere previziunile privind recolta de grâu și cea de orz din Franța, dar mai ales din Spania.

În ceea ce privește Franța, cel mai mare cultivator de cereale din UE, estimările cu privire la producția de grâu moale a fost revizuită în creștere până la un total de 37,4 milioane de tone, față de cele 36,6 milioane de tone estimate anterior. Și asta în timp ce recolta de orz ar urma să crească potrivit previziunilor până la un total de 12,4 milioane de tone, de la nivelul de 12,2 milioane de tone estimate anterior.

În cazul Spaniei, Coceral și-a revizuit în creștere previziunile privind recolta de grâu moale cu 1,5 milioane de tone, până la un total de 6,4 milioane de tone, iar producția de orz în creștere cu 2,1 milioane de tone, până la un total de 9,5 milioane de tone.

Previziunile pozitive în ceea ce privește producția din Spania întăresc deosebit de mult așteptările cu privire la recolta de orz a UE, una care ar urma să totalizeze 60,8 milioane de tone, conform ultimelor calcule, față de cele 60,3 milioane de tone estimate anterior.

Previziunile de față atrag după sine o serie de revizuiri în scădere a estimărilor privind producția din Danemarca, pentru care Coceral a calculat un total de 500.000 în minus, până la un total de 4 milioane de tone.

În cazul Poloniei, țară membră UE care s-a confruntat cu seceta în anumite zone de producție ca și în cazul altor țări din zona Mării Baltice, în ciuda acestui fapt a revizuit în creștere cu 500.000 de tone așteptările cu privire la producția de grâu, până la un total de 11 milioane de tone, respectiv 3,9 milioane de tone.

Și producția de porumb a blocului comunitar a fost revizuită în scădere, până la un total de 60,3 milioane de tone, de la 61,3 milioane de tone, în acest caz, Coceral luând în calcul „un start neprielnic în mai multe țări producătoare și o revizuire în scădere cu privire la suprafața însămânțată în România”.

Cu privire la oleaginoase, Coceral și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la cultura rapiței până la un total de 21 milioane de tone, față de cantitatea estimată anterior de 22 milioane de tone.

Specialiștii agribusiness ai entității de lobby nu au motivat revizuirea în scădere, însă, în principal, aceasta este în linie cu cele ale celorlalți analiști, ca urmare a vremii nefavorabile pentru cultura rapiței, de-a lungul sezonului.

Publicat în Piata agricola

Culturile agricole din Covasna au fost afectate de seceta prelungită din primăvară, iar producţia din acest an ar putea fi mai slabă decât cea din 2017, estimează reprezentanţii conducerii Direcţiei pentru Agricultură (DAJ) județene.

Potrivit acestora, în intervalul 2 aprilie - 9 mai a.c. nu au mai fost înregistrate căderi de precipitații. Cu toate acestea, ploile din ultimele două-trei săptămâni au ajutat „cât de cât” agricultura covăsneană.

Conform specialiștilor citați, cele mai afectate au fost culturile de primăvară, în special sfecla, lucerna şi soia, acestea având o întârziere cam de o lună la răsărire.

În ceea ce privește structura de cultură a anului agricol 2017-2018, DAJ Covasna se află încă în curs de centralizare a datelor provenite de la fermieri şi de la primării. Potrivit estimărilor însă, culturile agricole se menţin cam la acelaşi nivel de suprafaţă, cu mici modificări, susțin cei de la direcția agricolă. Cartofii, spre exemplu, au fost însămânţaţi pe aproximativ 11.000-12.000 ha. S-a menţinut, de asemenea, suprafaţa cultivată cu grâu de toamnă, iar la rapiţă aceasta a crescut puţin faţă de anul trecut. Se estimează totodată o creştere la porumb datorită perioadei secetoase instalate.

Pe de altă parte, s-ar putea înregistra o diminuare a suprafeței însămânţate cu soia, deoarece mulţi fermieri au preferat să cultive mazăre, aceeaşi situaţie înregistrându-se şi la floarea soarelui, suprafaţa însămânţată în acest an fiind una foarte mică.

În 2017, s-au obţinut producţii extrem de bune în judeţul Covasna la majoritatea culturilor, peste media multianuală, datorită precipitaţiilor căzute în primăvară cu o ciclicitate aproape optimă.

Publicat în Știri interne

Estimările analiștilor ucraineni cu privire la cantitățile de porumb care ar urma să fie exportate în sezonul 2018-2019 de țara vecină sunt în creștere, rezultatul calculelor fiind în prezent de 21 de milioane de tone, față de previziunile anterioare, de 20 de milioane de tone, ca urmare a potențialului crescut de recoltă.

În acest an, suprafața însămânțată cu porumb s-ar putea majora până la un total de 4,6 milioane de hectare, iar recolta ar putea atinge 26,6 milioane de tone, spun specialiștii UkrAgroConsult, citați de agențiile internaționale de presă.

În 2017, Ucraina a recoltat 24,7 milioane de tone de porumb, iar exporturile ar putea totaliza 18,5 milioane de tone, în sezonul de marketing 2017-2018.

Publicat în International

Bazându-se pe vremea caldă şi uscată din ultimele luni, producătorii agricoli din Europa au crescut suprafeţele însămânţate cu porumb, însă ar putea fi înregistrate probleme la momentul recoltei, în cazul în care ploile regulate nu-și vor face apariția, trag un semnal de alarmă specialiștii agrometeo, citați de agențiile internaționale de presă.

Concret, potrivit analiștilor FranceAgriMer, până la data de 14 mai 2018, suprafaţa însămânţată cu porumb în Uniunea Europeană (UE), inclusiv de principalul producător, Franţa, totaliza 86 de procente din suprafaţa previzionată. Primăvara umedă a dus la amânarea însămânţărilor şi, chiar dacă lucrările în câmp s-au accelerat în ultima lună, acestea sunt în urmă comparativ cu situaţia de anul trecut, când 97% din suprafaţa preconizată era însămânţată, până la aceeaşi dată.

Nu demult, Ministerul francez al Agriculturii preconiza că suprafaţa semănată cu porumb va fi comparabilă cu cea din 2017, dar cu 12% mai mică faţă de media din ultimii cinci ani.

O suprafaţă cultivată relativ scăzută în Franţa, dar şi în Italia ar putea duce la diminuarea producţiei de porumb a UE în acest an, afirmă analiștii. Cu toate acestea, specialiștii agribusiness ai Strategie Grains se aşteaptă la o creştere de trei procente a producţiei, până la 60,9 milioane de tone, sprijinită de o revenire a producţiei Spaniei, a cărei producţie a fost afectată anul trecut de secetă.

În schimb, vremea secetoasă înregistrată în ultima vreme în Europa Centrală şi de Est ar putea afecta recoltele din ţări precum Ungaria şi România. La data de 11 mai 2018, suprafața programată pentru a fi însămânțată cu porumb în România totaliza 2.461.881 hectare, iar suprafața semănată efectiv era de 2.368.818, adică 96,22 la sută din total.

Vremea secetoasă este un subiect de îngrijorare şi în Germania. Potrivit spuselor unui consultant, vremea nefavorabilă pentru însămânţarea grâului de iarnă şi pentru unele cereale de primăvară înseamnă că o suprafaţă suplimentară a fost însămânţată cu porumb. Însă plantele suferă de secetă în unele zone, iar producţiile nu par promiţătoare.

Oficiul naţional de statistică din Germania a estimat că suprafeţele însămânţate cu porumb ar urma să se majoreze cu 7,4 procente în acest an. În paralel însă, Asociaţia cooperativelor agricole din Germania a prognozat că în acest an producţia va scădea cu 2,6%, până la 4,3 milioane de tone.

Situaţia este similară în Polonia, acolo unde fermierii au alocat mai mult teren pentru a fi însămânţat porumb, după problemele provocate de vreme culturilor însămânţate anterior. Fermierii au cultivat porumb pe o suprafaţă de aproximativ 700.000 de hectare, faţă de 600.000 de hectare în 2017, ceea ce, pe baza unei producţii medii, ar însemna o recoltă mai mare cu 12%, până la 4,7 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

În timp ce Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor, potrivit propriilor aprecieri exprimate joi, 17 mai 2018, în România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că fermierii trebuie să continue cu substanţele pe care le au până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor acestora.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

Pe de altă parte, într-o conferință de presă care a avut loc cu o zi înainte, mai exact miercuri, 16 mai 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, șeful instituției, Petre Daea, a prezentat poziţia oficială a României în ceea ce priveşte interzicerea neonicotinoidelor, decizie luată de Comisia Europeană în data de 27 aprilie, după o lungă perioadă, România fiind una dintre ţările care au votat împotriva interzicerii.

„Noi ne confruntăm cu o situaţie extraordinară. Măsura aceasta de restricţionare a neonicotinoidelor nu vine bine Românei. România este principala ţară care cultivă porumb sau, exprimându-mă altfel, în România se găseşte cea mai mare suprafaţă cu cultură de porumb şi noi ştim cu ce probleme ne confruntăm, cu ce atacuri de tanymecus (n.r., gărgăriţa de porumbişte sau răţişoara este unul dintre cei mai mari dăunători ai culturilor de porumb). Aici poziţia noastră este fără echivoc: trebuie să continuăm cu substanţele pe care le avem până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor fermierilor români”, a spus Daea.

Ministrul Agriculturii a precizat totodată că fermierii români au fost nevoiţi în această primăvară să reînsămânţeze unele suprafeţe din cauza acestui dăunător care le-a retezat culturile.

„Fermierii români nu pot să cultive porumb în condiţiile în care densitatea acestui dăunător tanymecus este atât de mare, nemaicunoscută în altă parte. Am semne de îngrijorare din această cauză. Sunt suprafeţe multe în această primăvară care au fost întoarse din cauza atacului de tanymecus, fiind temperatura scăzută, viteza de creştere a fost mică la plante, le-au retezat rapid în momentul când au ieşit din sol şi l-au determinat pe fermier să reînsămânţeze suprafeţele respective cu cheltuieli suplimentare şi cu costuri de producţie care din nefericire le suportă tot fermierul. Iar vocea Ministerului Agriculturii este vocea fermierilor români care spun: nu şi cât mai repede găsită soluţia de înlocuire a substanţelor care fac faţă unui asemenea dăunător. Într-un cuvânt, să avem înlocuitori”, a subliniat oficialul MADR.

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară. Și de această dată, neoficial, secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, a declarat că țara noastră va continua să solicite derogări.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Una dintre companiile producătoare a apreciat inclusiv că decizia CEJ este „dezamăgitoare şi regretabilă”, iar inovaţiile ştiinţifice reprezintă singurul mod pentru producerea unor cantităţi suficiente de hrană şi pentru protejarea mediului.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În 27 aprilie 2018, statele membre ale Uniunii Europene au sprijinit propunerea CE de a interzice complet utilizarea a trei substanţe active: imidacloprid, dezvoltat de Bayer CropScience, clothianidin, dezvoltat de Takeda Chemical Industries şi de Bayer CropScience, şi thiamethoxam, dezvoltat de Syngenta.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente, unde nu ajung albinele”, se menționa într-un comunicat al Comisiei Europene.

Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Publicat în International

Ca urmare a declinului înregistrat pe bursele din Paris și Chicago săptămâna trecută, scăderi puse pe seama îmbunătățirii previziunilor privind potențialul de recoltă din SUA și din țările Mării Negre, costurile de achiziție a grâului rusesc pentru export s-au diminuat ușor.

Prețurile pe piața Mării Negre a grâului rusesc din noua recoltă, materie primă cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și livrare în luna august 2018, au gravitat în jurul sumei de 202 dolari americani tona (FOB) la finele săptămânii trecute, în scădere cu 1 USD față de săptămâna 30 aprilie - 6 mai 2018, potrivit datelor vehiculate de agenția de consultanță IKAR.

Rusia – unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume – de obicei demarează procesul de recoltare în a doua jumătate a lunii iunie. Anul trecut, fermierii ruși au reușit să obțină o recoltă-record, iar previziunile pentru acest an sunt îmbucurătoare.

Potrivit acelorași statistici IKAR, prețurile pentru recolta veche de grâu, cu livrare în această lună, au rămas neschimbate la un nivel de 213 USD tona metrică, în condițiile în care lichiditățile sunt la un nivel mic. SovEcon, de această dată, o altă companie de analiză agribusiness cu sediul la Moscova, a calculat un preț de 212,5 dolari americani tona de grâu rusesc, preț FOB, din recolta anului 2017, în scădere cu un dolar , iar pe cea de porumb, la 201 USD/TM.

La nivelul zilei de 9 mai a.c., Rusia exportase 45,3 milioane tone de cereale de la începutul sezonului 2017-2018 (1 iulie), incluzând în acest total 35,2 milioane de tone de grâu, precizează Ministerul rus al Agriculturii prin vocile sale autorizate. Exporturile de cereale sunt astfel în creștere cu 44 de procente față de aceeași perioadă a sezonului trecut.

Exporturile rusești de grâu, orz și porumb aferente lunii mai 2018 sunt estimate să totalizeze 4,20 milioane de tone, în comparație cu cele 4,26 milioane de tone înregistrate în luna aprilie a.c., potrivit unei analize SovEcon.

Deja, fermierii au însămânțat cerealele de primăvară pe 31 la sută din suprafețele planificate sau 9,5 milioane de hectare, în comparație cu cele 11,8 milioane de hectare semănate cu un an în urmă, precizează vocile autorizate ale instituției guvernamentale ruse.

La finele săptămânii trecute, în zona europeană a Rusiei, prețurile Ex-works de pe piața internă ale grâului de clasă IV s-au majorat cu 50 de ruble, până la un total de 8.800 de ruble (142 de dolari SUA) pe tonă, conform SovEcon. Acest tip de livrare nu include taxele de livrare.

Prețurile florii-soarelui s-au majorat cu 200 de ruble, până la un total de 21.075 ruble tona, spun aceiași analiști SovEcon. Prețurile interne la uleiul de floarea-soarelui s-au „împlinit” și ele cu 100 de ruble tona, până la un total de 44.425 de ruble, în timp ce prețurile la export s-au micșorat cu 10 dolari, până la un total de 745 USD/TM.

Indexul prețurilor zahărului alb, potrivit IKAR, prețuri valabile în zona de sud a Rusiei, se situa la data de 11 mai 2018 la un nivel de 543,8 USD/TM, în creștere cu 24 dolari față de săptămâna anterioară.

Publicat în International

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a faptului că fermierii ruși s-au retras din anumite tranzacții, chiar dacă au avut contracte semnate, ca urmare a faptului că rubla s-a depreciat puternic sau pur și simplu că nu au mai vrut să vândă, prețurile grâului pentru export s-au majorată săptămâna trecută.

Tot săptămâna trecută, moneda națională a Rusiei a pierdut șase procente din valoarea sa în favoarea dolarului nord-american, afectată de o nouă rundă de sancțiuni impuse de SUA. Acestea au general la rândul lor o amplă mișcare de vânzări pe piața din Rusia.

Prețurile grâului rusesc pe piața Mării Negre, la un conținut de 12,5 la sută proteină, cu livrare în aprilie sau la începutul lunii mai, se situa la finele săptămânii trecute la un nivel de 212 USD tona (FOB), în urcare cu doi dolari SUA față de săptămâna de dinainte, potrivit unei note a IKAR, compania rusă de consultanță agricolă.

Un alt grup de analiză cu sediul la Moscova – SovEcon – a precizat prin vocile sale autorizate că prețul FOB al grâului pentru export s-a majorat cu trei dolari SUA, până la un total de 211 USD tona, în timp ce orzul a rămas la un nivel stabil de 217 USD tona. Prețurile porumbului au fost și ele stabilizate la un nivel de 202 dolari tona.

„Destabilizarea rapidă a rublei înregistrată săptămâna trecută a condus la o majorare pe termen scurt a profitabilității exporturilor și a condus, de asemenea, la o situație în care fermierii au refuzat livrările de materie-primă pentru care semnaseră contracte sau, pur și simplu, au suspendat vânzările”, au precizat cei de la SovEcon, citați de Reuters.

La nivelul zilei de 11 aprilie a.c., Rusia exportase 40,8 milioane tone de cereale de la debutul anului comercial (1 iulie 2017), incluzând aici 31,8 milioane tone de grâu, potrivit datelor date publicității de Ministerul Agriculturii. De asemenea, exporturile de cereale sunt în creștere cu 39,4 la sută față de aceeași perioadă a sezonului trecut (2016-2017).

Prețurile naționale Ex-Works (EXW) pentru grâul de clasă III se majorau cu 275 de ruble, până la un total de 9.050 ruble (145 dolari SUA) pe tonă la finele săptămânii trecute, în partea europeană a Rusiei, conform acelorași date SovEcon. Stocurile EXW nu includ costurile cu livrarea.

Prețurile pentru semințele de floarea-soarelui au crescut la rândul lor cu 150 de ruble, până la un total de 20.075 ruble tona, au mai precizat analiștii SovEcon. Prețurile de pe piața internă a uleiului de floarea-soarelui și cele de export au rămas neschimbate, la un nivel de 43.250 ruble sau 750 USD tona.

Indexul prețului zahărului IKAR pentru sudul Rusiei a fost stabilizat la un nivel de 515,55 USD tona, la finele săptămânii trecute, în creștere cu 17 USD față de săptămâna de dinaintea celei de referință.

Publicat în International

Fermierii din sudul Ucrainei au demarat acțiunea de semănat la cerealele de primăvară, până în prezent fiind însămânțate 138.000 de hectare, potrivit anunțului făcut vineri, 6 aprilie 2018, de ministerul ucrainean al Agriculturii.

Defalcat, producătorii agricoli din țara vecină au semănat 82.000 ha cu orz de primăvară, 51.000 hectare cu mazăre, 3.000 hectare cu ovăz, respectiv 2.000 ha cu grâu.

Conform datelor agregate de Reuters, fermierii ucraineni plănuiesc să însămânțeze în acest an 7,4 milioane de hectare cu cereale de primăvară, incluzând aici circa 4,6 milioane de hectare cu porumb, 1,6 milioane de hectare cu orz, 412.000 ha cu mazăre, 200.000 de hectare semănate cu ovăz și 182.000 ha însămânțate cu grâu.

Al treilea cel mai mare exportator de cereale din lume – Ucraina – a precizat prin vocile sale autorizate că suprafața cu cereale de toamnă și de primăvară ar urma să depășească cifra de 14 milioane hectare în acest an.

Specialiștii în previziuni agrometeo au menționat la rândul lor că, în prezent, vremea este favorabilă atât în ceea ce privește culturile de toamnă, cât și cele de primăvară.

Circa 7,3 milioane de hectare cu cereale de primăvară erau însămânțate anul trecut.

Recolta Ucrainei din anul 2017 a totalizat 61,3 milioane de tone de cereale.

Publicat în International

Pe fondul intensificării problemelor cu disponibilul pentru export care au majorat costurile producătorilor, cât și ca urmare a întăririi piețelor globale de profil, prețurile grâului rusesc s-au majorat săptămâna trecută, au anunțat analiștii specializați, luni, 9 martie 2018.

Prețul la Marea Neagră a grâului rusesc cu un procentaj de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în aprilie, a atins un nivel de 210 dolari SUA (FOB) la finele săptămânii trecute, cu doi dolari mai mare decât săptămâna anterioară celei de referință, potrivit IKAR, agenția de consultanță agribusiness, citată de Reuters.

SovEcon, o altă agenție de consultanță cu sediul la Moscova, a cotat grâul FOB de proveniență rusească la un nivel de 208 USD tona, în creștere cu un dolar american, în timp ce orzul a rămas stabilizat la nivelul a 217 USD tona. În plus, prețul porumbului cu aceeași origine s-a majorat cu doi dolari, până la un nivel de 201 USD tona.

De la 1 iulie 2017 (debutul sezonului) și până la data de 4 aprilie 2018, Rusia a exportat 39,99 milioane de tone de cereale, incluzând aici 31,19 milioane tone de grâu, conform datelor Ministerului rus al Agriculturii.

Datele statistice spun totodată că nivelul comerțului peste graniță cu cereale este în creștere cu 39,3 la sută față de aceeași perioadă a sezonului trecut.

În partea europeană a Rusiei, la finele săptămânii trecute, prețurile interne EXW pentru grâul de clasă III s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 8.775 ruble tone, potrivit SovEcon. Stocurile EXW nu includ costuri de livrare.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut și ele cu 100 de ruble, până la un total de 19.925 ruble tona, au adăugat analiștii SovEcon. Pe de altă parte, prețurile domestice ale uleiului de floarea-soarelui au rămas aceleași, la un nivel de 43.250 ruble tona, în timp ce uleiul pentru export a crescut cu 5 dolari, până la un total de 750 USD tona.

În fine, indexul IKAR al prețului zahărului alb pentru sudul Rusiei indică un nivel de 498,44 USD tona, la finele săptămânii trecute, în creștere cu 10,21 USD față de săptămâna anterioară celei de referință.

Publicat în International

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista