Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

Publicat în Interviu

Secetă pedologică moderată şi puternică se va semnala, izolat, în nordul, sud-vestul Dobrogei şi sud-estul Moldovei în următoarea perioadă, însă rezerva de umiditate în cultura neirigată de porumb va prezenta valori satisfăcătoare şi chiar optime în aproape toate zonele de cultură ale ţării, conform prognozei agrometeorologice pentru perioada 8 -14 august 2018, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Condiţiile agrometeorologice din această perioadă vor fi favorabile parcurgerii proceselor biologice ale plantelor cultivate, respectiv acumularea substanţei uscate la speciile prăşitoare şi a zahărului la cele pomi-viticole, precum şi cele de maturitate-coacere, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării.

„Porumbul îşi va menţine o stare de vegetaţie bună, iar fenologic va parcurge maturitatea în lapte (50-100%) şi ceară (20-100%) în aproape toată ţara, precum şi înflorirea-mătăsirea şi umplerea bobului (30-100%) în zonele nordice şi centrale. Cultura de floarea-soarelui îşi va definitiva înflorirea capitulului (80-100%), aflându-se predominant în faza de maturitate ceară (10-100%) în majoritatea regiunilor agricole. În zonele sudice şi sud-estice se va continua maturitatea deplină (10- 40%). În bazinele specializate din centrul, estul şi vestul ţării, cartoful va parcurge predominant creşterea tuberculilor, uscarea vrejilor şi maturitatea deplină, iar sfecla de zahăr îşi va continua alungirea şi îngroşarea rădăcinilor, starea de vegetaţie a acestora prezentându-se bună şi medie”, se menționează în prognoza agrometeorologică citată.

Cu privire la viţa-de-vie, aceasta se va afla în faza de creştere şi acumulare a zahărului în boabe, precum şi coacerea în pârgă, atât la soiurile de masă, cât şi la cele pentru vin. La pomii fructiferi se vor înregistra creşterea rodului, formarea mugurilor terminali şi începutul coacerii lemnului, iar la soiurile de sezon se va continua recoltarea fructelor.

Sub aspect termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 18 şi 28 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 4 grade Celsius, în majoritatea regiunilor. Temperatura maximă a aerului se va situa între 26 şi 34 de grade Celsius în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar cea minimă se va încadra între 9 şi 22 de grade Celsius, la nivelul întregii ţări.

În perioada menţionată se întrevăd ploi locale, izolat sub forma de aversă, însoţite de descărcări electrice şi de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Potrivit documentului publicat de ANM, lucrările agricole în câmp (recoltarea fructelor, legumelor, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, combaterea bolilor şi dăunătorilor) se vor desfăşura în general normal.

Specialiştii agrometeo ai ANM recomandă urgentarea recoltării produselor agricole, asigurarea transportului şi depozitării acestora, eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale şi efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de toamnă.

Publicat în Agrometeo

Tocmai pentru faptul că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a impus o abordare comunicațională cu presa doar prin vocea domniei sale (și aceasta cu sincope și doar cu o parte a mass-mediei) - a se vedea cazul cotidianului Libertatea care publică un interviu incendiar în care, în mod clar, în ceea ce privește prevederile OMADR 1295/03.08.2018, șeful MADR afirmă: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”, iar la Agerpres și la Antena 3 afirmă cu totul și cu totul altceva -, respectiv foarte rar, autorizat, prin spusele altora (cazul Hodișan, DAJ Bihor), amalgamul tinde să devină o obișnuință neplăcută.

Și totul, coroborat cu o degringoladă la nivel de birou de presă (de înțeles în cadrul acestei Omertà impusă structurilor de decizie din MADR), chiar dacă, individual, cei de acolo sunt niște profesioniști cu ștate vechi în ale comunicării, situația devine alarmantă la nivel de comunicare în situații de criză.

Practic, OMADR 1295 din 3 august 2018 a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe Daea să se contrazică în aceeași zi. Potrivit unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

IMG 20180807 205622„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (deocamdată) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!! În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Ardem porumbul pe câmpiile țării, domnule ministru al Agriculturii, Petre Daea? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Concret, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres.

Tot în comunicatul Daj Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Cum stă treaba până la urmă, domnule ministru?

Într-o intervenție televizată, ministrul Agriculturii, vădit deranjat de scandalul generat, precizează iritat realizatorului de emisiune că lanul de porumb în care s-a descoperit un mistreț mort (cel mai probabil, din cauza PPA) urmează să fie igienizat, nu distrus/ars, afirmație contradictorie celei din interviul din cotidianul Libertatea/comunicatul de presă, copie fidelă a ordinului.

„(...) Spunem foarte clar: - e un ordin, e adevărat, (...) al ministrului Agriculturii, semnat de mine, care are la bază Hotărârea nr. 3 din 1 august 2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și care spune foarte clar – transmisă cu caracter intern la Direcțiile Agricole (...) dacă, Doamne-ferește, există vreun porc mistreț care a murit într-un lan de porumb, care a murit într-un câmp, ca atare, într-o cultură, ca atare, dacă a murit, locul respectiv se igienizează; n-are treabă cu cultura și dacă acel mistreț este purtător de virus”, afirmă Daea la Antena 3.

Și domnia sa explică cum anume ajunge mistrețul să infesteze cu virusul PPA plantele în cauză: „El (n.r. - mistrețul), în chinurile bolii, distruge niște plante, le culcă, le mușcă, face dezordine, culcă plantele respective. Nu-i vorba de cultură, nu-i vorba de suprafață, este vorba doar despre plantele respective care, poate, sunt sub el. A venit un nenorocit de hârciog, l-a luat de ureche, a luat o bucată din el, fiind cu virusul, și a pus-o pe o altă plantă, jos, acele plante nu se recoltează, acele plante se izolează și se neutralizează la fața locului. Ce înseamnă neutralizare? O substanță specifică, biodegradabilă... Unde vedeți dumneavoastră că se dă foc?”.

Daea a adăugat că OMADR 1295 din 3 august 2018 nu este controversat, ci „este stăpânit de dorința de a pune ordine în combaterea și prevenirea bolii și este fundamentat pe cazuri practice” pe care șeful MADR le-a IMG 20180807 WA0005consemnat ca posibile „în condițiile în care un alt mistreț care moare într-o cultură culcă niște plante, plantele de porumb... ”. Bun. Și tiparul comunicațional alambicat continuă. „Același tratament se întâmplă și în pădure. Găsești un mistreț în pădure care a murit? Nu tăi pădurea, domnule. Dezinfectezi în locul respectiv. Acolo sunt buruieni, acolo sunt plante efemere care se curăță, se dezinfectează cu o substanță, practic neutralizezi”.

Daea la Agerpres - Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole

De această dată, pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, ministrul Agriculturii în exercițiu, Petrea Daea, afirmă că ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, aşa cum au apărut informaţiile în spaţiul public, ci doar a locului unde a fost găsit un focar de pestă porcină africană la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură, iar până în prezent nu există o astfel de situaţie în România. Contrar afirmațiilor din comunicatul de presă, dar și din cotidianul Libertatea.

Să înțelegem, domnule ministru, până la urmă, distrugerea sau arderea culturilor agricole pot fi posibile în locul/locurile unde a fost găsit un focar de PPA la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură?

Se recoltează materia primă sau nu? Ce se întâmplă cu suprafața-miriște? OMADR în cauză este obligatoriu pentru toată lumea sau are doar caracter intern? Ați dat interviu cotidianului Libertatea în care ați precizat cuvântul „ardere”? Biroul de presă al MADR nu a explicat acest ultim aspect.

„Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde a apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreţ, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiştii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă. Deci, dacă se găseşte în cultură un mistreţ mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuieşte şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocoleşte locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, or, nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de faţă, nu avem nicio astfel de situaţie. Nu există la această dată vreun caz în România”, a precizat, marţi, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

prtscrn AgerpresTot în declarațiile date pentru Agerpres, Daea a mai afirmat că este inadmisibilă o asemenea interpretare „alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, potrivit căreia fermierii sunt obligaţi să îşi ardă culturile agricole din cauza pestei porcine africane.

„Am fost informat azi că oameni, care nu ţin cu ţara aceasta, sunt lipsiţi de orice raţiune, lansează asemenea interpretări. Ordinul sună foarte clar: în condiţiile în care se găseşte un mistreţ mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem ţara? Rămân consternat de informaţiile din presă care pot face rău ţării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a adăugat Daea.

Nu înțelegem unde este interpretarea, în condițiile în care ați afirmat pentru Libertatea următoarele: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”.

Cireașa de pe tort

Pentru că s-a insistat pe subiect, la ceas târziu de seară, după intervențiile halucinante de la Libertatea, dar și în urma cover-up-urilor de la Antena 3 și Agerpres, vine și comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii, pe subiect.

„Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole!”, este titlul documentului de presă transmis de biroul de presă al MADR.

comunicat MADRBâlbâială totală. Declarația de seară, recepționată la ora 19:40, este o copie fidelă a declarațiilor ministrului de la Agerpres, material publicat la ora 18, nici măcar o adăugire sau altceva.

Redăm integral textul comunicatului: „Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreț, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiștii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situații de urgență. Deci, dacă se găsește în cultură un mistreț mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuiește şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocolește locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, ori nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de față nu avem nicio astfel de situație. Nu există la această dată vreun caz în România. Ordinul sună foarte clar: în condițiile în care se găsește un mistreț mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem țara? Rămân consternat de informațiile din presă care pot face rău țării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Ce nu înțelegem este de ce într-un cotidian central cu mare trafic, cum este cazul Libertatea, un ministru face anumite afirmații pentru ca, la câteva ore mai târziu, acestea să nu fie dezmințite în mod direct? Nu am auzit nimic că jurnaliștii Libertatea ar fi scris altceva decât ceea ce a afirmat Daea. Cine dezinformează? Un jurnalist al unui cotidian, cel care a publicat un interviu? Ministrul Petre Daea, în comunicările sale ulterioare? Deocamdată, nu știm. Cert este că informațiile se bat cap în cap. Așteptăm clarificările cu privire la afirmațiile făcute pentru Libertatea și de ce acestea au fost dezmințite, indirect, ulterior.

Pe de altă parte, conștientizăm lupta intensă a autorităților cu acest virus care a generat pagube imense. Nu este ușor să gestionezi o situație de criză, însă planurile de contingență ar trebui neapărat să conțină și modalități eficiente de comunicare.

Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 578, în 98 de localităţi din opt judeţe (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi). Până în prezent, au fost ucişi peste 78.000 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei.

În săptămâna 30 iulie – 5 august 2018, starea de vegetație a culturii de porumb din Hexagon s-a deteriorat vizibil, a anunțat agenția specializată FranceAgriMer, ca urmare a vremii uscate și călduroase care și-a pus amprenta în acest an asupra recoltelor celui mai mare producător al blocului comunitar UE28, în timp ce în România, în perioada 7-13 august 2018, la porumb se va menţine o stare de vegetaţie bună.

Temperaturile deosebit de mari înregistrate în Franța și în nordul Europei generează pe zi ce trece temeri din ce în ce mai mari cu privire la cantitatea finală de cereale care ar urma să fie recoltată de statele Uniunii Europene (UE28).

În raportul său săptămânal, FranceAgriMer estimează că doar 66 la sută din suprafețele însămânțate cu porumb erau în condiții excelente la data de 29 iulie 2018, în comparație cu 71%, cât se estimau cu o săptămână în urmă, și cu 79 procente, în aceeași perioadă a anului trecut.

Nu mai puțin de 96 la sută din totalul culturii de porumb se afla în stadiul critic de înflorire a inflorescențelor femele la finele săptămânii trecute, față de doar 89 de procente, cât se înregistrau cu o săptămână înainte, afirmau specialiștii FranceAgriMer.

Teoretic, recoltatul culturii grâului a luat sfârșit la data de 29 iulie 2018, cu zece zile înainte de media cincinală, cu 71 la sută din totalul însămânțat în stare bună și excelentă, în creștere față de cele 67 de procente, câte se înregistrau cu un an în urmă.

Nu în ultimul rând, recolta de orz de primăvară a Franței era în proporție de 98 la sută în silozuri la data de 29 iulie a.c., în comparație cu doar 70%, cu o săptămână în urmă.

În comparație cu situația din România, la noi în țară, în perioada 7-13 august 2018, porumbul îşi va menţine o stare de vegetaţie bună, iar fenologic va parcurge maturitatea în lapte (50-100%) şi ceară (20-100%) în aproape toată ţara, precum şi înflorirea-mătăsirea şi umplerea bobului (30-100%) în zonele nordice si centrale.

Aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Izolat, în nordul și în sud-vestul Dobrogei, precum și în sud-estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Sub aspect termic, în România, intervalul citat se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a revizuirilor în scădere anunțate în mod repetat în ultima perioadă pentru blocul comunitar UE28, cât și pentru Rusia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a anunțat joi, 26 iulie 2018, că producția mondială de grâu ar urma să se micșoreze până la cel mai mic nivel al ultimilor cinci ani.

Concret, organizația interguvernamentală și-a revizuit în scădere estimările pentru producția mondială de grâu a anului agricol 2018-2019 cu 16 milioane de tone, până la un total de 721 de milioane de tone, cel mai mic nivel începând cu sezonul 2013-2014 încoace.

Recolta de grâu a Uniunii Europene (UE28) ar urma să fie de 139,9 milioane de tone, practic o creștere negativă față de proiecția anterioară de 147,3 milioane de tone, cu previziuni pentru principalii producători ai blocului comercial – Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia, toate, de scădere.

Vremea caldă și uscată din zonele centrale și nordice ale Europei a lovit în culturile agricole, în ultimele săptămâni, și au împins contractul futures BL2c2 de pe Bursa Euronext (MATIF) până la cel mai înalt nivel al ultimilor trei ani.

„Mai mult, adăugând situației raportări dezamăgitoare în ceea ce privește recolta acestui an, există șansa unor și mai mari reduceri în rapoartele următoare privind piața cerealelor”, au adăugat specialiștii IGC.

În privința producției de grâu a Rusiei, estimările și în acest caz sunt de diminuare până la un nivel de 66 milioane tone, o scădere față de previzionarea anterioară de 70,9 milioane tone și de un rezultat îndepărtat de ceea ce s-a obținut anul trecut, și anume 84,9 milioane tone.

Stocurile mondiale de cereale sunt previzionate a scădea până la cel mai mic nivel al ultimilor doi ani, mai exact până la un total de 247 de milioane de tone. Tot în acest context, producția nu va putea ține pasul cu cererea din sezonul 2018-2019, care ar urma să totalizeze 739 de milioane de tone.

În altă ordine de idei, CIC și-a menținut nivelul estimărilor privind producția mondială de porumb în anul agricol 2018-2019 la un nivel de 1,052 miliarde de tone, cu puțin peste sezonul anterior, atunci când se înregistrau 1,044 miliarde de tone. Asta, în condițiile în care, la nivel global, ar urma să se înregistreze pentru a doua oară un deficit general de un consum potențial calculat la un nivel de 1,098 miliarde de tone.

„Majorarea de producție previzionată în cazul porumbului se bazează în mare parte pe un reviriment al producției care ar urma să se înregistreze în America de Sud, acolo unde debutul însămânțărilor pentru sezonul 2018-2019 se află încă la luni-distanță”, au adăugat specialiștii CIC.

Nu în ultimul rând, producția mondială de soia aferentă sezonului 2018-2019 ar urma să atingă un nivel de 359 de milioane de tone, nivel aflat în ușoară creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 358 de milioane de tone. Un mic surplus global este anticipat, în condițiile unei proiecții privind consumul de 356 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Unitatea specializată de monitorizare a stării culturilor agricole și agrometeo a Comisiei Europene (CE) – MARS – și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la recolta de cereale de toamnă a anului 2018, luni, 23 iulie 2018, având drept argumente o vreme excepțional de caldă și de secetoasă instalată în nordul și centrul Europei, cu șanse slabe de redresare.

În prezent, temerea aflată în creștere cu privire la totalul recoltei europene la final de an agricol, în special față de cea care ar urma să fie înregistrată în Germania, coroborată cu previziuni privind o posibilă recoltă diminuată în Rusia, laolaltă au transmis un mesaj în piață care a dus la o cursă nebună a prețului grâului în ultima perioadă, concretizată în special pe Bursa din Paris (Euronext), acolo unde contractele la termen au atins noi cote.

Concret, contractele futures la grâu pe piața europeană au atins un nivel ridicat în luna iulie ca urmare a vremii calde care persistă în nordul Europei, una care a afectat de randamentele și pe fondul prognozării unor precipitații în regiunea Mării Negre, ceea ce ar putea deteriora calitatea cerealelor.

Prețul de referință pentru luna decembrie la contractul pentru grâu BL2Z8 pe platforma Euronext din Paris a crescut cu 0,65% până la ora 16:10 GMT, luni, 23 iulie 2018, până la un nivel de 194,50 euro pe tonă, după ce a atins un total de 195,50 euro/TM într-o tranzacționare anterioară.

„Vorbim practic de un câștig de 8% începând cu 11 iulie a.c.”, spun specialiștii agribusiness.

„Lipsa apei asociată cu condiții agrometeo concretizate printr-o vreme excepțional de uscată și mult mai caldă față de normalul perioadei au afectat înflorirea și umplerea boabelor la cerealele de toamnă și de primăvară în majoritatea regiunilor din nordul și centrul Europei”, au precizat, la rândul lor, cei de la MARS, într-un raport lunar.

Unitatea specializată și-a revizuit în scădere previziunile privind randamentele la hectar pentru, practic, toate țările din nordul și centrul Europei, incluzând aici marii producători cum sunt Germania și Polonia.

MARS estimează că productivitatea medie la hectar ar urma să fie la finele acestui an agricol de 5,82 tone în cazul grâului moale, randament valabil pentru mai toate țările producătoare de cereale ale blocului comunitar UE28, în scădere față de nivelul de 6,04 tone la hectar câte se estimau luna trecută. Vorbim practic de o estimare privind productivitatea cu 4,9 procente sub nivelul anului 2017 și cu 2,6% sub media cincinală.

În Germania, stat membru al Uniunii Europene (UE28) care s-a confruntat cu cea mai călduroasă primăvară din 1881 încoace, operatorii din piață încă încearcă să calculeze cu aproximație o cantitate de materie primă care ar urma să fie adunată în silozuri, în condițiile în care recoltatul se întinde spre zona de nord a țării, una care a avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei.

MARS estimează că media randamentelor la hectar înregistrate la cultura de grâu moale a Germaniei ar urma să atingă nivelul de 7,1 tone la hectar, în scădere față de cele 7,75 tone la hectar cât se previziona luna trecută, în timp ce în cazul Poloniei, recolta ar urma să scadă până la nivelul de 4,27 tone la hectar, față de cele 4,72 tone la hectar, câte se estimau în luna iunie 2018.

Unitatea specializată și-a menținut neschimbate previziunile în cazul Franței, în contrast cu anumite agenții de consultanță, cum este cazul Agritel sau Strategie Grains, care și-au revizuit în scădere propriile estimări privind recolta de grâu a celui mai mare producător al blocului UE28.

Previziunile cu privire la randamentele blocului comunitar sunt în prezent sub media cincinală pentru toate cerealele de toamnă luate în calcul, cât și în cazul orzului și cel al rapiței.

Astfel, MARS și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la randamentele care ar urma să fie înregistrate la recolta de orz a UE (atât la cea de toamnă, cât și la cea de primăvară) estimând un total de 4,74 tone la hectar, față de nivelul de 4,98 tone la hectar previzionate luna trecută și față de totalul înregistrat anul trecut, și anume de 4,89 tone la hectar.

În cazul porumbului, unitatea și-a revizuit în creștere previziunile privind randamentul mediu la hectar care ar urma să fie înregistrat la nivelul UE28 până la un total de 7,64 TM/ha, față de cel calculat la nivelul lunii trecute și care indica un nivel de 7,35 TM/ha, în condițiile în care cultura a beneficiat de ploi abundente în sudul Europei.

În cazul rapiței, MARS și-a diminuat așteptările privind randamentele medii la nivelul blocului UE28 până la un nivel de 2,89 tone la hectar, față de cel de 3,05 TM/ha cât se estimau luna trecută, în acest moment cu 12 la sută sub nivelul anului trecut, atunci când cultura se afla la nivelul mediei cincinale.

Cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, MARS a ridicat puțin ștacheta productivității medii la hectar până la nivelul a 77,9 tone la hectar, față de estimarea anterioară de 77,5 TM/ha cât reprezenta calculul specialiștilor unității specializate la nivelul lunii iunie a.c.. Și asta ca urmare a unei revizuiri în creștere a așteptărilor privind producția care ar urma să fie înregistrată în Hexagon, contrabalansată de o estimare de scădere pusă în dreptul Germaniei, Olandei și Marii Britanii.

În următoarea perioadă, condițiile de temperatură ar urma să rămână mai ridicate decât în mod obișnuit în mare parte a continentului european și ar urma să persiste în lunile următoare, spun specialiștii MARS în prognoza meteo.

„Prognoza agrometeo pe termen lung valabilă în perioada august-octombrie a.c. relevă o vreme mult mai caldă ca de obicei care ar urma să se instaleze în zona est-Mediteraneeană și în regiunile baltice, în special în regiunea central-Mediteraneeană, nordul și nord-estul Europei și, într-o oarecare măsură, în restul Europei”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, în România vremea este instabilă

În privința României, potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 25-31 iulie 2018, sub aspect termic, în acest interval va predomina o vreme pe ansamblu normală, dar instabilă, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 18 și 27 de grade Celsius la nivelul întregii țări, limite apropiate de normele climatologice. Temperatura maximă a aerului va oscila între 22 și 32 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 13 și 23 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării.

Se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum și căderi de grindină, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. De asemenea, în primele zile, cantităţile de apă vor putea depăși local 20-25 l/mp și izolat, în Dobrogea 50-60 l/mp.

Publicat în Piata agricola

Țara noastră nu figurează pe lista de distribuţie a porumbului congelat contaminat cu Listeria Monocytogenes, produs în Ungaria, a anunţat, joi, 5 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Instituţia a primit aceste informaţii prin Punctul Naţional de Contact al Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje din România (PNC SFAAF RO).

Reprezentanţii ANSVSA afirmă că situaţia este monitorizată permanent.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a anunţat într-un comunicat de presă că porumbul congelat şi, posibil, alte legume congelate sunt sursa probabilă a contaminării cu bacteria Listeria Monocytogenes, care afectează Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Experţii vor folosi secvenţierea completă a genomului pentru a identifica sursa alimentară, care iniţial s-a crezut că este limitată la porumbul congelat.

Până în data de 8 iunie 2018, au fost raportate 47 de cazuri, inclusiv nouă decese, informează EFSA.

Aceleaşi tulpini de Listeria Monocytogenes au fost detectate în legumele congelate produse de aceeaşi companie din Ungaria în 2016, 2017 şi 2018, ceea ce sugerează că tulpinile au persistat în fabrica de procesare, în pofida procedurilor de curăţare şi dezinfecţie efectuate.

Informaţiile disponibile confirmă contaminarea de la fabrica din Ungaria. Totuşi, sunt necesare investigaţii amănunţite pentru a identifica punctele exacte ale contaminării la fabrica din Ungaria, precizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

În 29 iunie 2018, Oficiul pentru siguranţa alimentară din Ungaria a interzis comercializarea tuturor legumelor congelate şi a produselor congelate mixte produse de fabrica afectată în perioada august 2016 - iunie 2018, solicitând retragerea lor imediată şi aducerea produselor în fabrică, pentru a se reduce riscul infectării.

Totuşi, este posibil să apară noi cazuri din cauza perioadei lungi de incubaţie a liseriozei (de până la 70 de zile). Pentru reducerea riscului infecţiei, consumatorii trebuie să gătească complet legumele congelate, chiar dacă acestea sunt consumate în mod obişnuit fără a fi gătite (de exemplu, în salate sau smoothies). Aceste sfaturi se aplică în special consumatorilor cu cel mai ridicat risc de a contracta listerioza, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi adulţii care au un sistem imunitar slăbit, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Publicat în International

În raportarea lor lunară privind cererea și oferta, statisticienii Comisiei Europene (CE) au revizuit în scădere previziunile privind recolta de grâu comun a anului agricol în curs până la un total de 137,8 milioane de tone, față de estimările anterioare de 140,25 milioane de tone, în acest moment cifra situându-se sub totalul producției din sezonul trecut, una care totaliza 141,8 milioane de tone.

Din datele date publicității joi, 28 iunie 2018, de CE, statisticienii europeni rămân consecvenți în ceea ce privește viziunea de export de grâu comun a blocului comunitar – UE28 – aferentă anului 2018-2019 la un nivel de 27 de milioane de tone și au revizuit în scădere estimările privind stocurile de materie primă la sfârșit de sezon până la un total de 13,4 milioane de tone, față de cel de 16 milioane de tone previzionat anterior.

În ceea ce privește actual sezon – 2017-2018 – și care se va termina sâmbătă, 30 iunie 2018, Comisia și-a păstrat constant nivelul estimărilor de export de grâu la un total de 21 de milioane de tone și a majorat ușor nivelul stocurilor existente la final de an agricol până la un total de 18,1 milioane de tone, față de cele 18 milioane de tone calculate anterior.

Și la capitolul orz, Comisia estimează o diminuare a producției până la un total de 58,4 milioane de tone, față de previziunile anterioare de 61 de milioane de tone.

Nemodificată rămâne însă estimarea privind recolta de porumb a anului în curs, astfel că vechea previziune de 63,95 milioane de tone rămâne valabilă, la fel și calculul privind importurile din sezonul 2018-2019, și anume 13,3 milioane de tone.

În contrapartidă, pentru sezonul în curs (2017-2018), CE și-a revizuit în creștere estimările privind importurile de porumb ale blocului comunitar până la un total de 17 milioane de tone, față de cel anterior de 16,4 milioane de tone.

La capitolul oleaginoase, CE și-a diminuat estimările cu privire la producția de rapiță până la un total de 20,8 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel al recoltei de 21,7 milioane de tone.

CE nu și-a justificat revizuirile datelor date publicității, însă alți analiști și-au redus și ei estimările privind recoltele de cereale și de oleaginoase pe fondul vremii secetoase și călduroase, în special în zonele din nordul Europei.

Publicat în Piata agricola

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.

Publicat în România Agricolă

În demersul său de dezvoltare la un nivel și mai ridicat al tranzacțiilor cu derivate, operatorul bursier american CME Group va introduce, din iulie 2018, opţiuni pe contractele futures pentru grâul şi porumbul provenite din regiunea Mării Negre, zonă importantă pentru exportul de cereale.

Opţiunile, pentru care deţinătorul plăteşte un preţ pentru a avea dreptul de a cumpăra sau vinde contractele futures asociate la un anumit nivel, sunt frecvent utilizate pe piaţa tranzacţiilor cu cereale sau cu alte materii prime, pentru a acoperi riscurile de preţ.

Într-un comunicat de presă difuzat marţi, 26 iunie 2018, și citat de Reuters, CME a precizat că opţiunile pentru contractele futures cu cereale din bazinul Mării Negre vor începe să fie tranzacţionate în data de 16 iulie, cu condiţia obţinerii aprobărilor necesare din partea organismelor de reglementare.

Decizia CME de a dezvolta opţiuni pentru cerealele din bazinul Mării Negre vine ca răspuns la cererea pieţei, în special din partea comercianţilor cu cereale, dar şi a unor investitori care vor să tranzacţioneze opţiuni în combinaţie cu contractele futures, a menționat directorul executiv pentru materii prime agricole de la CME Group, Jeffry Kuijpers.

„Odată cu adăugarea acestor opţiuni pentru contractele cu cereale, clienţii noştri vor avea capacităţi extinse de hedging şi o flexibilitate mai mare pentru a compensa riscurile de preţuri pentru cerealele din bazinul Mării Negre”, a precizat oficialul CME.

Anul trecut, în luna decembrie, CME a lansat contractele futures Black Sea Wheat FOB (Platts) şi Black Sea Corn FOB (Platts). Contractul futures Black Sea Wheat FOB (Platts) se bazează pe preţul de referinţă stabilit zilnic de Platts pentru grâul rusesc cu un conţinut de proteine de 12,5% de tip FOB (free on board), în timp ce contractul la porumb Black Sea Corn FOB (Platts) este bazat pe preţul stabilit zilnic de Platts pentru porumbul din Ucraina de tip FOB (free on board).

Jeffry Kuijpers a informat că în cazul contractului futures pentru grâu Black Sea Wheat FOB (Platts), acesta a generat interes pentru peste 22.000 de loturi, reprezentând 1,1 milioane de tone de grâu. În schimb, contractul futures pentru porumb Black Sea Corn FOB (Platts) a atras un interes mai redus, pentru doar 500 de loturi.

Operatorul bursier Euronext, al cărui contract bazat pe grâul din Franţa este un indicator de referinţă pentru piaţa grâului din Europa Occidentală, a anunţat şi el că este interesat să lanseze derivative pentru cerealele din zona Mării Negre.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista