Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

Atâta vreme cât vom avea apă pentru irigat, potențialul de obținere a unui profit semnificativ din activitățile aferente sectorului vegetal este uriaș, a declarat, marți, 2 octombrie 2018, Adrian Țone, administratorul Bangkok 84 Impex SRL, una dintre societățile cu care acesta lucrează pe raza județului Ilfov aproximativ 3.000 ha de teren arabil arendat.

Aflându-se alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, și de directorul general ANIF, Ionuț Barbu, la evenimentul de repornire a staţiei de pompare Jilava din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, fermierul a precizat că România deține un sol superior calitativ, iar aportul potențial, suplimentar, susținut de irigații, ne poate transforma ușor într-o țară competitivă pe plan productiv, una capabilă să se „bată” cu orice alt stat, din punctul de vedere al randamentelor la principalele culturi agricole.

Pe de altă parte, el se teme că eventuale producții competitive, cel puțin pe plan regional, ar putea genera nemulțumiri, inclusiv la nivel de decizie politică europeană.

„Fermierii români depind de ceea ce se vrea la un moment dat. Probabil, prin chestia asta (n.r. - reabilitarea infrastructurii principale de irigații) vom deranja încă puțin, așa cum am deranjat și cu insecticidele, cu pesticidele care ne tot sunt oprite, din motive știute doar de ei. Așa vor face și cu chestia aceasta. Când vor vedea că ieșim în piață cu porumb mai ieftin decât al lor, cu grâu, cu rapiță, atunci își vor pune problema: cum anume?”, afirmă fermierul.

Tot la capitolul temeri, Țone a adăugat că o eventuală schimbare viitoare de pe eșichierul politic ar putea duce la o reorientare, inclusiv în ceea ce privește apa gratuită pentru irigații, fapt care s-a mai întâmplat în urmă cu un deceniu.

„Mi-e teamă că investim, iar peste doi-trei ani nu vom mai avea apă din cauza schimbărilor politice. Se poate. Există posibilitatea ca altă guvernare să nu mai pornească stația, că nu mai are bani de curent. Așa s-a întâmplat și în 2008. Am 10 tamburi în curte și trei motopompe. Le-am cumpărat, le-am întins pe câmp să irigăm și... ne-am spălat pe mâini. Acum, tamburii aceia sunt niște utilaje moarte. Dacă nu ai apă, cum să irigi?”, a mărturisit producătorul agricol.

Țone Necredinciosul

Așa cum singur a recunoscut în fața presei, Adrian Țone a fost sunat la finele anului trecut de către directorul ANIF pentru a i se propune încheierea unui contract de irigații pe doi ani. Chiar dacă neîncrezător, acesta l-a semnat și nu mică i-a fost mirarea când a observat cât de repede au demarat lucrările la canalul de irigații Sabar, care se alimentează cu apă din râul cu același nume.

„Noi am irigat și acum 13 ani din acest canal. În luna decembrie 2017 m-a sunat directorul de ANIF să-mi comunice că trebuie să semnăm un contract de irigații pe 2018-2019. L-am întrebat pentru ce anume, iar dânsul mi-a răspuns pe atunci: «Că să fie, așa, semnat». Nu am crezut la acea vreme că se va ajunge aici. Am rămas însă uimit în februarie-martie 2018, când am văzut pe canal șapte excavatoare lucrând aproape zi și noapte. Având în vedere însă ce se întâmplă, avem deja discuții cu mai multe bănci pentru a investi în jur de un milion de euro în pivoți. Am alți prieteni agricultori, colaboratori, vecini de-ai mei care și-au manifestat și ei intenția de a investi în irigații. Și chiar dacă, momentan, nu suntem organizație de udători pentru a accesa banii europeni, în maximum șase luni, această organizație va fi; există voință”, a afirmat producătorul agricol. „Canalul exista de mult, însă nu era curățat, era colmatat, funcționa o singură pompă, se ardea mereu transformatorul, în fiecare an ne rugam de vechea conducere să dăm drumul la apă. Noi fiind și producători de sămânță, eram disperați să avem acces la apă”.

Cum fermierii români se descurcă în aproape orice condiții, înainte de reabilitarea stației, Țone iriga direct din râul Sabar nu mai puțin de 115 ha aflate aproape de cursul apei, direct, cu motopompa. El recunoaște că dacă, la prășitoare, anul acesta a fost bogat în precipitații, anul trecut s-a văzut clar că este nevoie de apă pentru irigații.

„Anul acesta, am irigat direct din râu, circa 80 de litri de apă pe metrul pătrat, și am avut un cost de circa 70-80 de euro pe hectar. Am avut o normă de udare de 20 de litri o dată și am irigat cele 115 ha pe care am pivot acum. 2018 a fost un an deosebit și a plouat mult. Însă anul trecut, când nu a fost la fel, plusul de producție a fost de cel puțin 30-35 la sută la culturile irigate de porumb și de floarea-soarelui”, a mai punctat producătorul agricol.

Despre investiții și capitalizarea fermierilor... numai de bine

Un alt punct al discuției cu fermierul român a fost și aspectul legat de investițiile în terenul agricol. Țone recunoaște că singurul pământ pe care îl deține este cel din ghivecele cu flori ale soției, cele peste 3.000 de hectare pe care le lucrează fiind toate în arendă.

Producătorul agricol nu se teme de eventuale speculații imobiliare, ca urmare a faptului că a încheiat contracte de arendă pe minimum 10 ani.

„Pivotul pe care îl voi monta din nou în mai-iunie 2019 va trece pe lângă două vile. Terenul acesta nu-l pot cumpăra pentru că nu se vinde cu 4.000 – 6.000 de euro hectarul. Aici se vinde cu 30 de euro metrul. Acest teren este luat în arendă. Avem însă contracte de arendare pe 10-15 ani. Afacerea „este betonată”, din punctul de vedere al agriculturii. Însă dacă proprietarul găsește să vândă terenul pe o sumă foarte mare, mă despăgubește. Nu-l poți opri pe om dacă își vinde terenul cu 300.000 de euro hectarul”, a mai declarat Adrian Țone.

În ceea ce privește potențialul investițional în instalații pentru irigat, suma necesară ar fi de 1.000 de euro hectarul.

„Dacă eu vreau să pun un pivot care să-mi irige 150 ha într-o singură trecere, costul acestui pivot va fi de 150.000 de euro”, mai spune el.

Tot în acest context, coroborat cu capacitatea sa de capitalizare, tocmai nevoia de investiții îl împiedică să se bucure de profitul obținut.

„Atâta timp cât investim încontinuu, nu se poate discuta de capitalizare. Spre exemplu, în ultimii cinci ani am făcut achiziții de utilaje de șase milioane de euro. N-ai cum să te capitalizezi”.

„Apa gratuită este prin lege”, Barbu, ANIF

Pentru a-i liniști atât pe fermier, cât și pe alții aflați în această situație, directorul general al ANIF, Ionuț Florin Barbu, a afirmat că prin programul de guvernare s-a legiferat acordarea apei gratuite pentru irigații și „nimeni nu poate umbla la această lege”.

„Noi am modificat prin programul de guvernare – apa gratuită este prin lege. Nimeni nu poate umbla la această lege. Ea trebuie respectată atât de Ministerul de Finanțate, cât și de Guvern și trebuie alocați bani în fiecare an pe bugetul ANIF pentru a fi apă gratuită pe canal”, a menționat la rândul său Ionuț Barbu.

Chiar dacă amenajări de irigaţii similare cu Berceni-Vidra-Frumuşani sunt energofage, Barbu a spus că singurele costuri puse pe seama fermierilor sunt cele de pompare a apei din canal către culturile agricole.

În ceea ce privește investițiile în amenajare, Barbu a mai precizat: „Investiția a fost demarată în luna februarie; este finalizată acum. S-a făcut bazinul de aspirație pe un kilometru. S-au montat stăvilare noi la râul Sabar. Au fost reabilitate stația, conducta de refulare și 26 km de canal. Valoarea investiției este undeva la 1,3 milioane de lei. Împărțind pe o amenajare de 10.000 ha, pe un hectar reprezintă 28 de euro această investiție pentru repunerea în funcțiune a unui sistem de irigații care, în ultimii 12-13 ani, nu a funcționat. Această unitate este una energofagă, însă fermierul trebuie să achite doar costurile cu motopompa sau stația de la canal până la plantă”, a conchis Ionuț Barbu.

Irigații vs productivitate

În zonă sunt circa 11 fermieri mari, potențial beneficiari ai apei gratuite pentru irigații. Adrian Țone, beneficiar a 3.200 ha irigabile pe amenajarea Berceni-Vidra-Frumuşani, este administratorl Bangkok 84 Impex SRL, companie care, alături de alte entități economice aparținându-i acestuia, cât și celorlalți membri ai familiei, lucrează pe raza județului Ilfov aproximativ 3.000 ha de teren arabil. În ferma lui Țone, structura de cultură este bazată pe grâu, rapiță, semințe certificate de porumb, cât și pe floarea-soarelui. Primele 2.000 ha de teren pe care acesta le lucrează de aproape două decenii sunt situate de-a stânga și de-a dreapta canalului de irigații, ca și ultimele 1.000 ha.

Arenda pe care acesta o oferă proprietarilor de teren variază între 800-1.000 kilograme de grâu.

Anul acesta, Adrian Țone a obținut randamente bune la rapiță, cu pierderi destul de mari la grâu, din cauza băltirilor. La floarea-soarelui a afirmat că „stă bine”, însă nu foarte bine, ca în 2017. Dacă anul trecut, a avut o producție medie de floarea-soarelui de 4.000 de kilograme, anul acesta a obținut randamente de doar 3.000 – 3.200 kilograme.

În orizontul 2020-2022, suprafața irigabilă din România se va situa undeva la 2,6 milioane de hectare. Anul acesta, potrivit spuselor lui Barbu, a fost pompată apă pe 1.600 – 1.700 de kilometri pentru 1,3 milioane ha, fiind irigate efectiv 548.000 ha.

În 2018, ca urmare a nevoii de apă, pentru prima dată în România a trebuit să fie dată apa pe data de 14 aprilie. S-a întâmplat la Sistemul Nicoreşti-Tecuci, pentru că nu se putea planta din cauza lipsei de umiditate. În comparație, anul trecut, s-a început introducerea apei pe canale la data de 15 mai. Explicația devansării, conform aprecierilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost aceea că fenomenele climatice din 2018 au fost cu totul şi cu totul diferite faţă de alţi ani şi vor fi diferite în continuare, „pentru ca schimbările climatice sunt o realitate”.

În anul 2016, suprafaţa contractată la irigat a fost de 346.000 de hectare, iar după numai un an, aceasta a depăşit 825.000 hectare.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020.

Publicat în Din fermă-n fermă!

În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în România Agricolă

Nu mai puțin de opt tone de porumb boabe la hectar au obținut, în medie, în acest an, fermierii olteni, chiar dacă recoltatul nu a fost definitivat decât pe o treime din suprafața însămânțată, randamentul intermediar înregistrat fiind semnificativ mai mare decât cel din anii precedenți, relevă datele unui raport al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Olt, prezentate marţi, 18 septembrie 2018, de directorul general al instituţiei, Dragoş Drăghicescu.

Potrivit acelorași date, până la această oră, de pe suprafața recoltată s-a obținut o cantitate totală de porumb boabe de 292.000 de tone, în condițiile în care campania de cules continuă.

Producătorii agricoli recoltează în această perioadă şi floarea-soarelui, cultură în cazul căreia randamentul mediu pe hectar este de 3,1 tone. Până în prezent, floarea-soarelui a fost recoltată de pe mai mult de 80% din suprafaţă.

Drăghicescu a mai precizat că după campania agricolă de vară, judeţul Olt se clasează printre primele zece din ţară din punctul de vedere al randamentului la hectar la principale grupe de culturi.

În 2018, în judeţul Olt, cea mai întinsă suprafaţă - 128.900 de hectare - a fost cultivată cu grâu, producţia medie la finalul campaniei de recoltare fiind de 4,8 tone pe hectar, iar cantitatea totală obţinută fiind de aproximativ 618.720 de tone.

Pentru anul viitor, producătorii agricoli au decis să semene grâu pe circa 126.000 de hectare, această cultură urmând să fie cea mai întinsă.

Publicat în Cultura mare

Efectele secetei instalate în vara lui 2018 continuă să atârne greu în ecuația randamentelor principalelor culturi agricole ale Uniunii Europene (UE), în ciuda diminuării intensității acestui fenomen meteo nedorit în ultima lună, a anunțat luni, 17 septembrie 2018, Unitatea specializată a Comisiei Europene pentru Monitorizarea Resurselor Agricole (MARS) într-un raport de analiză și prognoză privind randamentele la porumb și sfeclă de zahăr.

Persistența vremii uscate, una care a afectat culturile agricole și care a pârjolit pășunile de-a lungul teritoriilor din nordul Europei, reprezintă un pericol și pentru cultura de rapiță proaspăt însămânțată, au adăugat specialiștii agrometeo ai unității de monitorizare citată.

În raportul său lunar, MARS și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la randamentul la hectar al culturii de porumb aferent anului în curs până la un nivel de 7,49 tone, față de estimarea de luna trecută și care se cifra la 7,57 tone/ha.

Chiar și așa, productivitatea este cu 2,6 la sută peste media cincinală, susținută activ de estimările optimiste venite din țările situate în sudul bătrânului continent.

Randamentul anticipat la sfecla de zahăr este și el în scădere, până la un nivel mediu de 73,3 t/ha, cifră aflată în ușoară coborâre de la totalul de 73,8 tone la hectar, calcul făcut la nivelul lunii august 2018. În acest caz, noua estimare este cu 2,1 la sută sub media randamentelor medii înregistrate în ultimii cinci ani.

„Condițiile de secetă își fac în continuare simțită prezența în regiunea centrală și în cea de est ale Germaniei, precum și în vestul Poloniei”, precizează analiștii MARS.

„În alte părți, cum este cazul celei centrale și de nord ale Europei, condițiile agrometeo au devenit mai favorabile de pe la mijlocul lunii august a.c., însă aceste îmbunătățiri au o importanță mult prea mică pentru a putea reechilibra balanța pierderilor la capitolul randamente la principalele culturi agricole”.

Deja, MARS își revizuia în scădere estimările cu privire la recoltele de porumb și de sfeclă de zahăr încă de luna trecută.

Culturi agricole cum sunt porumbul și floarea-soarelui își păstrează un nivel bun de dezvoltare în statele din sudul UE. De notat, precizează specialiștii MARS, este faptul că un nivel „decent” de umiditate în sol, ca urmare a ploilor înregistrate în iulie 2018, susține diminuarea efectelor negative ale căldurii înregistrate în luna august a.c. în sud-estul Europei.

În prezent, procesele de recoltat la porumb și la sfeclă de zahăr se desfășoară din plin pe teritoriul blocului comunitar.

Randamentul estimat pentru anul în curs la recolta de orz de primăvară a fost diminuată marginal până la un nivel de 4,05 tone la hectar, față de calculul anterior privind productivitatea, care se cifra la 4.07 t/ha înregistrat luna trecută. Astfel, cea mai nouă medie calculată se află sub cea cincinală cu 4,7 procente.

Situația amintită mai sus a dus la o scădere a randamentului mediu estimat pentru cultura orzului până la un total de 4,69 tone la hectar, față de cel de 4,71 t/ha, cât era calculat anterior. Totalul prezent se află și el la 4,3 procente sub media ultimilor cinci ani de recoltă.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește recolta de grâu moale a anului în curs, analiștii MARS și-au păstrat neschimbate estimările actuale față de cele de anul trecut la un nivel de 5,70 tone la hectar, însă la 4,5% sub media cincinală.

România poate reechilibra balanța

Într-un interviu acordat pentru Revistafermierului.ro la începutul lunii august, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, preciza că recolta de porumb a României „nu este rea, dimpotrivă”.

„S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei spre exemplu. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era, la fel, peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui, chiar și soia arată excepțional”, preciza Tabără în interviu.

Tot el adăuga că producția medie de porumb a României, în 2018, va fi peste cea de anul trecut.

„După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar. Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional”, mai menționa oficialul ASAS.

Potrivit datelor vehiculate de acesta la vremea respectivă, producția totală de porumb a României ar urma să fie una de aproape 15 milioane de tone.

„Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm”, concluziona Tabără.

Publicat în Piata agricola

În plină campanie de toamnă, cu floarea-soarelui aproape recoltată, iar porumbul în curs de recoltare și cu tranzacții care se întâmplă chiar în perioada culesului, analiștii portalului AgroGo afirmă că, în 2018, fermierii români vor încasa mai puțin pe floarea-soarelui față de anul trecut.

„Anul acesta avem prețuri simțitor mai mici față de anul trecut la acest produs. Prețul curent de achiziție al florii-soarelui (la traderi colaboratori) este în jurul valorii de 1.335 de lei, livrat la Constanța, exact cu 100 de lei mai puțin față de aceeași perioadă din septembrie 2017.  Vestea bună este că, în ultimele zile, prețul a fost pe un ușor trend crescător, după ce o lungă perioadă a fost tot pe scădere. Ultimele rapoarte USDA indică exporturi în creștere și stocuri în scădere în acest sezon”, afirmă analiștii companiei citate.

Tot ei spun despre porumb că prețul de tranzacționare este mai mare față de 2017, precum și că România și Bulgaria vor recolta cantități însemnate, în condițiile majorării stocurilor.

„Aici, situația curentă este ceva mai favorabilă, prețul curent, cu livrare în portul Constanța, fiind de 677 lei/tonă, cu 50 de lei mai mare față de cel de anul trecut. Cotația de la MATIF înregistrează o creștere de 100 de lei față de aceeași perioadă din anul trecut. Ultimele rapoarte USDA indică o creștere a producției de porumb în UE (în special în România și Bulgaria) și o ușoară creștere a stocurilor globale de porumb, iar reacția burselor la aceste informații a fost o ușoară scădere a prețului în sesiunea de tranzacționare de ieri (12 septembrie, n.r.)”, spun specialiștii agribusiness ai portalului.

Nu în ultimul rând, ei afirmă că în cazul porumbului, situația sa de piață poate fi influențată de evoluția producției și a stocurilor, de reacția burselor și de rezultatele și activitatea vecinilor României din bazinul Mării Negre.

Franța, scoasă din joc?

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului în curs ar putea genera o scădere masivă a recoltei de porumb, anunța recent Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

Și producția de porumb crește la nivel mondial

Într-un raport lunar, dat publicității la sfârșitul lunii august 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a previzionat un total de 1,064 miliarde de tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

Organismul interguvernamental estima la acea vreme că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în Piata agricola

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului 2018 ar putea genera o scădere masivă a recoltelor de porumb și de sfeclă de zahăr, a anunțat Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

În prima sa proiecție cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, ministerul francez de resort a previzionat o producție totală de 41,1 milioane de tone, în scădere cu 11,1 la sută față de producția din 2017, una care înregistra un nivel de 46,3 milioane de tone.

În prezent, recoltatul porumbului și al sfeclei de zahăr se află în desfășurare în Hexagon.

„Porumbul, floarea-soarelui, soia și sfecla de zahăr dau semne că au fost afectate de valurile intense de căldură și secetă”, se precizează într-o statistică a Ministerului Agriculturii și Alimentației, parte a raportului citat.

Hexagonul este unul dintre statele membre ale blocului comunitar (UE28) care s-au confruntat cu vremea toridă în această vară, chiar dacă a suferit mai puțin din acest motiv față de alte țări din regiunile nordice ale UE, cum sunt Scandinavia sau unele părți din Germania.

În cazul porumbului, estimările privind diminuarea recoltei sunt de 13,9% sub media cincinală, iar ministerul francez de resort a avertizat că producția s-ar putea contracta și mai mult, în condițiile în care fermierii ar putea toca o parte din recoltă pentru porumbul-siloz necesar autoconsumului, în detrimentul valorificării sale ca porumb-boabe.

Majoritatea traderilor se așteaptă la o și mai mare creștere negativă a recoltei de porumb din Franța.

Previziunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Franța cu privire la producția de porumb se bazează pe așteptările cu privire la randamentul la hectar, la nivel național, de 9,09 tone, în scădere față de totalul de 10,37 tone productivitate medie la hectar, înregistrată în 2017.

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, media randamentului este previzionată a scădea până la 85,07 t/ha, față de 95,16 tone la hectar, în 2017.

Cu toate acestea, producția estimată se va afla cu 10,6 la sută peste media cincinală, reflectând o suprafață semănată întinsă, după dispariția cotelor de producție impuse de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește grâul moale – cea mai importantă cultură agricolă a Franței – ministerul de resort și-a revizuit încă o dată în scădere estimările cu privire la producția totală, până la un nivel de 34,55 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel de 35,1 milioane de tone (din luna august a.c.), la acest moment cu 5,5 procente sub volumele din 2017 și cu 3,7 la sută mai mici față de media ultimilor cinci ani.

Randamentul mediu la hectar a fost și el revizuit în scădere în cazul grâului, până la un total de 7,02 tone la hectar, față de calculul anterior de 7,11 t/ha, cât se estimase luna trecută.

Instituția guvernamentală franceză a reiterat în raportul său că grâul a suferit de pe urma ploilor masive din primăvară, căderi de precipitații care au afectat în aceeași măsură și culturile de orz și de rapiță.

De asemenea, recolta de orz a Hexagonului a fost revizuită și ea în scădere, până la un total de 11,55 milioane de tone, de la nivelul anterior de 11,8 milioane de tone, cât arătau calculele în luna august 2018. În ceea ce privește procentajul de la an la an, scăderea este de 4,5 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în 2017.

Producția de orz de toamnă este estimată a scădea cu 6,7 procente, până la un total de 8,5 milioane de tone, echilibrând până la un anumit nivel creșterea de 2,2 procente la recolta de orz de primăvară, una care totalizează 3,1 milioane de tone.

Nu în ultimul rând, producția de rapiță a Franței a fost revizuită în creștere până la un total de 4,8 milioane de tone, față de totalul estimat în luna august a.c. de 4,6 milioane de tone. Cu toate acestea, totalul obținut este cu 10,6 la sută sub cel de anul trecut și sub media cincinală cu 5,1 la sută.

Publicat în Piata agricola

Cu toate că, în anul agricol 2017-2018, suprafeţele însămânțate au fost mult mai mari față de cele din sezonul precedent, culturile de cereale de pe raza judeţului Sălaj au avut de suferit ca urmare a căderilor de precipitații, dar și a secetei, toate acestea ducând la randamente mai mici la hectar.

Potrivit directorului Direcției pentru Agricultură Județene Sălaj, Valentin Duca, au fost cultivate cu grâu şi secară 12.320 de hectare, suprafață aproape dublă în comparație cu cele 6.200 de hectare semănate anul trecut. Din păcate, anul acesta au fost obţinute doar 3.200 de kilograme la hectar, faţă de 3.700 de kilograme la hectar, cât s-a realizat în 2017.

La orz şi la orzoaică, suprafaţa cultivată a fost mult mai mare decât în 2017, mai mult decât dublu, mai exact 5.000 de hectare, cu o producţie medie de 3.390 de kilograme la hectar în 2017 şi 2.452 de kilograme la hectar realizate în 2018.

„Anul acesta agricol, pentru culturile de cereale, a fost un an foarte dificil. În toamna anului 2017, însămânţările s-au realizat după perioada optimă, a fost o perioadă cu ploi, apoi seceta, care au influenţat negativ producţiile realizate în anul acesta. Au fost probleme şi la recoltare, dacă ţinem cont că în lunile iunie-iulie aproape nu era zi în care să nu cadă precipitaţii, încurcând recoltatul păioaselor şi ducând la o diminuare a producţiei”, a precizat șeful DAJ Sălaj.

În plus, Duca a adăugat că în perioada următoare va fi recoltat porumbul, semănat pe 31.000 de hectare, şi floarea-soarelui, cultivată pe 6.100 hectare.

Tot în acest context, din situaţia prezentată de șeful DAJ cu ocazia unei conferințe de presă, reiese că suprafaţa agricolă rămasă neînsămânţată la nivelul judeţului a scăzut de la 13.720 de hectare, în 2017, la 2.325 de hectare, în 2018.

Pentru programul de semănat din toamna anului în curs, se estimează că vor fi cultivate circa 22.600 de hectare, din care circa jumătate cu grâu şi secară.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a veștilor bune venite din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește previziunile privind recolta de porumb și soia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a revizuit în creștere estimările cu privire la producția globală în sezonul 2018-2019.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental a previzionat un total de 1,064 miliarde tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

CIC estimează că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

Turneul anual Pro Farmer Midwest Crop Tour de săptămâna aceasta a dus la rezultate pozitive privind perspectivele de producție, randamentele estimate fiind peste medie în state cum sunt Illinois, Nebraska, South Dakota, Indiana și Ohio.

Pe de altă parte, în calculele celor de la CIC apare și o diminuare a nivelului stocurilor, în contextul majorării consumului global, care ar urma să atingă un nivel de 1,105 miliarde tone, în creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 1,098 milioane de tone.

„Din cauza unor stocuri aflate la limită, consumul de grâu și cel de orz scad, cel mai probabil, transferându-se către porumb, în special în sectorul zootehnic”, au adăugat analiștii CIC.

De asemenea, aceștia și-au revizuit în scădere previziunile cu privire la producția globală de grâu în același interval de timp amintit anterior cu cinci milioane de tone, până la un total de 716 milioane de tone, în timp ce consumul este estimat și el a scădea cu cinci milioane de tone, până la un total de 734 de milioane de tone.

„Din cauza condițiilor agrometeo neprielnice, în continuare persistă revizuirile în scădere în interiorul Uniunii Europene, atunci când vine vorba de culturile agricole”, precizează totodată cei de la CIC.

Calculele celor de la Consiliu arată că recolta de grâu a blocului comunitar UE28 ar urma să atingă un nivel de 135,8 milioane de tone, în scădere față de cel anterior, care totaliza 139,9 milioane de tone, ca urmare a revizuirilor în scădere înregistrate în Germania, Danemarca și Marea Britanie.

Producătorii agricoli europeni încă își calculează pierderile generate de valurile de căldură. Acestea au dus la creșteri negative în ceea ce privește recoltele de cereale și fânețe, lăsându-i pe unii dintre aceștia să se lupte pentru supraviețuire, iar blocul comunitar, fără debușee la export.

Australia, unul dintre marii exportatori de grâu ai lumii, suferă și ea din cauza secetei, unele părți din zona de est a țării fiind lovite de valuri de căldură fără precedent.

În acest context, CIC a revizuit în scădere estimările privind recolta de grâu a Australiei până la un nivel de 20,5 milioane de tone, față de previziunile anterioare, de 22,5 milioane de tone.

Pe de altă parte, organismul interguvernamental și-a revizuit previziunile pentru producția mondială de soia în sezonul 2018–2019, până la un nivel de 366 de milioanede tone, în creștere cu șapte milioane de tone, „reflectându-se astfel o creștere estimată pentru randamentele din SUA”.

Publicat în Piata agricola

Compania KWS Semințe a prezentat joi, 23 august 2018, în comuna Vâlcelele din județul Călărași, performanțele hibrizilor de porumb de ultimă generație.

Concret, specialiștii firmei au descris fermierilor patru noi hibrizi: Belavista din gama Clima Control 3 și alți trei hibrizi de înaltă performanță, respectiv Karpatis, Smaragd și Kashmir.

Hibrizii sunt testați în toate cele trei faze de dezvoltare, în faza vegetativă, până la ploi, apoi în fază de înflorire, respectiv până la faza de formare și umplere a bobului.

Fermierii au avut astfel ocazia să se convingă de performanța geneticii KWS.

Publicat în Cultura mare

Recolta de porumb a acestui an agricol, dificil din punct de vedere meteorologic, ar putea fi salvată de producțiile fermierilor din statele aflate în sudul blocului comunitar (UE28), însă chiar și așa, perspectiva importurilor care bat la ușă este neliniștitoare, spun analiștii din piața agribusiness, dar și liderii organizațiilor de fermieri.

Perspectivele favorabile în ceea ce privește cultura porumbului însămânțat de producătorii agricoli din statele flancului sudic al Uniunii Europei (UE) ar putea genera o echilibrare a balanței în ceea ce privește randamentele care ar putea fi înregistrate în teritoriile afectate de secetă și de valurile de căldură aparținând țărilor din nordul blocului comunitar (UE28), spun analiștii pieței agribusiness.

Cu toate acestea, au adăugat ei, blocul comunitar ar putea importa o cantitate-record de porumb necesară pentru fabricarea nutrețului animal, pe fondul unei recolte slabe de grâu înregistrată la finele anului agricol 2017-2018.

Joi, 9 august 2018, analiștii Strategie Grains și-au revizuit în ușoară creștere estimările privind producția de cereale a UE, în condițiile în care țări cum sunt România au echilibrat lipsurile din state cum sunt Germania și Franța.

Regiunile mai sudice ale uniunii au scăpat în cea mai mare parte de valurile de căldură și de secetă care au lovit nordul blocului comunitar, în condițiile în care stricăciunile provocate de ploi au fost limitate.

„Ploile torențiale din ultimele săptămâni n-au avut un impact major asupra culturii de porumb, cum a fost în cazul grâului”, a precizat pentru Reuters un trader din România.

În Ungaria, ploile abundente au generat, la rândul lor, așteptări pozitive cu privire la randamente, chiar dacă, pe alocuri, condițiile de cultură variază, a precizat un oficial guvernamental maghiar.

„În zone cu ploi abundente căzute în perioada iunie-iulie, previziunile privind starea culturilor agricole sunt bune. Cu toate acestea, în regiuni cu precipitații cantitativ mai mici sau acolo unde solul este inadecvat saturat cu apă, urechile porumbului sunt mai mici”, a menționat Zsolt Feldman, secretar de stat în cadrul Ministerul maghiar al Agriculturii.

Laolaltă cu perspective îmbunătățite privind recolta din Spania sau Italia, zona de sud-est a UE ar putea păstra producția de porumb a blocului comunitar la un nivel de 60 de milioane de tone.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că în condițiile în care stocurile de grâu și de orz se află în scădere atât la nivelul UE, cât și la nivel global, porumbul va reprezenta o cotă mai mare din producția de nutreț, fapt care va genera importuri masive.

Potrivit proiecțiilor celor de la Strategie Grains, UE ar putea cumpăra 19 milioane de tone de porumb în anul de marketing 2018-2019, în creștere cu 1,5 milioane față de nivelul deja mare din sezonul 2017-2018, în timp ce Rabobank vehiculează un potențial de 21 de milioane de tone, importuri.

În căutarea furajelor

În Europa de nord, recolta de porumb s-ar putea contracta și mai mult în condițiile în care fermierii recoltează în verde, pentru însilozare, pentru a compensa lipsa ierbii și a paielor.

Producătorii agricoli europeni cultivă atât porumb pentru boabe, cât și porumb furajer care este recoltat mai devreme și utilizat direct în ferme ca nutreț pentru animale.

Porumbul boabe produs de nemți pentru a fi comercializat ar urma să scadă cu jumătate până la un total de 2,3 milioane tone, au anunțat cooperativele reunite sub umbrela unei asociații de profil.

„Au fost înregistrate pierderi masive ca urmare a secetei, însă diminuarea este cauzată și de transformarea porumbului boabe în porumb furajer și materie-primă pentru biogaz”, a afirmat un analist german citat de aceeași agenție internațională de presă.

Și în Franța, cultura porumbului a avut de suferit din cauza vremii calde și secetoase.

Ratingul Hexagonului privind starea culturii de porumb a înregistrat o creștere negativă de 10 procente în ultimele două săptămâni. Astfel, culturile aflate într-o stare bună/excelentă totalizează 62 de procente, în condițiile în care primele estimări de această săptămână ale ministerului de resort din Franța privind recolta de porumb arată o contractare a producției de 10%.

Majoritatea traderilor se așteaptă ca producția finală de porumb să fie cu mult sub cele 12,8 milioane de tone previzionate de Ministerul francez al Agriculturii. Unii chiar consideră că producția de porumb a Hexagonului ar urma să fie chiar de 11 milioane de tone, în condițiile în care ploile n-ar urma să fie continuate de furtuni, în această săptămână.

Și Polonia s-a confruntat cu o vreme toridă, însă Sparks Polska a precizat prin vocile sale autorizate că producția de porumb a acestui an ar urma să se mențină similară cu cea de anul trecut, adică de 4,2 – 4,3 milioane de tone.

„Din cauza căldurii, starea culturii de porumb în majoritatea regiunilor s-a deteriorat, însă, în general, aceasta nu este una rea”, a precizat, la rândul său, Wojtek Sabaranski, de la firma de analiză citată mai sus.

România: porumbul şi floarea soarelui, în stare normală de dezvoltare

Într-o declarație pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, Laurențiu Baciu, președintele unei organizații de fermieri din România, afirmă că, în acest moment, în urma unei perioade de secetă la începutul ciclului de vegetaţie, porumbul este într-o stare de dezvoltare normală. Asta, în ciuda faptului că, la această cultură, dar şi la floarea-soarelui, din cauza excesului de umiditate „bolile şi dăunătorii sunt foarte agresivi” şi, la rândul lor, dăunează producţiilor estimate la un moment dat că se vor realiza.

„Şi porumbul are foarte mulţi dăunători, şi floarea-soarelui are probleme cu foarte multe boli. Sunt situaţii în care nu se mai poate interveni în tratamentele lor. Rămâne să aşteptăm să vedem cum va evolua de acum încolo şi să oprim aceste infestări cu boli şi dăunători. Repet, sunt condiţii excelente pentru dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor, care sunt atât de agresive asupra plantelor. La cum arată acum porumbul şi floarea-soarelui, practic, nu ar trebui să pierdem locurile ocupate anul trecut în Uniunea Europeană, la producţii, dar mai e mult până departe, cel puţin o lună la floarea-soarelui şi cel puţin două luni până începem recoltatul porumbului. Este greu de anticipat. Trebuie să vedem şi evoluţia temperaturilor în perioada următoare, care ar putea să mai diminueze din boli şi dăunători, pentru că intervenţiile în stadiul acesta de vegetaţie sunt destul de greoaie şi nu la îndemâna oricui. Nu că nu ar fi soluţii, dar sunt costisitoare. Îmi este greu de anticipat ceva, ţinând cont de faptul că la sfârşitul lunii iunie ne uitam la culturile de grâu şi ne asiguram că avem o producţie foarte bună, de bună calitate, iar după o lună constatăm că mari suprafeţe nici nu au putut fi recoltate şi s-a diminuat şi calitatea producţiei. De aceea suntem puţin mai rezervaţi, pentru că viaţa ne-a demonstrat că rămânem încă la mâna naturii”, a precizat reprezentantul organizației.

Baciu a adăugat că anul 2018 a fost cel mai atipic şi mai capricios, raportat la cei 36 de ani ai săi de activitate în agricultură, „un an în care am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura”.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, la cei 36 de ani de vechime în agricultură, nu am întâlnit niciodată un an de intensitatea aceasta, un an atât de capricios în care practic am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura. Am avut secetă, am avut inundaţii, am avut grindină, am avut furtuni, am avut exces de umiditate. Tot anul acesta, am avut parte de toate”, a conchis pe acest subiect Laurenţiu Baciu.

Local, secetă pedologică

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în majoritatea zonelor de cultură ale țării, se precizează în prognoza agrometeo valabilă în perioada 14-20 august 2018.

Local, în nordul și în sudul Dobrogei, în nord-estul și, izolat, în nordul, în estul și în sudul Munteniei, precum și în sud-estul Moldovei, se va semnala seceta pedologică moderată și puternică.

În general, procesele fiziologice ale speciilor prăşitoare şi pomi-viticole se vor desfăşura în condiţii normale, pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol, ritmurile de vegetaţie ale culturilor prăşitoare vor fi stânjenite. Floarea-soarelui va parcurge fazele de maturitate în ceară (60-100%) şi deplină (30-100%) în majoritatea zonelor de cultură. Funcţie de data semănatului, porumbul îşi va definitiva înflorirea și mătăsirea (100%), continuându-se totodată maturitatea în lapte, ceară şi deplină (10-100%).

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista