Afişez elemetele după tag: porumb - REVISTA FERMIERULUI

În prezent, suprafețe însămânțate cu grâu, rapiţă, orz, precum şi cu floarea-soarelui, porumb şi mazăre, care totalizează 10.000 ha la nivel național, sunt afectate, până la această oră, de băltiri sau de grindină, a anunțat marți, 4 iunie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Avem informaţii despre culturile afectate de inundaţii, dar sunt relative, pentru că ceea ce este astăzi nu este mâine în sensul că anumite suprafeţe pe care acum bălteşte apa peste câteva ore sau o zi se retrag apele respective, dar cultura nu este decât în pericol temporar fără să fie compromisă. Vom avea în curând datele exacte. Este însă o suprafaţă mică, undeva la 10.000 de hectare la nivel naţional şi asta înseamnă diverse culturi afectate de băltiri sau de grindină, atât cu grâu cât şi cu rapiţă, orz, dar şi cu culturi de primăvară, în speţă floarea soarelui, porumb şi anumite suprafeţe cu mazăre”, a afirmat oficialul guvernamental.

El a adăugat că, anul acesta, s-a înregistrat un „record”, și anume 75 de rachete antigrindină lansate într-o singură zi, la centrul de comandă din Ploiești. Demersul face parte dintr-o acțiune mai largă de încercare a ținerii sub control a fenomenelor meteo nedorite.

„Sistemul antigrindină a dat aproximativ 1.000 de rachete până la această dată. Stăm cu ochii pe aceste puncte de lansare. Este o situaţie extrem de delicată - nu am avut în anii trecuţi o zi în care să lansăm 75 de rachete de la un punct de comandă. Sâmbătă am fost la Ploieşti la centrul de comanda unde specialiştii lansaseră 75 de rachete, pentru a face faţă situaţiei cu care s-au întâlnit în ziua respectivă. Lucrăm şi acţionăm ca să ţinem cât putem sub control aceste fenomene”, a adăugat Daea.

Șeful de la Agricultură a mai spus că o parte dintre culturile distruse de inundaţii se vor reînsămânţa.

„Dacă acum s-a distrus cultura de porumb, până la 15 iunie o reînsămânţează. Eu am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (n.r. - pe despăgubiri), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp. Avem o veste bună pentru oameni: obţinem fonduri europene la timp şi suntem mereu alături de oameni”, a mai spus ministrul de resort.

De câteva săptămâni, țara noastră se află sub Coduri galbene şi portocalii de averse torenţiale, vijelii şi grindină.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă pentru perioada 5-11 iunie 2019, sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi de intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei.

De asemenea, cantitățile de apă prognozate pot depăşi 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp, îndeosebi la începutul perioadei.

Sursa informațiilor: Agerpres, ANM

Publicat în Știri interne

Conform analizelor interne ale UkrAgroConsult, prețurile atractive la export pe care le-a contabilizat țara noastră, cât și scăderea suprafețelor însămânțate cu rapiță au dus la majorarea totalului semănat cu grâu cu un procent de trei la sută, aferent anului comercial 2019-2020.

Chiar și așa, previziunile vecinilor ucraineni, cu privire la recolta noastră de grâu, relevă o diminuare de trei procente de la an la an, în condițiile în care seceta pedologică din toamna anului trecut, cât și cea înregistrată în primăvara timpurie a lui 2019, și-ar fi pus amprenta în mod negativ asupra randamentelor la hectar.

Într-o analiză publicată online, ucrainenii mai afirmă că potențialul nostru la export ar urma să fie revizuit în scădere, în condițiile unei recolte previzionate mai mici, care s-ar încadra însă în media cincinală a productivității. În următorul sezon comercial, mai susțin analiștii statului vecin, exportatorii se vor confrunta cu o competiție mai acerbă din partea Rusiei, a Ucrainei și a Franței, datorită producției mai mari estimate pentru aceste state.

În anul comercial 2019-2020, suprafețele însămânțate cu orz și porumb de la noi în țară, potrivit acelorași analize, ar urma să fie mai mari cu 10, respectiv 6 la sută față de sezonul anterior, pe fondul unor prețuri mai mari, dar și a cererii susținute la export.

Practic, în anul comercial amintit anterior, fermierii români au preferat să majoreze suprafețele semănate cu cereale, în detrimentul rapiței. În ciuda condițiilor agrometeo nefavorabile, fapt care a afectat randamentele la cerealele de toamnă, se estimează că producția ar urma să devină, din punct de vedere istoric, cea de-a treia cea mai importantă pentru România.

Locul III istoric și la export

Estimările ucrainenilor privind situația actuală la export a României relevă și, în acest caz ,o a treia cea mai bună poziție din punct de vedere istoric. Totuși, aceștia afirmă că ritmul comerțului peste graniță ar putea să sufere revizuiri semnificative, în concordanță cu condițiile agrometeo existente în perioada de dezvoltare a porumbului, în special în perioada de vară.

Aceiași specialiști ucraineni afirmă că, în conformitate cu statisticile portuare existente, în perioada iulie 2018-aprilie 2019, țara noastră a exportat 4,349 milioane de tone de grâu. Mai exact, vorbim de o majorare cu cinci procente față de aceeași perioadă a anului comercial anterior, atunci când se înregistrau tranzacții care totalizau 4,148 de milioane de tone.

Ritmul actual de export al țării noastre, în viziunea ucrainenilor, ar fi cu 10 la sută mai mic, în comparație cu recordul înregistrat în perioada iulie 2016-aprilie 2017, și anume de 4,816 milioane de tone.

În luna aprilie a sezonului de marketing 2018-2019, țara noastră a comercializat peste graniță 187.700 de tone de grâu, cu 46 la sută mai puțin decât cantitatea înregistrată în luna aprilie a sezonului 2017-2018 (n.r. - aprilie 2018).

Principalii cumpărători de grâu românesc, în aprilie 2019, au fost Egiptul, Iordania și Sudanul.

Publicat în Piata agricola

În raportul său lunar, publicat joi, 16 mai 2019, Strategie Grains şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de grâu a UE, aferentă sezonul 2019-2020, până la un total de 143,9 milioane de tone, de la 144,8 milioane, cât preconiza în luna aprilie.

Chiar și așa, producția obținută ar fi una cu 13% peste recolta afectată de secetă de anul trecut.

În ceea ce privește orzul, Strategie Grains şi-a redus estimările privind producţia pentru 2019-2020 până la 60,3 milioane de tone, de la 61 milioane de tone luna trecută, cu 8% peste recolta din sezonul anterior.

„Perspectivele de recoltă rămân bune şi, în continuare, ne aşteptăm ca producţiile UE de grâu, orz şi porumb să fie mai mari în acest an, comparativ cu anul trecut. Ploile, care au căzut la finele lunii aprilie/ începutul lunii mai, au înlăturat îngrijorările anterioare, chiar dacă unele zone de secetă persistă în ţările din centrul şi nordul UE”, se menționează în raportul analiștilor francezi. „Cu toate acestea, luna aceasta ne-am revizuit estimările cu aproape un milion de tone la grâu şi cu 700.000 de tone pentru orz, ca urmare a însămânţărilor sub aşteptări în Danemarca şi Cehia, precum şi a pagubelor provocate de secetă în Ungaria”.

În cazul porumbului, Strategie Grains şi-a redus uşor estimările privind producţia realizată în UE în 2019-2020 până la 62,9 milioane de tone, de la 63,1 milioane de tone, calculate luna trecută.

Chiar şi aşa, este vorba de o producţie cu 2% mai mare decât cea înregistrată în 2018-2019.

Publicat în Piata agricola

Standardul european pentru licențierea produselor fără gluten – Crossed Grain – a fost lansat oficial în România, joi, 16 mai 2019, astfel încât producția de profil să fie securizată și dezvoltată și pe plan local.

Pentru un milion de români, precizează cei de la Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), acest demers ar putea însemna acces mai facil la alimente sigure, produse local, cu prețuri adaptate pieței autohtone.

Am adus Crossed Grain, standardul european pentru licențierea produselor fără gluten, în România, deoarece scopul nostru este să susținem producția în siguranță, pe plan local, a alimentelor fără gluten. Certificarea Crossed Grain se bucură de o recunoaștere și încredere excepționale în rândul persoanelor cu boală celiacă și intoleranță la gluten. Este o certificare complexă, care verifică și auditează toate etapele din procesul de producție, ambalare și distribuție a alimentelor fără gluten, și impune unul dintre standardele cele mai riguroase din domeniul alimentar. Pacienții cu boala celiacă și intoleranță la gluten vor avea, de acum, acces mai ușor la alimente sigure pentru ei, produse local, certificate standardizat și cu un preț avantajos”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, președinte și director executiv al ARIG.

Potrivit statisticilor asociației, puse la dispoziția presei, piața produselor fără gluten de la noi din țară a cunoscut o creștere de peste 25 de procente în ultimii trei ani, bazându-se până acum, în principal, pe importurile de produse certificate.

Față de situația existentă pe plan mondial, consumul de produse fără gluten s-a majorat direct proporțional și în România, ajungând la valoarea de 44 de milioane de lei, în 2018.

În acest context, pentru a veni în sprijinul consumatorilor români, și retailerii de la noi din țară se reorientează și ies pe piață cu mărci proprii de produse alimentare fără gluten.

„Ne bucurăm să susținem această inițiativă care contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și îi ajută să primească recunoaștere internațională pentru cele mai riguroase standarde gluten-free. Știm că avem producători locali care sunt pregătiți să livreze la cele mai înalte standarde. De exemplu, pastele fără gluten din marca noastră proprie K-free, lansate în 2018, sunt produse în România, într-o fabrică certificată gluten-free din Satu Mare și suntem mândri că sunt distribuite la nivel internațional în toate magazinele Kaufland din lume. În 2019, Kaufland România susține toate acțiunile Asociației Române de Intoleranță la Gluten, în cea mai mare campanie ce vine în sprijinul celor care se confruntă cu această afecțiune. Misiunea noastră este, pe de-o parte ,de a sprijini dezvoltarea producătorilor locali, iar pe de altă parte, clienților care au nevoie de alimentație specială, oferindu-le soluții de calitate, atât prin menținerea unei varietăți la raft, prețuri reduse, cât și prin resurse educaționale și campanii de depistare”, a declarat Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

Produsele alimentare fără gluten reprezintă unul dintre segmentele de piață din FMCG cu cele mai mari rate de creștere. La nivel global, piața produselor fără gluten este evaluată la 4.48 de miliarde de dolari, în 2018, și se estimează o creștere cu 7.6% în anii imediat următori, ajungând la 6.47 miliarde de dolari în 2023. Această creștere robustă este generată de o mai bună diagnosticare și înțelegere a bolii celiace și a altor afecțiuni care includ intoleranța la gluten, precum și de trendurile legate de adoptarea unei diete fără gluten.

Piața produselor fără gluten este dominată de produsele de patiserie (pâine, paste, biscuiți, dulciuri), iar Europa este regiunea cu cel mai ridicat ritm de creștere.

Statisticile ARIG spun că, în 2017, în Europa existau mai bine de 17.000 de produse fără gluten certificate; practic, o creștere cu 47.5% față de 2016.

Porumbul românesc, o altă direcție

Primul producător român acreditat Crossed Grain a fost Sam Mills, compania care produce paste și mixuri pe bază de porumb în fabrica sa de la Satu Mare.

„Acum 12 ani, când am obținut certificarea Crossed Grain, trebuia să aplicăm separat și să fim auditați de fiecare țară în parte unde exista acest sistem de certificare – era complicat, dar am conștientizat importanța că bolnavii celiaci și consumatorii cu intoleranță la gluten să poată identifica ușor produsele pe care le pot consuma în siguranță. Nevoia pentru acest sistem de identificare a produselor gluten free a făcut ca proiectul Crossed Grain să devină în timp principalul sistem de certificare în Europa și nu numai – un standard în industria gluten free astăzi”, a spus Ioana Bercean, Managing Director Export Branch Sam Mills.

Tot ea a precizat că marea majoritate a materiei prime folosite în acest moment în cadrul companiei provine de pe piața autohtonă, un real sprijin pentru producătorii de porumb. Mai mult, Bercean susține că, în relația cu procesatorul, furnizorii români nu au costuri suplimentare cu transportul mărfii în camioane decontaminate, procesul de curățare fiind făcut chiar de către procesator.

Aș zice că, undeva, la 80 la sută din ceea ce producem se folosește materie primă din România, în mod special din județul Satu Mare, unde este și fabrica. Datorită faptului că noi avem partea de morărit, de unde a și venit un alt picior al activității noastre, noi nu cerem producătorilor de porumb să ne livreze materia primă în camioane deja curățate. Noi avem proces de curățare deja integrat în partea de morărit. Controlăm totul”, a mai adăugat reprezentanta Sam Mills. „Aceasta este doar o activitate din grupul nostru care reprezintă undeva la 9 la sută din venitul nostru total. Avem a doua cea mai mare moară de porumb din Europa, cu o capacitate de 500 de tone pe zi. Partea care merge la producția de paste gluten free este mică”.

Produsele certificate Crossed Grain, strict auditate

Programul de certificare pentru produse fără gluten, Crossed Grain, este dezvoltat și operat de Asociația Societăților Europene de Celiachie (AOECS), o organizație independentă, non-profit. Este asociația europeană umbrelă care reunește, în acest moment, 37 de asociații membre de pe teritoriul Europei. În România, ARIG este singura asociație națională de pacienți cu boală celiacă din România acreditată de AOECS.

Programul de certificare Crossed Grain a fost creat pentru a asigura securitatea alimentelor destinate persoanelor cu boală celiacă, de la procesul de fabricație și până la etichetarea corectă a produselor și disponibilitatea acestora.

Produsele certificate Crossed Grain sunt strict auditate și analizate pentru a prezenta certitudinea că au un continut maxim de gluten de 20 mg/kg sau părți pe milion (ppm). Analizele de laborator și auditările de certificare privesc atât ingredientele, cât și procesele de producție, procesele de stocare, ambalare și distribuție.

Alimentația fără gluten reprezintă tratamentul pentru peste un milion de români afectați de boala celiacă sau alte boli autoimune, tiroidite și afecțiuni neurologice. Dintre aceștia, persoanele cu boală celiacă primesc indicația de dietă fără gluten de la medic, ca unic tratament pentru această afecțiune, pe viață. Boala celiacă este o afecțiune autoimună, genetică și afectează, statistic, 1% din populația lumii. Boala celiacă se poate declanșa la orice vârstă, fie în copilărie, fie în viața adultă sau chiar la vârsta a treia, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară. De asemenea, glutenul poate fi prezent în multe alimente procesate, care pot fi contaminate de la aditivi alimentari sau în timpul proceselor de fabricație. Identificarea produselor care pot fi consumate în siguranță este foarte importantă pentru persoanele cu boala celiacă sau intoleranță la gluten.

Publicat în Știri interne

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

În prima lună a acestui an, țara noastră a înregistrat un excedent de 135,2 milioane de euro în comerţul internaţional cu cereale, în contextul în care exporturile au totalizat 170,4 milioane de euro, iar importurile, 35,2 milioane de euro, potrivit informațiilor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comerțul peste graniță cu cereale s-a majorat în luna ianuarie a anului curent cu 7,7%, în timp ce importurile au crescut cu 102%.

Potrivit datelor INS, exporturile de porumb au totalizat 86,326 milioane de euro, iar cele de grâu şi meslin, 77,732 milioane de euro.

Din totalul exporturilor de cereale, 42,2% au avut ca destinaţie ţări din blocul comunitar (UE 28). În acest context, comerțul peste graniță a totalizat 71,9 milioane de lei, în topul destinatarilor fiind Germania (12,2 milioane de euro), Ungaria (9,5 milioane de euro) şi Italia (8,2 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, 96% (33,8 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de cereale de 13,6 milioane de euro), Bulgaria (13,6 milioane de euro) şi Franţa (5,1 milioane de euro).

Statisticile INS mai spun că țara noastră s-a situat în 2018 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

La grâu, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit.

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 0,3% în 2018, faţă de 2017, în timp ce producţia a crescut cu 14,9%, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar).

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2018 a reprezentat 45,8% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 40,8%. Producţia de cereale a crescut în principal datorită majorării cu 28,1% a producţiei la porumb boabe.

Publicat în Piata agricola

În raport cu februarie 2018, în aceeași lună a anului în curs, țara noastră a comercializat peste graniță 303.250 de tone de grâu, cu 88% mai mult față de intervalul amintit anterior, respectiv 144.550 de tone de porumb, cu 35% mai mult față de perioada menționată.

Principalii importatori de grâu românesc au fost Sudan și Egipt în februarie 2019, în timp ce, în privința exporturilor de porumb, principalii cumpărători au fost Egipt și Turcia.

În perioada iulie 2018 - februarie 2019, România a exportat 3,739 milioane tone de grâu, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului anterior, dar cu o scădere de 7% comparativ cu valorile-record înregistrate în iulie 2016 - februarie 2017.

Pe de altă parte, în intervalul septembrie 2018 - februarie 2019, țara noastră a comercializat peste graniță 2,630 milioane de tone de porumb, cu 13,7% mai mult comparativ cu intervalul 2017 - 2018. Faţă de septembrie 2016 - februarie 2017, exporturile au crescut cu 43%.

În perioada raportată, expedierile de grâu în Egipt au crescut cu 19%, până la 819.000 tone, comparativ cu iulie - februarie 2017/2018. Totodată, s-a observat o cerere ridicată din partea țărilor UE (Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit), pe fondul secetei de vară care a afectat cultura de grâu în anumite părți ale UE.

Publicat în Piata agricola

În viziunea numărului 1 din agricultura românească, șeful MADR, Petre Daea, exprimată miercuri, 27 martie 2019, cu ocazia inspectării lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, refacerea sistemului de irigații reprezintă o condiție primordială de păstrare a poziției de lider european în producția de porumb.

„Mă aştept ca România să îşi păstreze poziţia de lider în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia de porumb. Merită asta. România nu trebuie să părăsească locul unu la producţia de porumb şi va fi posibil de menţinut cu o singură condiţie: să readucem sistemul de irigaţii în funcţiune. În condiţiile în care aducem sistemul de irigaţii în funcţiune pe cele două milioane de hectare, România, vrând-nevrând, prin rotaţia culturilor, prin decizia agrotehnică a fermierilor, va însămânţa un milion hectare la irigat. Un milion hectare la irigat, cu 16 tone porumb la hectar fac 16 milioane tone. România pune în jur de 2,5 milioane hectare de porumb. Pe 1,5 milioane hectare, cât este diferenţa, dacă se realizează, în condiţiile cele mai grele de irigat, o producţie între 4 şi 5 tone, iată cum România depăşeste 23 de milioane de tone, ceea ce-i va consacra poziţia de lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura porumbului şi merită asta”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu, citat de corespondenții agențiilor centrale de presă.

În 2018, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare.

Petre Daea s-a aflat miercuri într-o vizită de verificare a stadiului lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei din satul Albina. Aceasta deservește peste 100.000 ha, prin 150 km de canale. Se reabilitează patru stații de repompare cu construcțiile adiacente.

Publicat în România Agricolă

Anul trecut, grâul a reprezentat principalul atu al țării noastre la capitolul comerț exterior (16,1%), cu încasări de 1,037 miliarde de euro la un volum total expediat de 5,886 milioane de tone, încasările fiind similare celor din 2017.

Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, bun tranzacționabil situat pe locul secund în ceea ce privește majorările de volume la comerțul peste graniță, conform Agerpres. Concret, veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane de tone.

Totodată, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.

Pe de altă parte, o scădere masivă a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă (-102,1 milioane de euro), fiind urmate de ţigări (-78,4 milioane de euro), boabe de soia (-50,6 milioane de euro), animale vii din specia bovine (-40,6 milioane de euro), preparate alimentare (-4,4 milioane de euro) şi miere naturală (-4 milioane de euro).

De asemenea, tot anul trecut au scăzut importurile de grâu cu 88,3 milioane de euro, cele de tutun brut (-32,7 milioane de euro), zahăr (-22,9 milioane de euro), lapte şi smântână (-11,1 milioane de euro) şi porumb (-9,2 milioane de euro).

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri.

Țara noastră a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform statisticilor MADR.

Publicat în Știri interne

Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) a dat publicității luni, 11 martie 2019, un raport potrivit căruia țara noastră, alături de Franța, s-a aflat în 2017 pe primele locuri la producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, cu o recoltă care a depășit 14 milioane de tone.

„La producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone)”, se menționează în document.

Tot cu privire la recolta anului 2017, statisticile spun că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 de tone ovăz şi 28.160 de tone de secară şi alte cereale.

Cu privire la recolta de cereale a statelor membre UE, pe prima poziție se afla Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone) și de orz (12,1 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).

În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).

Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală.

Vorbim practic de o majorare de 2,7% faţă de 2016, în ciuda secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone.

Cu toate acestea, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul-record înregistrat în 2014, de 333 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista