Telemeaua de Sibiu a devenit al şaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană (UE), decizia de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate pentru produsul „Telemea de Sibiu” (IGP) fiind publicată, miercuri, 16 octombrie 2019, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Într-o conferință de presă care a avut loc în aceeași zi, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, ministrul de resort, a afirmat că o a doua măsură după înregistrarea produsului s-a văzut deja în intenţia de a intra şi alţi producători în Grupul aplicant, pentru a-şi proteja producţia.

„Au intrat şi alţii în structura aceasta, în Grupul aplicant, pentru a fi şi ei autorizaţi să facă producţia respectivă. Urmărim acest lucru şi, prin Casa de Comerţ, îi dăm acest sprijin, să ducem produsele româneşti pe drumul recunoaşterii şi al siguranţei alimentare şi al autenticităţii produsului în unităţile noastre. Pe acest drum trebuie să mergem, pe de o parte de a proteja producătorul, iar pe de altă parte, evident, şi consumatorul. V-am prezentat rapoarte la controalele noastre în piaţă cu grăsimi hidrogenate, iar acestea nu au ce căuta fără a fi recunoscute pur şi simplu şi să scrii că este dintr-un produs anume. Trebuie să punem o regulă”, a mai spus Daea.

Conform datelor MADR, Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud, proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minimum 21 de zile.

„Laptele folosit pentru fabricarea produsului «Telemea de Sibiu» provine de la animale crescute în zona geografică delimitată şi hrănite în principal pe păşune. Totalitatea factorilor ce vizează modalitatea de creştere şi alimentaţie a animalelor, precum şi tehnicile de prelucrare locale determină specificitatea laptelui ca materie primă şi contribuie la asigurarea caracteristicilor şi a calităţii produsului «Telemea de Sibiu». Particularitatea acesteia este dată de gustul intens şi plăcut, discret acrişor, sărat, care după degustare lasă o senzaţie onctuoasă”, notează ministerul de resort.

Prin vocile autorizate, sursa citată menţionează că asociaţia producătorilor de „Telemea de Sibiu”, compusă din 10 persoane juridice situate în arealul geografic delimitat, a dorit obţinerea recunoaşterii oficiale europene pentru a-şi proteja reţeta tradiţională moştenită din timpuri străvechi şi a oferi consumatorilor produse naturale şi sănătoase.

În prezent, România deţine şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni - IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019) şi Telemea de Ibăneşti Denumire de Origine Protejată (2016), respectiv Telemea de Sibiu - Indicaţie Geografică Protejată.

Publicat în International

Din 2016 încoace, structura exploatațiilor agrozootehnice care beneficiază de subvenții s-a schimbat simțitor, astfel că numărul fermierilor cu vârste sub 40 de ani s-a majorat cu 24 de procente, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferință de presă, în data de 16 octombrie 2019.

„Numărul de beneficiari ai subvenţiilor a scăzut de la un an la altul, un proces natural şi ca răspuns la politica noastră care îşi are sorgintea în Politica Agricolă Comună, dar a crescut suprafaţa, şi a crescut generată de doi factori. Primul a fost acela de a cultiva pământul ţării, iar cel de-al doilea, interesul fermierilor de se cupla la aceste mecanisme de susţinere pe unitatea de suprafaţă. Astfel, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate schimbări substanţiale în structura fermelor care beneficiază de subvenţii. A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, necesar pentru ţară. Evident, a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani. Aceasta a scăzut cu 17% şi a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani. E un lucru bun, e o dinamică pozitivă, este un răspuns pozitiv la politicile pe care le-am instalat în România”, a precizat Petre Daea în conferinţa de bilanţ.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, în perioada 2016-2019, s-a constatat inclusiv o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor lucrate de fermierii de peste 70 de ani.

„Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura țării şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a conchis, pe acest subiect, ministrul de resort.

Potrivit statisticilor agregate de Ministerul Agriculturii, producătorii agricoli români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1 275 743 de hectare în 2016, iar în 2019, aceştia lucrează o suprafaţă de 1 533 337 de hectare, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890 199 hectare în acest an, faţă de         1 032 025 hectare, în 2016.

Fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani exploatează, în prezent, peste 2 345 535 hectare, iar cei între 50 şi 60 de ani 2 051 393 hectare.

Publicat în Știri interne

Potrivit precizărilor făcute de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, proiectul de buget pentru anul 2020 a fost creionat ca un răspuns practic la actualele obiective de guvernare, sumele alocate urmând să susţină programele deja lansate, dar şi altele noi.

„Noi am făcut proiectul de buget pe 2020, am început demult să lucrăm la el, l-am analizat de câteva ori la minister. Am avut în vedere ca proiectul de buget să fie ca un răspuns practic la obiectivele de guvernare pe care le avem, să continuăm programele pe care le-am început şi pe cele lansate, cărora le-am dat drumul spre consultare, şi anume programul de susţinere pentru ardei gras, pentru castraveţi şi vinete în spaţii protejate, pentru a creşte paleta aceasta de produse şi, astfel, să dăm posibilitatea, prin Casa de Comerţ, să le valorifice şi să oprim importurile, dând o alternativă de consum şi pentru consumatori. Avem incluse investiţiile pentru punctele de lansare, investiţiile în sistemul de irigaţii, investiţiile privind reproducţia la taurine”, a menționat oficialul guvernamental.

Ministrul de resort nu a dorit să precizeze cât anume va însemna bugetul în cifre absolute, însă a precizat că s-ar „aşeza” în jurul celui aferent anului 2019.

„În cifră absolută, este o creştere generată de proiectele noi care vin, reproducţia la porcine (...), proiectul pentru avicultură, toate proiectele din zona montană (unităţi de prelucrare, unităţi de sacrificare, centre de colectare), investiţiile din irigaţii. Cifra absolută pentru România este legată de aceste proiecte şi apoi şi de partea de contribuţie, cofinanţarea pentru proiectele pe care noi le-am luat prin PNDR. Nu pot să spun acum o cifră absolută, va creşte, dar se aşază în jurul anului 2019”, a conchis Daea, pe acest subiect.

Anul acesta, Agricultura a avut pregătit un buget de 22,86 miliarde de lei, în creştere cu aproape 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei. Pentru următorii doi ani, 2020 şi 2021, bugetul MADR era estimat la 18,69 miliarde de lei, respectiv 18,49 miliarde de lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, în luna februarie a.c.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 317 milioane de euro reprezintă suma autorizată a fi plătită ca avans din subvenții unui număr de aproximativ 202 000 de fermieri, singurii care, deocamdată, nu vor încasa bani, începând cu data de 16 octombrie, urmând a fi crescătorii de bovine, au anunțat vocile autorizate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și din instituțiile subordonate.

„Am programat pentru azi (n.r. - miercuri, 16 octombrie 2019) să începem la minutul unu, în cumpăna nopţii, şi am început (n.r. - plata avansului pe suprafaţă). Ne-am programat să prelucrăm dosare, avem peste 200 000, până la orele 12:00. Se continuă. Sunt transferaţi peste 317 milioane de euro pentru 202 000 de dosare şi facem acest lucru în continuare, în dorinţa de a termina la timp semănatul în România, pentru că însămânţările în câmp se fac cu bani, se fac de către fermieri, în slujba cărora am fost şi rămân. (...) Suntem în plină campanie de recoltat la porumb, în toate judeţele, în mod deosebit în centrul ţării, şi în plină campanie de însămânţare, suntem în plină activitate în câmp şi, nu întâmplător, toţi cei care aveau responsabilitatea au fost la lucru, ca să dăm banii fermierilor”, a afirmat în primă instanță ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea.

La rândul său, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a adăugat că instituţia pe care o conduce şi-a programat ca, până la 30 noiembrie, să plătească fermierilor români o sumă prevăzută ca avans de 1,4 miliarde de euro.

„Targetul nostru este să plătim 1,4 miliarde de euro până la 30 noiembrie şi, cu siguranţă, aşa cum toate obiectivele pe care ni le-am propus s-au realizat, (...) şi aceşti paşi pe care îi avem de făcut în această perioadă o să-i realizăm. Categoric că fiecare fermier aşteaptă ca în prima zi să fie plătit, dar reamintesc că plata avansului se face în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar în această perioadă toţi fermierii sperăm să primească această sumă, iar începând cu 1 decembrie vom declanşa plata final, ca în fiecare an. Singura categorie care nu intră la plata avansului sunt crescătorii de bovine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul bovin. De ce? Pentru că perioada de retenţie este de şase luni de zile, aceasta fiind încheiată după 15 noiembrie. La 1 decembrie vom începe cu dânşii ca şi ei să fie prioritizaţi”, a spus Adrian Pintea.

Perioada de retenţie este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată, trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea, inclusiv în evidenţele acesteia.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plafonul pentru schemele de plată din campania 2019 este de 1,75 miliarde de euro.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 866 000 de cereri unice de plată, cu peste 9,6 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Publicat în Finantari

Ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, a afirmat luni, 14 octombrie 2019, profesorul de economie, Mircea Coșea.

„Acest magazin este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce până la urmă la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, a spus Coşea.

În continuarea afirmațiilor economistului, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, a spus că balanța comercială poate fi echilibrată doar dacă producția agroalimentară românească este valorificată prin intermediul comerțului civilizat.

„Noi ne-am aşezat pe acest culoar cu interesul statal, cu interesul pe care l-a spus domnul profesor Coşea: de a echilibra balanţa, pentru că altminteri nu poţi. Nu poţi să echilibrezi neproducând şi nerealizând producţii şi apoi nevalorificându-se într-o reţea stabilă şi într-un mod civilizat cum este acesta”, a subliniat Daea.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că își dorește ca acest proiect al magazinelor să fie continuat și restul magazinelor să fie deschis până la sfârșitul anului.

„România are potenţial, are oameni valoroşi şi iată că acum am putut vedea un al doilea magazin în Bucureşti, pentru că primul a fost la Sibiu, cu produse tradiţionale. Până la sfârşitului anului, aşa cum ne-am făcut planul, şi sper că acest plan va fi pus în aplicare, vom avea, în fiecare capitală de judeţ, un magazin. Produsele româneşti sunt realizate cu mult suflet, aici este foarte mult suflet pe care îl transferă producătorii către consumatori. Continuăm cu magazine la Craiova, la Slatina, la Piteşti, în Timiş şi în Teleorman”, a continuat ministrul interimar al Agriculturii.

La rândul său, şeful Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, Adrian Izvoranu, a precizat că vom avea pe rafturi tomate românești la iarnă, singura necunoscută fiind, deocamdată, prețul, dată fiind prezența pe o piață concurențială.

„Vreau să vă dau şi eu o veste: românii mâncau şi pe vremea când nu existau importatorii. De mii de ani, locuitorii acestui teritoriu mâncau şi în lipsa importatorilor, sunt mâncăruri tradiţionale. (...) Foarte mulţi legumicultori au început deja să îşi încălzească spaţiile de recoltare şi asta înseamnă că o să avem roşii româneşti inclusiv iarna, iar preţurile vor fi preţurile pieţei, fir-ar să fie, pentru că suntem într-o economie de piaţă, dar noi, Casa, vom încerca să le ţinem cât mai jos”, a afirmat Izvoranu.

Supermarketul bucureștean este situat foarte aproape de Piaţa Universităţii, pe strada Biserica Enei, şi are o gamă de produse româneşti tradiţionale provenite de la fermieri, precum legume şi fructe, ouă, pâine, produse lactate şi mezeluri, dulceţuri, siropuri, miere şi conserve. Preţurile sunt comparabile cu preţurile din piaţă.

Magazinul are şi un colţ, făcut special pentru studenţi, unde aceştia pot consuma sendvișuri, sarmale maramureşene sau cârnaţi cu mămăligă, dar şi cafea - singurul produs care nu este de proveniență autohtonă.

Publicat în Știri interne

Luni, 14 octombrie 2019, începând cu ora 15:30, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, va participa la inaugurarea magazinului Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, din Bucureşti, a anunțat instituția guvernamentală.

Acesta este cel de-al doilea din lanţul de 60 de magazine propuse a fi deschise în acest sistem.

„Magazinul din Bucureşti, situat foarte aproape de Piaţa Universităţii, pe strada Biserica Enei, va avea toată gama de produse româneşti atestate tradiţional, de la vin, până la sarmale. După deschiderea acestui magazin, vor urma altele în Slatina, Craiova, Piteşti, Alexandria, Timişoara, iar până la finele anului vor exista astfel de magazine cu produse tradiţionale, provenite de la micii producători, în fiecare reşedinţă de judeţ”, a precizat Daea.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” şi-a propus să înfiinţeze la nivel naţional o reţea de 60 de magazine cu produse tradiţionale provenite de la micii producători români.

La sfârșitul lunii iulie, anul curent, Adrian Izvoranu, preşedintele Casei, preciza că produsele care se vor regăsi în aceste magazine vor fi atât produse proaspete, cât şi conservate.

„Este nevoie de aceste magazine pentru a face legătura între brazdă şi farfurie. Ce recoltează producătorul acela mic, cu 2 000 de metri pătraţi în curte, diseară să fie deja pe tarabe. Aceea este marfa bună, proaspătă, gustoasă şi românească, care valorifică munca micilor producători”, menționa oficialul.

Casa de Comerţ pune la dispoziţia micilor producători centre de colectare a produselor, inclusiv unele mobile, dar şi o reţea de distribuţie.

Izvoranu preciza că adaosul practicat de Casa de Comerţ va fi de maximum 30% peste preţul de achiziţie de producători.

Publicat în Știri interne

La 24 de ore de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a explicat la Digi 24 ce însuşiri trebuie să aibă cei care activează în agricultură, calităţi pe care viitorii guvernanţi nu le deţin.

„Eu am îngrijorare mare. Sunt îngrijorat pentru că îi cunosc, eu îi cunosc pe toţi. Ca să faci treabă în agricultură, trebuie să fii devotat acestui sector. Trebuie să munceşti mult. Lor nu le place munca, reţineţi ce vă spun, omul Daea, inginerul Daea şi astăzi, ministrul Daea. Ca să faci treabă în agricultură trebuie să te sacrifici, să-şi sacrifici familia, să-şi sacrifici timpul liber. Nu sunt în stare de acest lucru, vă spun eu, cu toată puterea. Și-mi pare rău că spun acest lucru, pentru că îi cunosc, dacă nu i-aş fi cunoscut, aş fi avut rezerve, dar din acest punct de vedere nu am nicio rezervă”, precizat oficialul guvernamental.

El a adăugat că este îngrijorat cu privire la proiectele dezvoltate sub mandatul pe care, deocamdată, îl exercită și se teme că nu vor fi duse la îndeplinire.

„Mă îngrijorez, ascultaţi-mă. Eu sunt îngrijorat că aceste proiecte pe care le-am început şi sunt în plină derulare, se opresc. Sunt îngrijorat că aceste proiecte nu se vor duce la îndeplinire. În 2004, am lăsat 17 puncte de lansare antigrindină şi în 13 ani au făcut şapte. În opt ani de zile, patru guverne au făcut trei hotărâri de guvern, iar noi am făcut 49. Aceasta este îngrijorarea mea. Ritmul de muncă, capacitatea de angajare profesională şi evident, dorinţa de a face în România. Nu le place construcţia, lor le place să dărâme, nu să construiască”, a mai punctat Daea.

Nu în ultimul rând, discutând despre situaţia din PSD la acest moment, ministrul Agriculturii a recunoscut că este „o atmosferă de îngrijorătoare, pentru că ştim la ce proiecte am dat drumul. Sigur că avem această îngrijorare dacă nu se continuă şi avem mari semne de întrebare datorită faptului că îi cunoaştem cum au acţionat în perioada anterioară. Eu sunt om al zilei şi cunosc realitatea”.

Altfel stăteau lucrurile la începutul săptămânii

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea la acea vreme.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României demitea însă guvernul PSD, joi, 10 octombrie 2019, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

sursa: Mediafax, Digi 24, Surse și Resurse

foto credit: Romulus Boancă

Publicat în Știri interne

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

În ciuda practicilor obișnuite din plen, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari. Doar patru dintre ei au votat împotrivă.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, actualul guvern continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2 din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situații, sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece, pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

„După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva, te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă, pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

La finele ședinței din Parlament de joi, Viorica Dăncilă a declarat: „Plecăm cu datoria împlinită. Ne dorim să plecăm, să lăsăm un nou guvern cu un program de guvernare”.

Publicat în Eveniment

Producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie 2019, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, 8 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/ha.

În ceea ce privește speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Nu cu mult timp în urmă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

De pe cele 2,1 milioane de hectare însămânțate cu grâu, la începutul anului agricol, în acest an, fermierii români au recoltat puțin peste 10 milioane de tone de materie-primă, calculele indicând o scădere de la an la an de 80 000 de tone, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Conform datelor agregate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și transmise sursei citate, cel mai bun randament la hectar a fost obţinut în judeţele Giurgiu (5 800 kg/ha grâu), Satu-Mare (5 700 kg/ha), respectiv Timiş (5 500 kg/ha).

„Campania de cereale păioase s-a încheiat şi avem date preliminare care, evident, vor fi consemnate în dările de seamă statistice ce se vor întocmi cu ocazia depunerii formularului Agri2 B la direcţiile de statistică judeţene. Acum, putem spune că, de pe cele 2,1 milioane de hectare, producţia de grâu obţinută anul acesta depăşeşte 10 milioane de tone, fiind în apropierea recoltei de anul trecut. E un minus de circa 80 000 de tone. Media obţinută în 2019 este de aproximativ 4 800 de kilograme la hectar. E o producţie bună, într-un an agricol dificil, datorită faptului că seceta de anul trecut nu a permis răsărirea în toamnă, iar grâul, în proporţie de 85% din suprafaţă, a răsărit în primăvară. Ca o caracteristică generală, se constată o uniformitate a producţiilor între judeţe, legată fiind capacitatea fermierilor de a lucra terenul şi de condiţiile uniforme din punctul de vedere al climei”, a menționat oficialul guvernamental.

Tot Daea a mai adăugat că, în cazul orzoaicei, producția este ușor mai mare față de cea din anul agricol 2017-2018, pe fondul majorării suprafeței însămânțate.

„La orzoaică, avem o producţie asemănătoare cu cea de anul trecut, diferenţele fiind de vreo 90 de kilograme în minus la media/hectar, deşi per total s-a obţinut mai mult, deoarece a fost un supliment de suprafaţă. Astfel, de pe 63 480 de hectare, s-au obţinut anul acesta o medie de 4 552 kg/ha şi o producţie totală de 288 975 tone. La orzoaica de primăvară, s-a obţinut o producţie superioară faţă de anul trecut, atât la medie, cât şi pe total. Şi la mazăre avem o producţie medie substanţial mai mare faţă de anul trecut, respectiv 2 340 kg/ha, faţă de 1 439 kg/ha anul trecut. Trebuie să spunem că cifrele au o anumită relativitate, pentru că sunt date preliminare, însă nu se vor consemna diferenţe mari la final”, a explicat ministrul de resort.

În ceea ce privește cultura rapiței, Petre Daea a anunţat că anul în curs a fost unul în care s-a pierdut jumătate din producţia de rapiţă, această cultură fiind afectată de seceta din toamna anului trecut.

„În schimb, anul acesta, am avut o producţie mult mai mică la rapiţă. Am pierdut aproape jumătate din suprafaţa de rapiţă datorită faptului că în toamnă nu a răsărit, iar suprafaţa respectivă a fost însămânţată, fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, de aceea suprafeţele cu aceste culturi sunt mai mari decât anul trecut. În aceste condiţii, la rapiţă am obţinut o medie de 2 374 kg/ha, faţă de 2 487 kg/ha anul trecut. Avem cu aproape 900 000 de tone mai puţin faţă de anul trecut, adică o producţie totală de 685 723 de tone obţinută de pe 288 899 hectare”, a conchis şeful MADR.

Datele statistice preliminare ale ministerului de resort arată, pentru 2019, o producţie totală de 10 051 997 tone de grâu, faţă de 10 138 546 tone în anul 2018, o medie de 4 786 kg/ha (4 803 kg/ha în 2018) şi 2 100 178 hectare recoltate în 2019 versus 2 110 665 hectare, în 2018.

În cazul producţiei totale de grâu, secară şi triticale, aceasta a ajuns, în 2019, la 10 427 706 tone, în scădere cu circa 138 000 faţă de 2018, randamentul fiind de 4 759 kg/ha, iar suprafaţa totală recoltată la 2 191 599 hectare. Comparativ, în anul 2018, s-a obţinut de pe 2 211 599 hectare cultivate cu grâu, secară şi triticale o producţie totală de 10 565 780 tone, cu o medie de 4 777 kg/ha.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 22