pesta porcina africana - REVISTA FERMIERULUI

Cele mai noi date statistice privind situația prezenței pestei porcine africane în Bihor, valabile până la data de 9 august 2018, indică un număr de 27 de focare, dintre care 26 la porcii domestici şi unul la mistreţi, comparativ cu cele 20 de focare existente la sfârşitul lunii iulie.

Conform unui document de presă dat publicităţii vineri de DSVSA Bihor, focarele au fost diagnosticate pe raza următoarelor localităţi: Crestur, Olosig, Cherechiu, Sânicolaul de Munte, Abrămuţ, Cheşereu, Cubulcut, Albiş, Galoş Petreu şi Făncica - la porcii domestici, respectiv la porcii mistreţi în Cubulcut - Fond vânătoare 9.

În vederea prevenirii răspândirii bolii, au fost uciși atât porcii bolnavi, cât şi cei care au fost în contact cu aceştia şi au fost recoltate probe pentru examene de laborator de la animalele moarte şi sacrificate, fiind afectaţi în total 261 de porci.

Potrivit procedurilor, specialiştii din cadrul DSVSA Bihor au luat imediat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiilor, impunerea de restricţii de mişcare, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor afectate, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate.

DSVSA Bihor a informat că focarele au fost identificate în baza buletinelor de analiză emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit anunțului făcut vineri, 10 august 2018, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), de la 1 ianuarie și până în prezent, numărul focarelor de pestă porcină africană confirmate pe teritoriul României a ajuns la 645, acestea fiind active în opt judeţe din nord-vestul şi sud-estul ţării.

„În perioada 1 ianuarie - 10 august a acestui an, au fost confirmate în România 645 de focare de Pestă Porcină Africană (PPA) la porcii domestici, dintre care 640 în gospodăriile populaţiei, una într-o exploataţie de tip A, trei în exploataţii comerciale şi într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost confirmate 30 de cazuri de PPA în mediul silvatic, la mistreţi”, precizează specialiștii ANSVSA.

La începutul acestei săptămâni, numărul porcilor ucişi era de peste 83.000.

PPA evoluează în România în două zone geografice, cu dinamică diferită. Astfel, în zona de nord-vest, boala evoluează lent, chiar staţionar, cu un număr de 35 de focare, confirmate în judeţul Satu Mare (nouă în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi), în judeţul Bihor (26 în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ) şi în judeţul Sălaj (două cazuri la mistreţ).

În zona de sud-est a României, au fost înregistrate 610 focare de PPA, respectiv în judeţul Tulcea - 494 de focare, dintre care 489 de focare în gospodăriile populaţiei, trei în exploataţii comerciale, două la SC Carniprod SRL (unul la abatorul şi unul la ferma acestei societăţi comerciale) şi unul la SC Pigcom, într-o exploataţie de tip A, iar 17 cazuri au fost înregistrate la mistreţi.

În judeţul Brăila sunt active 23 de focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Constanţa - 29 în gospodăriile populaţiei, judeţul Ialomiţa - 62 în gospodăriile populaţiei, în judeţul Galaţi - două în gospodăriile populaţiei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Astfel, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

Publicat în Interviu

În ciuda faptului că activitatea din târgurile şi oboarele din 10 localități sucevene a fost suspendată temporar, iar comercializarea animalelor vii este ilegală, circulaţia acestora „nu este stăpânită”, singura soluţie pentru rezolvarea problemei fiind instituirea de filtre de control în toată ţara, a precizat miercuri, 8 august 2018, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari, fost director al DSVSA Suceava, medicul veterinar Petrea Dulgheru.

În opinia sa, măsurile privind prevenirea şi combaterea pestei porcine africane (PPA) ar trebui să fie mult mai ferme, în condițiile în care virusul mult blamat se răspândeşte foarte repede din cauza mistreţilor şi, de aceea, efectivele ar trebui reduse.

„Autoritatea Sanitară Veterinară este depăşită, deoarece aceste măsuri trebuie luate împreună cu ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, împreună cu silvicultorii, întrucât numărul de mistreţi a crescut, iar recolta este scăzută. Dacă Fondul de Vânătoare al Romsilva este supravegheat de medici veterinari care au contracte de prestări servicii, pe celelalte fonduri, în special ale AJVPS, nu se face nimic, nimeni nu supraveghează, nimeni nu monitorizează”, a conchis Dulgheru.

Potrivit spuselor dr. Dănuț Corneanu, șeful DSVSA Suceava, cu ocazia Colegiului Prefectural de marți, 31 iulie 2018, târgurile de animale vii din zece localităţi au fost închise pentru o perioadă nelimitată, în vederea prevenirii răspândirii PPA.

Mai exact, este vorba de târgurile din Udeşti, Gura Humorului, Milişăuţi, Boroaia, Arbore, Vereşti, Moldoviţa, Dolhasca, Liteni şi Bogdăneşti, toate, autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar.

De asemenea, primăriile localităţilor pe raza cărora funcţionează târguri de animale neautorizate sanitar-veterinar, respectiv Rădăuţi, Vicovu de Sus, Marginea, Dărmăneşti, Comăneşti, Vultureşti, Zvoriştea, Mălini şi Suceava, au fost informate că orice activitate de comercializare a animalelor este interzisă.

PPA a început să activeze în România în urmă cu aproape un an, în zona de nord-vest. În luna iunie a acestui an, atunci când s-au identificat primele focare în zona de sud-est a României, în Delta Dunării, evoluţia virusului a devenit agresivă, conform autorităţilor naţionale, iar din acest motiv s-a decis luarea unor măsuri suplimentare de combatere a virusului.

Publicat în Ultimele noutati

Tocmai pentru faptul că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a impus o abordare comunicațională cu presa doar prin vocea domniei sale (și aceasta cu sincope și doar cu o parte a mass-mediei) - a se vedea cazul cotidianului Libertatea care publică un interviu incendiar în care, în mod clar, în ceea ce privește prevederile OMADR 1295/03.08.2018, șeful MADR afirmă: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”, iar la Agerpres și la Antena 3 afirmă cu totul și cu totul altceva -, respectiv foarte rar, autorizat, prin spusele altora (cazul Hodișan, DAJ Bihor), amalgamul tinde să devină o obișnuință neplăcută.

Și totul, coroborat cu o degringoladă la nivel de birou de presă (de înțeles în cadrul acestei Omertà impusă structurilor de decizie din MADR), chiar dacă, individual, cei de acolo sunt niște profesioniști cu ștate vechi în ale comunicării, situația devine alarmantă la nivel de comunicare în situații de criză.

Practic, OMADR 1295 din 3 august 2018 a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe Daea să se contrazică în aceeași zi. Potrivit unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

IMG 20180807 205622„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (deocamdată) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!! În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Ardem porumbul pe câmpiile țării, domnule ministru al Agriculturii, Petre Daea? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Concret, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres.

Tot în comunicatul Daj Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Cum stă treaba până la urmă, domnule ministru?

Într-o intervenție televizată, ministrul Agriculturii, vădit deranjat de scandalul generat, precizează iritat realizatorului de emisiune că lanul de porumb în care s-a descoperit un mistreț mort (cel mai probabil, din cauza PPA) urmează să fie igienizat, nu distrus/ars, afirmație contradictorie celei din interviul din cotidianul Libertatea/comunicatul de presă, copie fidelă a ordinului.

„(...) Spunem foarte clar: - e un ordin, e adevărat, (...) al ministrului Agriculturii, semnat de mine, care are la bază Hotărârea nr. 3 din 1 august 2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și care spune foarte clar – transmisă cu caracter intern la Direcțiile Agricole (...) dacă, Doamne-ferește, există vreun porc mistreț care a murit într-un lan de porumb, care a murit într-un câmp, ca atare, într-o cultură, ca atare, dacă a murit, locul respectiv se igienizează; n-are treabă cu cultura și dacă acel mistreț este purtător de virus”, afirmă Daea la Antena 3.

Și domnia sa explică cum anume ajunge mistrețul să infesteze cu virusul PPA plantele în cauză: „El (n.r. - mistrețul), în chinurile bolii, distruge niște plante, le culcă, le mușcă, face dezordine, culcă plantele respective. Nu-i vorba de cultură, nu-i vorba de suprafață, este vorba doar despre plantele respective care, poate, sunt sub el. A venit un nenorocit de hârciog, l-a luat de ureche, a luat o bucată din el, fiind cu virusul, și a pus-o pe o altă plantă, jos, acele plante nu se recoltează, acele plante se izolează și se neutralizează la fața locului. Ce înseamnă neutralizare? O substanță specifică, biodegradabilă... Unde vedeți dumneavoastră că se dă foc?”.

Daea a adăugat că OMADR 1295 din 3 august 2018 nu este controversat, ci „este stăpânit de dorința de a pune ordine în combaterea și prevenirea bolii și este fundamentat pe cazuri practice” pe care șeful MADR le-a IMG 20180807 WA0005consemnat ca posibile „în condițiile în care un alt mistreț care moare într-o cultură culcă niște plante, plantele de porumb... ”. Bun. Și tiparul comunicațional alambicat continuă. „Același tratament se întâmplă și în pădure. Găsești un mistreț în pădure care a murit? Nu tăi pădurea, domnule. Dezinfectezi în locul respectiv. Acolo sunt buruieni, acolo sunt plante efemere care se curăță, se dezinfectează cu o substanță, practic neutralizezi”.

Daea la Agerpres - Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole

De această dată, pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, ministrul Agriculturii în exercițiu, Petrea Daea, afirmă că ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, aşa cum au apărut informaţiile în spaţiul public, ci doar a locului unde a fost găsit un focar de pestă porcină africană la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură, iar până în prezent nu există o astfel de situaţie în România. Contrar afirmațiilor din comunicatul de presă, dar și din cotidianul Libertatea.

Să înțelegem, domnule ministru, până la urmă, distrugerea sau arderea culturilor agricole pot fi posibile în locul/locurile unde a fost găsit un focar de PPA la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură?

Se recoltează materia primă sau nu? Ce se întâmplă cu suprafața-miriște? OMADR în cauză este obligatoriu pentru toată lumea sau are doar caracter intern? Ați dat interviu cotidianului Libertatea în care ați precizat cuvântul „ardere”? Biroul de presă al MADR nu a explicat acest ultim aspect.

„Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde a apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreţ, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiştii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă. Deci, dacă se găseşte în cultură un mistreţ mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuieşte şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocoleşte locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, or, nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de faţă, nu avem nicio astfel de situaţie. Nu există la această dată vreun caz în România”, a precizat, marţi, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

prtscrn AgerpresTot în declarațiile date pentru Agerpres, Daea a mai afirmat că este inadmisibilă o asemenea interpretare „alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, potrivit căreia fermierii sunt obligaţi să îşi ardă culturile agricole din cauza pestei porcine africane.

„Am fost informat azi că oameni, care nu ţin cu ţara aceasta, sunt lipsiţi de orice raţiune, lansează asemenea interpretări. Ordinul sună foarte clar: în condiţiile în care se găseşte un mistreţ mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem ţara? Rămân consternat de informaţiile din presă care pot face rău ţării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a adăugat Daea.

Nu înțelegem unde este interpretarea, în condițiile în care ați afirmat pentru Libertatea următoarele: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”.

Cireașa de pe tort

Pentru că s-a insistat pe subiect, la ceas târziu de seară, după intervențiile halucinante de la Libertatea, dar și în urma cover-up-urilor de la Antena 3 și Agerpres, vine și comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii, pe subiect.

„Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole!”, este titlul documentului de presă transmis de biroul de presă al MADR.

comunicat MADRBâlbâială totală. Declarația de seară, recepționată la ora 19:40, este o copie fidelă a declarațiilor ministrului de la Agerpres, material publicat la ora 18, nici măcar o adăugire sau altceva.

Redăm integral textul comunicatului: „Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreț, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiștii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situații de urgență. Deci, dacă se găsește în cultură un mistreț mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuiește şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocolește locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, ori nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de față nu avem nicio astfel de situație. Nu există la această dată vreun caz în România. Ordinul sună foarte clar: în condițiile în care se găsește un mistreț mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem țara? Rămân consternat de informațiile din presă care pot face rău țării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Ce nu înțelegem este de ce într-un cotidian central cu mare trafic, cum este cazul Libertatea, un ministru face anumite afirmații pentru ca, la câteva ore mai târziu, acestea să nu fie dezmințite în mod direct? Nu am auzit nimic că jurnaliștii Libertatea ar fi scris altceva decât ceea ce a afirmat Daea. Cine dezinformează? Un jurnalist al unui cotidian, cel care a publicat un interviu? Ministrul Petre Daea, în comunicările sale ulterioare? Deocamdată, nu știm. Cert este că informațiile se bat cap în cap. Așteptăm clarificările cu privire la afirmațiile făcute pentru Libertatea și de ce acestea au fost dezmințite, indirect, ulterior.

Pe de altă parte, conștientizăm lupta intensă a autorităților cu acest virus care a generat pagube imense. Nu este ușor să gestionezi o situație de criză, însă planurile de contingență ar trebui neapărat să conțină și modalități eficiente de comunicare.

Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 578, în 98 de localităţi din opt judeţe (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi). Până în prezent, au fost ucişi peste 78.000 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei.

Până la acest moment, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea a plătit 197.000 de lei unui număr de 78 de persoane fizice, în gospodăriile cărora a fost identificat virusul pestei porcine africane (PPA).

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, medicii veterinari au în lucru 42 de dosare în valoare totală de 210.000 de lei şi continuă acţiunile de sacrificare a suinelor dintr-o exploataţie comercială.

„Acţiunea de eutanasie a suinelor dintr-o primă exploataţie comercială s-a încheiat, iar acum se efectuează dezinfecţia fermei şi neutralizarea produselor de origine non-animală. În cazul celei de-a doua exploataţii în care s-a identificat PPA, s-au eutanasiat 10.200 de capete dintr-un efectiv de 17.000”, a afirmat Mitică Tuchilă, citat de presa mainstream.

Șeful DSVSA Tulcea nu a putut preciza valoarea despăgubirilor care vor fi achitate fermelor comerciale, în condiţiile în care evaluarea pagubelor nu s-a încheiat. Acesta a afirmat însă că inclusiv Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă, care deţine o fermă cu 350 de capete de porcine, va primi despăgubiri, după ce animalele deţinute au fost sacrificate din cauza prezenţei PPA.

„În 10 zile, se aşteaptă propunerile de modificare a actelor normative care vor permite punerea în practică a măsurilor luate pe data de 1 august de către Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă privind combaterea PPA, iar, ulterior, se va trece la recoltarea mistreţilor. Despre evoluţia PPA în Europa şi în statele non-UE s-a ştiut de cel puţin doi ani, iar Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară a luat măsuri. S-au instruit personalul direcţiilor silvice, asociaţiile de vânători şi pescari, s-au transmis adrese crescătorilor particulari de suine şi în special exploataţiilor comerciale şi s-au făcut şi simulări privind prezenţa PPA. Anul trecut, la Tulcea am avut o asemenea simulare”, a adăugat directorul DSVSA.

Planul de măsuri suplimentare adoptat de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă privind combaterea PPA prevede ca în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului să se recolteze integral prădătorii din zonele afectate.

Mistreţii şi prădătorii care vor fi recoltaţi prin vânători la pândă sau dibuire vor fi depozitaţi în centre de colectare a vânatului sau în lăzi frigorifice depozitate în spaţii special amenajate, iar dacă analizele sanitar-veterinare vor confirma prezenţa PPA, carnea acestora va fi incinerată sau îngropată. În caz contrar, ea va putea fi valorificată, potrivit planului autorităţilor.

În 57 de localităţi din judeţul Tulcea evoluează PPA, iar numărul total al focarelor a fost luni dimineaţa de 466. De la începutul lunii iunie până în prezent, au fost sacrificate 2.950 de suine din gospodării private.

Luni-dimineaţă, 6 august 2018, DSVSA a înregistrat 16 suspiciuni de PPA în nouă localităţi din judeţ, probele confirmate în laboratorul din Tulcea fiind transmise spre reconfirmare Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti.

PPA a început să activeze în România în urmă cu aproape un an, în zona de nord-vest. Începând din luna iunie a acestui an, atunci când s-au identificat primele focare în zona de sud-est a României, în Delta Dunării, evoluţia virusului a fost agresivă, conform autorităţilor naţionale, iar din acest motiv s-a decis luarea unor măsuri suplimentare de combatere a virusului.

PPA nu afectează oamenii, dar are impact la nivel social şi din punct de vedere economic. Această boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice are o evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc, iar pentru ea nu există vaccin şi nici tratament. Boala nu este periculoasă pentru oameni, însă oamenii pot reprezenta o sursă de infecţie prin echipamentul sau hainele nedezinfectate purtate în focare şi nerespectarea normelor sanitar-veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare.

Publicat în Știri interne

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Publicat în Zootehnie

Pesta porcină africană s-a extins până la această oră în 98 de localităţi din opt judeţe ale țării, au fost confirmate în total 545 de focare și au fost uciși 61.594 de porci, din acest total 49.647 de capete aparținând unei exploataţii comerciale de tip A în alte exploataţii comerciale industriale, potrivit datelor anunţate vineri, 3 august 2018, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În ceea ce priveşte despăgubirile, la nivel naţional până la data de 2 august 2018 au fost plătite în baza a 56 de dosare, în valoare de 148.140 de lei, iar alte 428 de dosare, în sumă totală de 2,065 milioane de lei, urmează să fie date în plată.

„De la data confirmării prezenţei pestei porcine africane (PPA) în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare, se constată că în zona de N-V a României boala evoluează lent, chiar staţionar, confirmându-se în 14 localităţi din judeţele Satu Mare, Sălaj şi Bihor. Au fost afectaţi 13 porci mistreţi şi au fost ucişi 175 de porci domestici. În zona de S-E a României, evoluţia bolii este agresivă. Boala a fost confirmată în 84 de localităţi din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa şi Galaţi. Au fost ucişi 11.772 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în trei ferme comerciale, până în data de 2 august 2018, au fost ucişi 49.647 de porci. Acţiunea de ucidere în două ferme comerciale (n.r. - deţinute de Carniprod) a fost finalizată şi s-a efectuat prima dezinfecţie, iar în cea de-a treia (n.r. - Pigcom din judeţul Tulcea) s-a început uciderea porcilor. Au fost afectaţi şi 20 de mistreţi”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

Conform acelorași date ale autorității, în regiunea de nord-vest a României, în judeţul Satu Mare, sunt șase focare în gospodăriile populaţiei şi nouă cazuri la mistreţi, în judeţul Bihor - 21 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, iar în judeţul Sălaj - două cazuri la mistreţi. În regiunea de sud-est a României, în judeţul Tulcea sunt 471 de focare, din care 467 focare în gospodăriile populaţiei, un focar în exploataţie comercială de tip A, trei focare în exploataţii comerciale industriale şi 17 cazuri la mistreţi, în judeţul Brăila sunt 14 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Constanţa - 16 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Ialomiţa - 16 focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Galaţi există un focar într-o gospodărie.

Prin focar de PPA se înţelege evoluţia bolii într-o exploataţie care numără unu sau mai mulţi porci la care s-a confirmat infecţia cu virusul pestei porcine africane, precizează ANSVSA.

„Evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii”, afirmă reprezentanţii ANSVSA.

(CITEȘTE ȘI): Autoritatea solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. În acest sens, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Toate animalele suspectate trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire. Pentru oameni, acest virus are, însă, impact la nivel economic şi social.

Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a fost convocat, miercuri după-amiază, în vederea aprobării Planului suplimentar de acțiuni pentru combaterea pestei porcine africane.

Printre măsurile aprobate se află reducerea efectivului de mistreţi, prin vânarea unei cote suplimentare de intervenţie aprobată de Ministerul Apelor şi Pădurilor, în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative, situat sub valoarea de 0,5 exemplare/kmp, conform prevederilor Directivei nr. 60 /2002; recoltarea probelor la mistreţii împuşcaţi şi găsiţi morţi pentru a se decide destinaţia carcaselor, imediat după obţinerea rezultatelor probelor, în maximum 48 de ore de la prelevarea acestora; în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului se vânează integral prădătorii din zonele afectate; vânătoarea organizată în zonele afectate şi în afara lor se realizează cu vânători autorizaţi, personal silvic, personal de vânătoare angajat şi cu alte categorii de personal, care vor fi instruite în acest sens de personalul abilitat; în zonele în care s-a identificat PPA la porcii domestici, în fondul de vânătoare aflat pe raza UAT respectivă se realizează vânătoare intensivă, până la limita cotelor optime a efectivelor de mistreţi.

De asemenea, pentru Tulcea şi Constanţa, Insula Mare a Brăilei şi Balta lalomiţei se va proceda la uciderea preventivă a tuturor mistreţilor şi prădătorilor, în condiţiile legii; în zonele de frontieră cu Ucraina, Republica Moldova şi Ungaria se va acţiona pentru uciderea prin împuşcare a porcilor mistreţi şi a prădătorilor specifici, cu echipe mixte formate din vânători autorizaţi, personal silvic, cu sprijinul personalului MAI, până la linia frontierei de stat, conform prevederilor legale în vigoare; în punctele de trecere a frontierei se vor institui filtre pentru dezinfecţie, inclusiv dezinfectoare pentru mijloace de transport rutier.

Nu în ultimul rând, la nivel naţional, cu ajutorul autorităţilor publice locale, la intrările şi ieşirile din zonele infectate şi din gospodăriile populaţiei care deţin porci se vor instala dezinfectoare individuale, în termen de maximum cinci zile de la adoptarea prezentului plan de măsuri. Substanţele necesare pentru dezinfectoarele individuale vor fi asigurate de către autorităţile publice locale, iar fondurile aferente se vor asigura prin bugetul consiliilor judeţene din fonduri cu destinaţie specială pentru PPA.

Totodată, plantele afectate de mistreţi şi consumate parţial nu vor fi dislocate din zona de cultură şi vor fi neutralizate la faţa locului de către fiecare proprietar, iar înainte de recoltare, toate tarlalele vor fi verificate, iar zonele afectate vor fi izolate şi neutralizate la faţa locului de către proprietar/utilizator. Toate maşinile agricole, combinele, tractoarele, la ieşirile din tarlale şi deplasarea acestora dintr-o solă în alta, vor fi dezinfectate de către proprietar/utilizator.

Focarele de PPA sunt active în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

La finalul întâlnirii Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), prezidată de ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, și convocată la solicitarea Comitetului Național pentru Combaterea Bolilor (CNCB), secretarul de stat MAI Raed Arafat a precizat că în lupta autorităților cu extinderea focarelor de pestă porcină africană (PPA) pe teritoriul României se va implica inclusiv Biserica Ortodoxă.

Acest for ar urma să facă parte dintr-un amplu angrenaj comunicațional de informare a deținătorilor de porcine cu privire la înțelegerea mai în detaliu asupra pericolelor generate de nedeclararea prezenței bolii la suinele din gospodărie.

Mai mult, clerul, primarii și toate autoritățile competente ar urma să-i informeze pe cei de la sate că nu vor pierde nimic dacă anunță că un porc este bolnav, în condițiile în care aceștia vor primi despăgubiri cu care Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este deja de acord. Cu ocazia întâlnirii la care au participat toate instituțiile care sunt implicate în acest demers, a fost emisă o hotărâre a CNSU prin care se aprobă planul Planul suplimentar de Acțiuni pentru Combaterea Pestei Porcine Africane.

„Trebuie să se înțeleagă – această boală nu are vaccin pentru animale; este extrem de agresivă. Important este că ea nu afectează sănătatea omului. (...) Pentru a limita răspândirea ei, este necesară colaborarea populației. Asta înseamnă toate măsurile care se impun, fie că sunt măsuri de a ucide porcii domestici dintr-o zonă afectată, fie alte măsuri de dezinfecție, de prevenire, sunt extrem de importante, astfel încât această boală să nu se răspândească. S-au confruntat unii prefecți și unii colegi din unele județe cu refuz total de a-i lăsa să intervină. Faptul că nu intervin în astfel de focare înseamnă că această boală se răspândește și în alte zone ale țării și continuă să se răspândească. Oprirea ei depinde de măsurile care se iau și de colaborarea populației. Faptul că se despăgubește este un lucru care s-a anunțat (...). Omul trebuie să înțeleagă că n-are de ce, dacă porcul este bolnav, să-l sacrifice, după care, în mod ascuns, să-l ducă într-o altă zonă și să-l vândă, pentru că așa se transmite boala. Mai degrabă îl anunță, primește despăgubirea și lasă autoritățile să rezolve situația la fața locului, astfel încât să fie prevenită răspândirea bolii”, a afirmat Raed Arafat într-o conferință de presă. „Aceste mesaje urmează să facă parte dintr-o campanie intensă care va fi derulată și cu implicarea Departamentului pentru Situații de Urgență, prin toate mijloacele, și a celorlalte autorități care sunt implicate, și local, și național. Aceste mesaje urmează să fie transmise pe toate căile posibile, inclusiv prin primar, prin biserici, la sate, și prin toate mijloacele, astfel încât oamenii să înțeleagă ce înseamnă această boală, să li se explice că nu pierd nimic dacă anunță că un porc este bolnav, pentru că ei vor primi despăgubirea care este alocată lor și cu care Ministerul Finanțelor Publice este de acord și urmează să fie emisă la fiecare animal, la fiecare porc care este sacrificat”.

Mesajul secretarului de stat MAI Raed Arafat a fost întărit inclusiv de președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

Acesta a afirmat în cadrul aceleiași conferințe de presă că este foarte important ca autoritățile competente să realizeze o detecție rapidă a bolii, în condițiile în care întârzierea informării factorilor decidenți generează consecințe grave.

„Suntem cât se poate de preocupați de acest subiect. Reacționăm în consecință. Mesajul către populație este acela de a anunța cu maximă promptitudine medicul veterinar, Direcțiile Sanitare Veterinare, cu privire la orice suspiciune care apare, la orice modificare a stării de sănătate a porcului, așa cum noi am solicitat încă din 2016, atunci când boala a început să se apropie de țara noastră. Este foarte important să facem o detecție rapidă. Ca în orice boală gravă, intervenția rapidă poate să-ți asigure succesul. Cu cât o amâni, cu atât consecințele pot fi grave”, a precizat Brănescu.

Aproape 50.000 de suine sacrificate

Tot în cadrul conferinței de presă, șeful ANSVSA a precizat că până la această oră au fost sacrificate peste 49.800 de suine la nivel de țară și s-au finalizat peste 50 de dosare de despăgubire.

„Au fost afectate până în acest moment 94 de localități, 14 localități în nord-vestul României, fiind situate în județele Satu Mare și Bihor. De asemenea, avem afectat județul Sălaj, în care avem în evoluție două cazuri la mistreț. În partea de sud-est, avem afectate județele Tulcea, Constanța, Galați, Brăila și Ialomița, cu 80 de localități afectate și cu o dinamică total nespecifică de evoluție epidemiologică. (...) Avem în acest moment în evoluție 524 de focare de PPA pe teritoriul întregii țări, 521 sunt localizate la gospodăriile populației, iar trei au fost localizate în exploatații profesionale. Cea mai mare exploatație profesională afectată se află în Tulcea și ieri (n.r. - 31 iulie 2018) s-a finalizat uciderea în acest focar, fiind eliminate 43.843 de porcine. În total, în acest moment, au fost eliminate, ucise, un număr de 49.816 porcine la nivelul întregii țări”, a declarat oficialul autorității citate. „Prin ordin al Prefectului, s-a instituit o comisie cu reprezentanții desemnați conform prevederilor legale care au stabilit nivelul de despăgubire real pentru fiecare porc. Până la acest moment, vă pot spune că s-au finalizat 51 de dosare de despăgubire, fiind plătită suma de 130.000 de lei. De asemenea, sunt în procedură de evaluare alte 86 de dosare”.

Vădit îngrijorat cu privire la situația actuală, Geronimo Brănescu, șeful ANSVSA, a adăugat că în cadrul întâlnirii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, discuțiile au gravitat în jurul gestionării eficiente a focarelor silvatice (modalități de intervenție la nivelul mistrețului), cât și ale celor generate de vectorul uman. El a vorbit, de asemenea, și de dinamica focarelor de PPA pentru perioada următoare.

„Este o dinamică epidemiologică extrem de agresivă. Noi intervenim cu toată promptitudinea, ca dovadă (...) întâlnirile noastre. Astăzi, spre exemplu, ne-am concentrat pe gestiunea focarelor silvatice și pe metodele de intervenție, în special la nivelul porcului mistreț. Avem două tipuri de vectorizare: - avem vectorul uman, care a făcut posibilă introducerea bolii prin nord și avem vectorul animal, vectorul silvatic, cel care a intrat prin est. Având în vedere cele două evoluții – pe de-o parte vectorul uman și, pe de altă parte, cel animal – noi încercăm, prin măsuri prompte, să gestionăm și să limităm numărul focarelor. Având în vedere însă istoricul evoluției bolii în celelalte țări, mă refer la Țările Baltice – Lituania, Letonia, Estonia și Polonia, este greu de previzionat dinamica evolutivă. Însă, deocamdată, niciuna dintre aceste țări nu și-a limitat focarele”, a mărturisit oficialul ANSVSA. „Măsurile pe care le-am luat, în afară de măsurile specifice sub care au fost gestionate focarele încă de la prima lor intrare în țară, de anul trecut, de pe 31 iulie 2017, când a fost confirmat primul focar, au fost de izolare, de intervenție rapidă. ANSVSA, serviciile veterinare au diagnosticat rapid și au intervenit imediat, cu promptitudine, în cazurile care au apărut. Astfel, în Satu Mare, a fost diagnosticat primul focar la circa 4-5 kilometri de frontieră, în timp ce în sud-est au fost localizate primele patru focare la circa 500 de metri de Brațul Sfântu Gheorghe, aproape de frontiera cu Ucraina. (...) Din datele pe care le avem până acum, în nord-vest, infestarea s-a produs prin introducere ilegală de produse provenite de la animale sacrificate în stare patologică (bolnave sau purtătoare ale virusului PPA), iar în partea de est, infestarea s-a produs prin migrația porcilor mistreți, inițial, la nivelul Rezervației Biosferei Delta Dunării, de unde, prin contact cu porcii domestici aflați riveran cu Rezervația, s-a extins la gospodăria populației”.

Marți, 31 iulie 2018, s-a împlinit un an de când PPA evoluează în România. Boala a debutat printr-o evoluție lentă, pe flancul de nord-vest al țării, unde și astăzi autoritățile au în gestiune 14 localități afectate. Mai mult, începând cu 9 iunie a.c., țara noastră s-a confruntat cu o evoluție destul de agresivă a PPA în zona de sud-est a României, intrată prin Rezervația Naturală a Biosferei Delta Dunării, „o evoluție explozivă care generează o situație epidemiologică nespecifică”, potrivit aprecierilor lui Brănescu.

Banii pentru despăgubiri, asigurați de ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunța că până luni, 30 iulie 2018, erau finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 34 fuseseră plătite, iar 16 aveau să fie plătite pe parcursul zilei în curs.

Conform unui comunicat de presă remis redacției, suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat/kg fiind cuprins între 8 și 12 lei).

De asemenea, la acea oră erau 40 de dosare de evaluare în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 fiind în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean.

Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritate, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate ulterior de Comisia Europeană (CE), în conformitate cu deciziile Grant.

Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.

Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea și produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condițiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani în carnea de porc congelată.

Foto credit: https://botosaninecenzurat.ro/

Publicat în Știri interne

După ce săptămâna trecută era confirmat un prim focar de PPA în județul Sălaj, virusul fiind depistat la doi mistreți, un al doilea focar a fost descoperit tot la un mistreț, pe un fond de vânătoare din comuna Hereclean, la mică distanță de primul.

„Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost depistat în judeţul Sălaj la un porc mistreţ în vârstă de trei luni, de pe fondul de vânătoare 22 Panic, la aproximativ 13 kilometri de primul focar”, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii miercuri, 1 august 2018, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sălaj.

Conform documentului de presă, ca urmare a confirmării bolii de către Institutul de Diagnostic şi Sănatate Animală (IDSA), serviciile veterinare din cadrul DSVSA Sălaj au actualizat Planul de măsuri privind combaterea pestei porcine africane stabilit în focarul anterior, urmând ca în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Sălaj să fie aprobat planul privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA în Fondul de Vânătoare 22 Panic, din comuna Hereclean, precum şi stabilirea zonelor de restricţii.

Primul focar al virusului pestei porcine africane a fost depistat, în Sălaj, în urmă cu o săptămână, în două cadavre de mistreţi, găsite într-o pădure din comuna Măierişte, situată în apropierea limitelor de judeţ dintre Satu Mare şi Bihor.

„Pentru fondurile de vânătoare din judeţ au fost stabilite o serie de măsuri, precum: suspendarea vânătorii pentru toate speciile; interzicerea utilizării de cereale recoltate din zona infectată în hrana porcilor domestici; suspendarea administrării de hrană la locurile de hrănire a mistreţilor, cu excepţia zonelor în care s-au semnalat pagube în culturile agricole; interzicerea circulaţiei animalelor domestice prin incinta pădurilor, inclusiv transhumanţa; interzicerea accesului, din orice motiv a persoanelor neautorizate în aceste păduri”, se mai arată în comunicatul menţionat.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact grav din punct de vedere economic, prin afectarea populaţiilor de suine din ferme.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista