Bruma târzie şi seceta pedologică de la începutul acestui an, dar și căderile de grindină din luna iunie, precum şi vântul puternic au generat pagube pe aproximativ 3.000 de hectare de culturi de câmp, solarii, vie şi pomi fructiferi din Vrancea, conform informațiilor date publicității de Direcţia pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vrancea.

Bruma târzie a afectat peste 36 de hectare de suprafeţe agricole cultivate cu pomi fructiferi din zona Focşani. Au fost afectate, în proporţie de 60 până la 85%, 6,27 hectare de cireş, 6,71 hectare de cais, 6,1 hectare de prun şi peste 17 hectare de măr.

Din cauza vântului puternic, în localitatea Ţifeşti au fost afectate 2,56 hectare de solarii. Vântul a distrus folia, dar şi structura de rezistenţă a acestora.

În ciuda sistemelor antigrindină din judeţ, aproape 700 de hectare de culturi agricole au fost calamitate în urma fenomenelor meteo din luna iunie. În localitatea Câmpineanca, au fost afectate de grindină 32,76 de hectare de viţă-de-vie, în proporţie de 25%. Mult mai afectată a fost localitatea Ciorăşti, unde grindina a distrus 298,4 hectare de grâu, 266 de hectare de porumb, 55 de hectare de rapiţă, circa 76 de hectare de floarea-soarelui şi un hectar de ceapă.

Seceta prelungită a afectat peste 2.300 de hectare de culturi agricole din întreg judeţul, între 10 şi 100%, dintre care 1.160 de hectare de grâu, 541 de orz şi 621 de hectare de rapiţă.

De asemenea, din cauza secetei prelungite, dar şi a grindinei, au fost afectate mai multe culturi de grâu, porumb şi floarea-soarelui. La grâu s-au constatat că există culturi afectate de la 30%, până la 100%. La porumb, culturile au fost afectate în proporţie de 50 până la 100%, iar la floarea-soarelui, de la 75 până la 100%. La Năneşti, au fost afectate 155,76 hectare de porumb, floarea-soarelui şi grâu. Din fericire, aici gradul de afectare este cuprins între 20% la floarea-soarelui şi grâu şi 25% la porumb. Avem şi suprafeţe însemnate de culturi ecologice de rapiţă, grâu, floarea-soarelui, porumb. Cele mai afectate au fost culturile de rapiţă, circa 55 de hectare, cu un grad de afectare de 60%.

Potrivit reprezentanţilor DAJ Vrancea, fermierii care au avut culturile asigurate vor fi despăgubiţi de companiile de asigurări, iar pentru ceilalţi se aşteaptă decizia Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

În prezent, suprafețe însămânțate cu grâu, rapiţă, orz, precum şi cu floarea-soarelui, porumb şi mazăre, care totalizează 10.000 ha la nivel național, sunt afectate, până la această oră, de băltiri sau de grindină, a anunțat marți, 4 iunie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Avem informaţii despre culturile afectate de inundaţii, dar sunt relative, pentru că ceea ce este astăzi nu este mâine în sensul că anumite suprafeţe pe care acum bălteşte apa peste câteva ore sau o zi se retrag apele respective, dar cultura nu este decât în pericol temporar fără să fie compromisă. Vom avea în curând datele exacte. Este însă o suprafaţă mică, undeva la 10.000 de hectare la nivel naţional şi asta înseamnă diverse culturi afectate de băltiri sau de grindină, atât cu grâu cât şi cu rapiţă, orz, dar şi cu culturi de primăvară, în speţă floarea soarelui, porumb şi anumite suprafeţe cu mazăre”, a afirmat oficialul guvernamental.

El a adăugat că, anul acesta, s-a înregistrat un „record”, și anume 75 de rachete antigrindină lansate într-o singură zi, la centrul de comandă din Ploiești. Demersul face parte dintr-o acțiune mai largă de încercare a ținerii sub control a fenomenelor meteo nedorite.

„Sistemul antigrindină a dat aproximativ 1.000 de rachete până la această dată. Stăm cu ochii pe aceste puncte de lansare. Este o situaţie extrem de delicată - nu am avut în anii trecuţi o zi în care să lansăm 75 de rachete de la un punct de comandă. Sâmbătă am fost la Ploieşti la centrul de comanda unde specialiştii lansaseră 75 de rachete, pentru a face faţă situaţiei cu care s-au întâlnit în ziua respectivă. Lucrăm şi acţionăm ca să ţinem cât putem sub control aceste fenomene”, a adăugat Daea.

Șeful de la Agricultură a mai spus că o parte dintre culturile distruse de inundaţii se vor reînsămânţa.

„Dacă acum s-a distrus cultura de porumb, până la 15 iunie o reînsămânţează. Eu am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (n.r. - pe despăgubiri), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp. Avem o veste bună pentru oameni: obţinem fonduri europene la timp şi suntem mereu alături de oameni”, a mai spus ministrul de resort.

De câteva săptămâni, țara noastră se află sub Coduri galbene şi portocalii de averse torenţiale, vijelii şi grindină.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă pentru perioada 5-11 iunie 2019, sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi de intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei.

De asemenea, cantitățile de apă prognozate pot depăşi 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp, îndeosebi la începutul perioadei.

Sursa informațiilor: Agerpres, ANM

Publicat în Știri interne

Prin intermediul Jurnalului Agricol din data de 7 mai 2019, în baza datelor recepționate din teritoriu, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) admite că, în cazul zonei viticole Dealu Mare, ploile cu caracter torențial, intensificările de vânt cu aspect de vijelie și căderile de grindină înregistrate în perioada 27 aprilie – 2 mai 2019 au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor principali de viță-de-vie și estimează pierderi de producție cuprinse între 10 - 90%.

harta 6 jurnalul agricol 7 mai 2019„În data de 30 aprilie, s-au înregistrat căderi masive de grindină în podgoria Dealu Mare (județele Prahova și Buzău), care au afectat lăstarii principali și, implicit, producția, diferențiat, în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifere”, se menționează în documentul primit la redacție. „În perioada 27 aprilie - 2 mai 2019, s-au înregistrat ploi cu caracter torențial, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie și căderi de grindină, în majoritatea arealelor viticole din România, care însă nu au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor, cu excepția plantațiilor viticole din podgoria Dealu Mare”.

Aceeași sursă mai precizează că starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună în majoritatea arealelor viticole, cu excepția unei suprafețe de aproximativ 6.200 ha, plantații viticole amplasate în zona viticolă Dealu Mare, unde se estimează pierderi de producție cauzate de căderile masive de grindină, cuprinse între 10 și 90 de procente.

Pe de altă parte, specialiștii desemnați să verifice situația în teritoriu afirmă că și în cazul plantațiilor care, la prima vizualizare, par afectate în proporție de 90%, se poate obține atât aparat foliar suficient pentru efectuarea normală a tăierilor de rodire în anul următor, precum și o producție de struguri pentru anul în curs de 10-30 % din producția planificată.

3.200 ha cu viță-de-vie, afectate în județul Prahova

Conform precizărilor făcute de sursa citată, ulterior căderilor abundente de precipitații, în data de 2 mai a.c., o echipă formată din specialiști de la Inspecția Vitivinicolă din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, directori ai DAJ Prahova și reprezentanți ai ICDVV Valea Călugărească s-au deplasat în zona afectată de grindină, începând cu localitatea Valea Călugărească, județul Prahova, și finalizând cu localitatea Gura Vadului, la limita cu județul Buzău.

Potrivit raportului preliminar întocmit, suprafața evaluată pe raza județului Prahova a fost de aproximativ 3.200 ha, iar gradul de afectare constatat a fost cuprins în intervalul 50-90%.

„Plantațiile viticole aferente centrului viticol Valea Călugărească, de pe raza localității Bucov, sunt afectate într-o mai mică măsură (10-20%)”, au adăugat vocile autorizate ale instituțiilor menționate.

Din punctul de vedere al localizării geografice, cele mai afectate sunt plantațiile viticole din centrul viticol Urlați-Ceptura, amplasate pe raza orașului Urlați.

O situație aparte o prezintă plantațiile din central viticol Urlați-Ceptura, în special pe raza localității Urlați, unde se estimează pierderi în plantațiile viticole de 90%”, au adăugat specialiștii deplasați la fața locului.

Pe de altă parte, în funcție de momentul dezmuguririi, cele mai afectate plantații sunt cele cultivate cu soiuri cu dezmugurire timpurie, în special soiurile Fetească neagră, Fetească regală, Fetească albă, la care lăstarii aveau între 15-30 cm.

O veste bună este însă cea potrivit căreia cel mai puțin afectate sunt plantațiile cu soiuri cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Pinot noir), la care lăstarii sunt în diferite faze de dezvoltare, de la stadiul de mugure de iarnă în stare de vată (BBCH 05), la stadiul de primă frunză vizibilă (BBCH 11).

„În plantațiile viticole, colecțiile ampelografice, poligoanele experimentale și loturile demonstrative ale ICDVV Valea Călugărească, gradul de afectare este cuprins între 20% în plantațiile amplasate la baza pantei și în prima treime a pantei, și creste până la 60% în plantațiile amplasate în treimea superioară a pantei și pe platou”, au conchis specialiștii prahoveni.

Daune similare și în podgoriile din Buzău

Potrivit aceluiași raport, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău a întreprins și ea o evaluare a pagubelor produse în centrele viticole ale zonei viticole Dealu Mare din județul Buzău.

Specialiștii care s-au deplasat acolo au constatat că suprafața afectată este de 3.000 ha, în centrele viticole Breaza, Pietroasa și Zorești, gradul de afectare fiind cuprins între 15-80%.

„La SCDVV Pietroasa, gradul de afectare este cuprins între 30% şi 50%, cele mai afectate fiind soiurile Tămâioasa românească, Feteasca regală şi Busuioaca de Bohotin”, au completat oficialitățile.

Conform precizărilor specialiștilor, distrugerile constau în ruperea totală sau parțială a lăstarilor și a inflorescențelor, fără să fie afectat și lemnul anual.

„Apreciem că distrugerile sunt mari asupra organelor vegetative și generative ale viței-de-vie, dar cu pierderea parțială, și nu integrală, a producției de struguri din anul în curs și cu posibilitatea de a se reface în timp scurt aparatul foliar care va permite diferențierea normală a mugurilor de rod pentru anul următor”, au îndemnat la calm aceleași surse.

„Butucii se refac relativ ușor”

Potrivit evaluărilor preliminare efectuate de specialiștii din teritoriu, pe fondul rezervei de apă înmagazinate în solurile din toate plantațiile viticole afectate și a temperaturilor mari care se vor înregistra în luna mai, din mugurii neporniți de la baza cepilor sau a coardelor, din mugurii secundari sau terțiari, acolo unde complexul mugural nu a fost distrus în întregime, din mugurii dorminzi sau de la subsuoara frunzelor de pe lăstarii rupți de grindină vor porni lăstari a căror creștere va fi intensă.

„Având în vedere că grindina a survenit în prima parte a perioadei de vegetație, butucii se refac relativ ușor. La majoritatea soiurilor, dezmugurirea nu a fost uniformă, existând între 1- 4 ochi (muguri) neporniți, în special de la baza cepilor sau a coardelor. De asemenea, aproape pe fiecare butuc sunt 1-3 lăstari neafectați de grindină, poziționați sub coardă. Refacerea aparatului foliar se poate produce, acolo unde este cazul, și din copilii formați din ochii situați sub punctele unde lăstarii au fost rupți de grindină (se consideră ca fiind efectul unui carnit). Pe acești copili pot apărea inflorescențe, asigurând compensarea parțială a producției”, precizează sursa citată.

Conform documentului, la întâlnirile cu reprezentanții societăților comerciale și cu producătorii particulari au fost stabilite scheme de tratament pentru protecția plantațiilor de viță-de-vie afectate, adaptate pentru fiecare caz în parte, în funcție și de achizițiile de substanțe de combatere, deja efectuate de către producătorii de struguri.

În prima fază, specialiștii recomandă, prin intermediul raportului citat, aplicarea tratamentelor anticriptogamice.

„În scopul cicatrizării rănilor produse și al refacerii capacității de producție a acestor plantații, se va efectua un tratament fitosanitar cât mai repede posibil de la data căderii grindinei. Tratamentul se va efectua cu fungicide pe bază de cupru (Cu din oxiclorură de cupru 40% , Cu metalic din hidroxid de cupru 50%, Cu metalic 25%) în doză de 2,5 kg/ha. Rezultate bune se obțin și cu fungicide de contact pe bază de folpet, captan, dichlofluanid, mancozeb în doză de 2 kg/ha”, potrivit documentului primit la redacție.

În zonele de risc, în care făinarea viței-de-vie produce atacuri în fiecare an, se va aplica și un fungicid de contact pe bază de sulf în doză de 3 kg/ha, mai precizează sursa citată.

De asemenea, specialiștii recomandă aplicarea unei fertilizări foliare. Concret, în scopul refacerii aparatului vegetativ și generativ al butucului este necesară aplicarea de îngrășăminte foliare care au în compoziție atât macroelemente (N, P, K), cât și microelemente, în special bor. Momentul aplicării este la două săptămâni după producerea acestui eveniment, când peretele vegetal este suficient dezvoltat pentru a absorbi eficient elementele minerale.

Nu în ultimul rând, în viziunea specialiștilor, este necesară aplicarea de lucrări „în verde”. Mai exact, în funcție de posibilitățile tehnice și materiale ale fiecărui producător, se recomandă efectuarea de lucrări „în verde” pentru refacerea capacității vegetative și productive a butucilor, în cazul în care aparatul vegetativ este afectat mai mult de 75%.

„Refacerea butucilor se bazează pe tăierea «în verde». În acest sens, lăstarii se scurtează în «cepi erbacei» de 2-3 ochi . Lăstarii emiși din cepii erbacei se ciupesc când ajung la 20-30 cm pentru a grăbi maturarea lemnului și procesul de diferențiere a mugurilor de rod”, se mai menționează în document.

Dealu Mare este o zonă viticolă cu multiple podgorii, aflată în județele Buzău și Prahova, pe versantul sudic al dealurilor Istriței. Centre viticole importante sunt Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească.

Publicat în Horticultura

Mai bine de 3.000 de hectare de viţă-de-vie din Podgoria Dealul Mare, aparţinând judeţului Buzău, au fost afectate de grindina căzută zilele trecute.

Grindina nu a căzut uniform, potrivit specialiștilor din teren, dar a cuprins întreaga podgorie, de la Năeni, la Verneşti. Aceștia spun că sunt suprafeţe afectate în proporţie de 10 la sută, dar se ajunge în altele la un grad de afectare de 90 la sută, în zona Breaza-Năeni. În acelaşi areal viticol sunt şi plantaţii care au înregistrat pierderi insignifiante.

O parte din plantaţiile viticole se vor reface, cu condiţia aplicării unor tratamente specifice, au adăugat aceiași specialiști.

Ei mai spun că este necesară aplicarea în regim de urgenţă a unor tratamente pe bază de cupru, care au rol de cicatrizare şi de stopare a evoluţiei infecţiei organelor vegetative lovite de grindină.

Publicat în Horticultura

Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, de miercuri, 1 mai 2019, sistemul de rachetă antigrindină a acționat marți cu 16 rachete, dar formațiunile noroase care au cauzat grindina se aflau la 11.000 de metri înălțime, iar rachetele sunt eficiente până la 8.000 de metri.

Șeful MADR a precizat că, în următoarele zile, specialiștii vor vedea în ce măsură sunt afectate culturile din zonele unde a căzut marți grindina.

„A fost o situație fără precedent, nu ne așteptam la căderi de grindină înainte de 1 mai. Sistemele antigrindină au fost activate din 15 aprilie. Sistemul este bun, a protejat până acum, dar natura a fost mai puternică”, a declarat ministrul de resort.

Petre Daea a refuzat să comenteze afirmațiile ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a solicitat pe Facebook demiterea celor care nu au intervenit cu sistemele antigrindină la timp.

„În zona Dealu Mare, grindina a făcut prăpăd. Plantații întregi de viță-de-vie și culturile agricole au fost afectate iremediabil pe suprafețe mari. Ploaia torențială și grindina au blocat traficul rutier și șuvoaiele de apă au pătruns în curți și case... DE CE NU S-A INTERVENIT, EFICIENT, CU RACHETE ANTIGRINDINĂ? M-am informat si avertizarea meteo, cod portocaliu, a fost dată din timp, de către ANM. CER PUBLIC DEMITEREA IMEDIATĂ a celor care nu și-au respectat atribuțiile de serviciu!”, a postat Grațiela Gavrilescu.

Conform celor mai noi informații, staţiunea de cercetare viti-vinicolă Pietroasele a înregistrat pe cele aproape 100 de hectare pagube produse de grindină cuprinse între 30 şi 70 la sută.

Cele mai afectate au fost soiurile Tămâioasa Românească, Feteasca Regală şi Busuioaca de Bohotin, iar pagube însemnate s-ar putea înregistra chiar şi anul viitor.

Surse din conducerea instituției au declarat pentru presă că „vijelia urmată de grindină a durata circa 10-12 minute, dar pagubele sunt însemnate”.

În plus, au adăugat sursele citate, pentru ca anul viitor viţa-de-vie să rodească, este nevoie în continuare de tratamente suplimentare.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare now-casting cod portocaliu de ploi pentru județele Prahova, Dâmbovița și Ilfov, valabilă în cursul după-amiezii. Meteorologii au avertizat că se va înregistra grindină de dimensiuni medii și posibil mari, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, averse torențiale ce vor cumula 30-35 l/mp.

Publicat în Știri interne

Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Purnavel si DaeaMuncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.

Publicat în Interviu

Potrivit ANM, sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit la nivelul întregii ţări, chiar deosebit de caldă în zonele de câmpie.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 12 şi 26 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor, valori mai ridicate cu până la 10 grade faţă de mediile multianuale.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 20 şi 32 de grade, în timp ce minimele se vor încadra în intervalul 4 - 20 de grade, în toate zonele de cultură.

Valoarea medie diurnă de temperatură a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va prezenta valori cuprinse între 17 şi 24 de grade Celsius, optime pentru desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile de primăvară.

În cazul cerealierelor de toamnă (orz şi grâu) semănate în perioada optimă se vor parcurge fazele de alungire a tulpinii, „burduf” şi înspicare (10-100%) în aproape toate zonele agricole. În culturile întârziate din punct de vedere fenologic se va continua alungirea paiului (10-100%).

Totodată, la rapiţă se va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), înregistrându-se apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (10-100%), precum şi formarea silicvelor (10-30%), în jumătatea de sud a ţării.

În plantaţiile pomicole, la sâmburoase, se vor semnala creşterea fructelor/frunzelor/lăstarilor, iar la speciile de seminţoase va fi posibilă definitivarea înfloririi, totodată continuându-se legarea şi formarea rodului, în timp ce viţa-de-vie se va afla la creşterea frunzelor şi a lăstarilor în toate podgoriile, iar soiurile timpurii de masă din jumătatea de sud a ţării, la formarea inflorescenţelor.

Floarea-soarelui şi porumbul vor parcurge primele faze de vegetaţie, respectiv germinare (70-100%) şi răsărire (10-100%) în majoritatea regiunilor, iar în sudul şi vestul ţării se va semnala dezvoltarea primei perechi de frunze (10-50%).

În funcţie de data plantării, sfecla de zahăr îşi va definitiva germinarea (100%), continuându-se răsărirea (10-100%), precum şi dezvoltarea rozetei de frunze.

La cartof, predominante vor fi fazele de încolţire şi răsărire (10-100%), iar la soiurile timpurii, formarea şi creşterea lăstarilor.

Efectuarea lucrărilor agricole de sezon (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul culturilor de primăvară, tratamente fitosanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, praşile mecanice/manuale etc) se vor efectua pe ansamblu normal în aproape toată ţara, mai puţin în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo

Atunci când ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu lucrează „pentru veşnicia întunericului”, ci „pentru consistenţa luminii”, ideile investiționale vin una după alta, așa cum este și cazul celui de achiziție a două escadrile de avioane (între 24 și 48 de bucăți, depinzând de nevoi), aparate destinate „luptei” împotriva grindinei.

Până în 2020, cele două escadrile de avioane (cele mai utilizate în astfel de misiuni sunt Cessna 340) ar trebui să fie în hangare și gata de acțiune.

„Anul acesta, vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza, ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului”, a afirmat Daea într-un interviu acordat Agerpres.

La nivel mondial, singura inovaţie validată pentru producerea artificială a ploii este procedeul însămânţării norilor, asemănător cu cel antigrindină. În cadrul acestui proces sunt utilizate atât zăpada carbonică, cât și iodura de argint sau nuclee de condensare hidroscopice, elemente care favorizează formarea cristalelor de gheaţă sau a picăturilor de ploaie. Injectarea se poate face atât din avioane cât si de la sol.

Un avion Cessna 340, neechipat, second hand, costă în prezent între 159.000 și 260.000 de dolari.
Un calcul simplu relevă că 12 aparate la mâna a doua (după cum suntem deja obișnuiți prin achiziția de F16 second hand) ar costa aproape 6,3 milioane de dolari, fără costuri de mentenanță și pilotaj (aproape 4 milioane de dolari, cât costa operarea unei flotile asemănătoare într-o provincie canadiană).

O soluție de reducere a costurilor din bugetul de stat ar fi parteneriatul public-privat sau asocierea directă a companiilor de asigurări agricole. Un exemplu elocvent este cel al provinciei Alberta din Canada. Acolo, companiile de asigurări s-au reunit și au creat societatea non-profit Alberta Severe Weather Management, care marchează cel de-al 20-lea sezon al programului de eliminare a grindinii și care costă aproximativ 4 milioane de dolari pe an.

Până la începutul lunii august 2017, în sezonul de combatere a grindinei aferent anului trecut au avut loc peste 54 de acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 de rachete antigrindină.

Potrivit specialiștilor ANM, în perioada 29 iunie – 5 iulie 2017 vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, în condițiile în care aceeași instabilitate atmosferică s-ar putea manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie.

Sub aspect termic, caracteristicile meteorologice valabile în perioada amintită s-ar putea concretiza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a țării, chiar caniculară îndeosebi în zonele de câmpie. În plus, condiţiile agrometeorologice prognozate vor permite desfăşurarea lucrărilor de întreţinere ale culturilor de câmp, exceptând zilele cu precipitaţii.

În majoritatea regiunilor agricole temperatura minimă a aerului se va situa între 11 și 23 grade Celsius, în timp ce temperatura maximă a aerului va oscila între 23 și 40 grade Celsius, la nivelul întregului teritoriu.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 17 și 32 grade Celsius, iar abaterile termice pozitive de 1 până la 8 grade Celsius, în aproape toate zonele de cultură.

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și local optime, pe aproape întreg teritoriul. În cea mai mare parte a Olteniei și Dobrogei, local în sud-vestul, sudul și centrul Transilvaniei, vestul, nordul și nord-vestul Banatului, izolat în sudul Crișanei, nord-estul Moldovei, vestul și sud-vestul Munteniei, conținutul de apă din sol se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și izolat extremă).

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și local puternică) se vor semnala pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în centrul și sud-estul Dobrogei, izolat în nord-vestul Banatului, sudul Crișanei și al Transilvaniei, nord-estul Moldovei și vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Datorită menţinerii regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, atât procesele de coacere şi maturare la culturile de toamnă, cât şi cele de creştere şi dezvoltare la speciile prăşitoare vor fi intensificate, îndeosebi pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. De asemenea, temperaturile maxime ridicate din aer, situate frecvent peste pragurile biologice critice de rezistenţă ale culturilor prăşitoare (30 – 32 grade Celsius) vor determina ofilirea temporară şi răsucirea frunzelor în orele de amiază, precum şi izolat forţări stadiale.

La orzul de toamnă aflat la maturitatea deplină se vor continua lucrările de recoltare, pe majoritatea suprafeţelor agricole.

Grâul de toamnă se va afla în fazele de maturitate în lapte şi ceară (30-100%), precum şi maturitate deplină (10-100%), iar local, în sudul şi sud-vestul ţării, va fi posibilă declanşarea recoltării.

Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge formarea boabelor în silicve (75-100%) şi maturitatea deplină (20-100%), totodată extinzându-se suprafeţele agricole în curs de recoltare.

La cultura de floarea-soarelui se va definitiva înfrunzirea (100%), continuându-se formarea calatidiului şi înflorirea (10-100%), la nivelul întregii ţări.

Porumbul îşi va continua înfrunzirea (11-21 frunze) şi apariţia paniculului (10-60%) pe aproape întreg teritoriul agricol, starea de vegetaţie a plantelor fiind bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe terenurile cu deficite de apă în sol şi în semănăturile efectuate tardiv.

Pe majoritatea suprafeţelor, la sfecla de zahăr se va continua înfrunzirea (12-21 frunze) şi îngroşarea axei hipocotile (20-100%), iar la cartof predominante vor fi înflorirea şi creşterea tuberculilor (10- 100%).

La pomii fructiferi se vor semnala fazele de înfrunzire, creştere şi coacere a fructelor, precum şi recoltarea la soiurile aflate la maturitatea tehnologică. În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa de vie va parcurge formarea şi creşterea boabelor, totodată continuându-se creşterea lăstarilor şi a frunzelor.

Recomandări de specialitate ale specialiștilor ANM sunt efectuarea tratamentelor fito-sanitare la speciile de câmp şi pomi- viticole, combaterea bolilor, dăunătorilor precum şi a buruienilor (erbicidări, praşile manuale şi mecanice) la speciile prăşitoare, aplicarea irigaţiilor pe arealele agricole unde se menţin deficite de umiditate în sol, precum și continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la culturile de toamnă şi pomii fructiferi.

Publicat în Agrometeo

Chiar dacă producătorii agricoli din Iaşi şi din Vrancea au trecut „la mustață” pe lângă un val de grindină, grație celor circa 100 de rachete antigrindină lansate de UCCG Moldova, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) din Arad a fost afectată vineri de o tornadă care a făcut „dezastru”, fiind rănite animale şi distruse culturi şi adăposturi, într-un mod similar cu distrugerile înregistrate în Făcăeni, Ialomița, la 15 ani distanță de o altă tornadă înregistrată (22 mai 2017).

Din acest motiv, potrivit afirmațiilor ministrului interimar al Agriculturii, Petre Daea, citat de Agerpres, stațiunea afectată ar putea primi un ajutor din partea statului, în vederea limitării pagubelor.

„(...) Vineri, o tornadă cu epicentrul la staţiune, a întrerupt toată activitatea, tot fluxul de producţie practic a rămas fără curent electric, «au zburat» acoperişurile adăposturilor şi ale sediilor. Tornada a rupt pomi şi a rănit animale, iar grindina care a căzut a distrus peste 400 de hectare de culturi cu grâu şi rapiţă. A fost dezastru acolo şi vrem să vedem săptămâna viitoare ce soluţii găsim ca să-i ajutăm, pentru că este una dintre staţiunile care a rezistat de-a lungul vremii şi care are un fond genetic foarte important pe rasele de bovine brună şi bălţată. Este genetică serioasă la staţiune, o muncă de foarte mulţi ani”, a precizat ministrul de resort.

Daea a mai spus că vineri a avut cea mai grea zi din punctul de vedere al activităţii de protejare împotriva grindinei, pentru că au fost lansate nu mai puţin de 100 de rachete cu efect asupra culturilor din Vrancea şi Iaşi.

„Vineri, am avut cea mai grea activitate din punctul de vedere al protejării împotriva grindinei. S-au lansat peste 100 de rachete, cu efect pentru protejarea zonelor Iaşi şi Vrancea, în caz contrar grindina ar fi zdrobit tot. De aceea trebuie mărită capacitatea sistemului antigrindină la întreaga suprafaţă a ţării. Cele mai multe rachete s-au lansat la Iaşi, iar efectele au fost cele scontate: am protejat culturile agricole şi am prevenit o situaţie care putea fi foarte gravă”, a mai spus oficialul guvernamental.

Sâmbătă, o sută din cele 750 de vaci ale SCDCB Arad riscau să fie sacrificate, pentru că sistemul electric de muls nu putea fi folosit, asta după ce alimentarea cu energie a fost oprită, vineri, în urma furtunii, anunța pe 24 iunie 2017, Mediafax.

Cu o zi mai devreme, biroul de presă al MADR preciza că în urma instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate UCCG din Moldova, respectiv la Iași, erau deja trase 63 de rachete antigrindină.

„Astfel, a fost evitată cea mai mare amenințare cu grindină din zonă, fiind asigurată protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), dar și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase”, spuneau cei de la biroul de presă al MADR.

Fenomenul tornadelor nu mai este o raritate în România. O astfel de manifestare meteo a semănat dezastru în comuna Făcăeni din județul Ialomita, cu o lună mai devreme, și anume luni, 22 mai 2017, la 15 ani distanță de un fenomen similar care a măturat aceeași localitate. În mai putin de 30 de secunde, spun cei de la știrile Pro Tv, vârtejul a măturat acoperișurile caselor și a dărâmat o stație de autobuz.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2