Afişez elemetele după tag: fructe - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a definitivării de către Consiliul Judeţean (CJ) Argeș a procedurii de achiziție privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţ, acorduri-cadru în valoare totală aproximativă de șase milioane de lei, preșcolarii și școlarii vor primi mere de două ori pe săptămână, marfă provenită de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni.

„Începând de marţi, 26 martie, 59.773 de preşcolari şi elevi din judeţul Argeş vor primi mere, de două ori pe săptămână, în cadrul Programului pentru Şcoli al României, parte a Programului Uniunii Europene de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli. Consiliul Judeţean Argeş a definitivat procedura de achiziţie privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţul Argeş, semnând acordul-cadru nr. 3971/20.03.2019, pentru Lotul 1- Zona de Sud cu valoarea maximă de 2.846.169,36 lei fără TVA, furnizor SC Matra SRL, respectiv acordul-cadru nr. 3970/20.03.2019, pentru Lotul 2- Zona Nord, cu valoarea maximă de 2.930.828,40 lei, furnizor SC Matra SRL”, se precizează într-un comunicat al CJ Argeş.

Potrivit documentului citat, durata contractului este de trei ani, până în iunie 2021, iar preţul licitat per bucată măr este de 0,54 lei fără TVA.

„Plata produselor se va face în funcţie de cantităţile efectiv livrate şi confirmate de către şcoli şi grădiniţe. Conform ofertei tehnice a furnizorului, merele sunt din soiurile Idared şi Golden, provenind de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni, vor avea un gramaj de minimum 100 de grame şi vor fi distribuite săptămânal şi bisăptămânal, pentru preşcolarii din grădiniţele de stat şi private, cu program normal, de patru ore, şi pentru elevii din clasele 0-VIII”, se mai menționează în documentul de presă al CJ Argeş.

La începutul acestui an, Camera Deputaților (for decizional) vota în favoarea unui proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Publicat în Ultimele noutati

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.

Publicat în Horticultura

Sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi vor fi repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor, este decizia deputaților care au votat, miercuri, 6 februarie 2019, un proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”.

Din postura de for decizional, Camera Deputaților a votat cu 250 „pentru”, 3 „împotrivă” și 5 „abțineri” proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2018 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017, cu un nou alineat. Noua formulă legislativă are în vedere sporirea ritmului de implementare a Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, prin identificarea unor soluții de derulare cu operativitate a procedurilor de achiziție de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, aflate în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

„În situația în care Programul pentru școli al României se derulează de către consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, se repartizează sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, alocate județelor, respectiv municipiului București, aprobate prin legea bugetului de stat cu această destinație, pe comune, orașe, municipii, respectiv sectoarele municipiului București, cu asistență tehnică de specialitate a inspectoratului școlar județean, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București”, prevede articolul unic introdus în proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, pe 28 noiembrie 2018, în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaților a votat decizional inițiativa. Prin urmare, proiectul va merge la promulgare de către președintele Klaus Iohannis.

Publicat în Știri interne

În primele șase luni ale acestui an, țara noastră a importat legume şi fructe în valoare de 783,1 milioane de euro, în condițiile în care valoarea exporturilor a fost de aproape zece ori mai mică, mai exact 78,6 milioane de euro în primul semestru din acest an, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, deficitul României în comerţul internaţional cu legume şi fructe se ridică la 704,5 milioane euro.

Datele statistice relevă că importurile de legume şi fructe au crescut cu 4,8% în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2018, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile au consemnat un avans cu 9,6% faţă de primele şase luni din 2017.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Publicat în Piata agricola

Programul anterior de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli și cel de distribuire a laptelui în şcoli se unifică sub umbrela noului concept - „Programul pentru Şcoli”, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare, începând cu anul şcolar 2017 - 2018, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), vineri, 18 mai 2018, printr-un comunicat de presă transmis presei.

Dezbaterile privind modificarea legislaţiei la nivel european, în sensul unificării celor două programe, au fost demarate în anul 2014. Cele două componente ale programului sunt: distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative.

Conform sursei citate, noul program pentru şcoli pune accent pe distribuirea produselor proaspete, posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme de până la 20% o singură dată pentru un an şcolar şi încadrarea cheltuielilor generate de distribuţie şi măsuri educative, pentru cele trei categorii de produse fructe (legume, lapte şi produse lactate), într-un buget european mai restrâns, care include distribuţia şi măsurile educative.

Finanţarea programului pentru şcoli este asigurată în baza Regulamentului 791/2016, fiind prevăzute mai multe activităţi de distribuţie şi consum, pentru mai multe tipuri de produse, sub titulatura „Programul pentru Şcoli”.

Bugetul Uniunii Europene pentru România destinat anului şcolar 2017 - 2018 este de 18,1 milioane de euro, stabilit pentru fiecare componentă a programului: schema de fructe şi legume (peste 5,49 milioane de euro) şi schema de lapte (circa 12,61 milioane de euro)

MADR precizează că valoarea totală a programului pentru şcoli al României, în anul şcolar 2017 - 2018, este de circa 81,98 milioane de euro şi include finanţarea din bugetul naţional în valoare de 63,88 milioane de euro.

Totodată, pentru anul şcolar 2018 - 2019, bugetul UE pentru România depăşeşte 17,61 milioane de euro, din care 6,87 milioane de euro pentru schema de fructe şi legume şi 10,74 milioane de euro pentru schema de lapte.

„Pentru utilizarea cât mai eficientă a bugetului european, România a solicitat pentru anul şcolar 2017-2018, transferul a 20% din fonduri - aproximativ 1.373.370 euro destinat componentei de fructe/legume către componenta de lapte şi produse lactate, ţinând cont de numărul de autorităţi contractante care au încheiat acorduri cadru/contracte de furnizare. De asemenea, România a solicitat repartizarea suplimentară de fonduri neutilizate de alte state membre. În urma acestor demersuri pentru anul şcolar 2017 - 2018, România a obţinut 12.605.204 euro pentru componenta lapte, respectiv 366.256 euro în plus faţă de suma transferată de la componenta fructe - legume”, se arată în comunicatul citat.

Conform recomandărilor Ministerului Sănătăţii, pentru un aport de fibre alimentare, elemente minerale sau vitamine care în final înseamnă un aport energetic important, produsele de panificaţie - corn, baton, covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi - trebuie preparate din făină integrală, fără adaosuri de zahăr, îndulcitori sau alţi aditivi alimentari, cu posibilitatea de a adăuga amestecuri de seminţe (floarea-soarelui, dovleac, în şi/sau mac).

În vederea asigurării diversităţii distribuţiei produselor şi pentru a evita instalarea monotoniei în consumul produselor oferite prin Programul pentru şcoli al României, dar şi pentru a acorda prioritate laptelui, se apreciază că o alternare a porţiilor per categorie de produs poate reprezenta o soluţie, respectiv: trei zile lapte/lactate şi două zile legume/fructe.

Potrivit ministerului de resort, distribuţia săptămânală va cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Totodată, pentru a se asigura un tratament egal, în cazul acordurilor-cadru nou-încheiate de către autorităţile contractante, se pot acorda produsele specificate pentru un număr egal de zile pe săptămână, similar cu prevederile acordurilor-cadru aflate în derulare ale altor autorităţi contractante, cu încadrarea în sumele alocate în buget cu această destinaţie.

Publicat în Știri interne

Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.

Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit Jurnalului Agricol întocmit de specialiștii ASAS, valabil până luni, 12 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin, pierderile rămânând și ele la nivelul înregistrat anterior: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), respectiv Muscat Ottonel (19%).

Nici culturile pomicole nu au pornit în vegetație, excepție făcând soiul de migdal Sandi și soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, respectiv speciile lonicera și socul de la ICDP Pitești Mărăcineni.

În ceea ce privește pierderile, la SCDP Constanța, la specia piersic, procentul mugurilor de rod afectați au fost de 21 la sută în cazul soiului Cardinal, la Springcrest (17%), la Redhaven (11%), Southland (17,5%). La specia cais, procentul de muguri de rod afectați sunt de patru la sută în cazul soiului Neptun, Goldrich (5%), Mamaia (6%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să ne liniștească specialiștii ASAS.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește culturile de câmp, în cazul grâului şi orzului, starea lor de vegetație este în prezent în curs de decălire, în timp ce atacul de boli si dăunători este la un nivel staționar, la fel și pierderile.

Pomicultură

Starea de fapt în ziua de 12 februarie 2018

Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -1,4 grade Celsius; SCDP Băneasa 0,4 grade Celsius; Bistrița -0,9 grade Celsius; SCDP Constanța 0,4 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,8 grade Celsius; SCDP Geoagiu 1,3 grade Celsius; SCDP Iași -1,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -0,5 grade Celsius; SCDP Voinești -0,4 grade Celsius.

La piersic, în urma temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, în timpul zilei de 8 februarie 2018 la SCDP Constanța (temperatura maximă de 10 grade Celsius și temperatura minimă de 7 grade Celsius) s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi, la soiurile Springold și Springcrest.

La ICPD Pitești - Mărăcineni - la speciile lonicera și soc, din cauza temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, luni 12 februarie 2018, s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi.

Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.

Viticultură

Starea de fapt la data de 9 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absoluta): I. Podisul Transilvaniei (podgoria Tarnave 1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iasi -1,9 grade Celsius, podgoria Odobesti -0,3 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului -0,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa 1,0 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească -1,0 grade Celsius, podgoria Stefanesti -0,7 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat 2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar 3,6 grade Celsius).

Până la momentul raportării, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetescă regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă - Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, recomandă specialiștii Academiei.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Starea de fapt la data de 10 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave -1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași -3,3 grade Celsius, Podgoria Odobești -1,3 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -1,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -1,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,8 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -2,1 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar -1,7 grade Celsius).

Și în această zi de raportare, culturile viticole nu porniseră în vegetație, însă pierderile se mențin. În Podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, își mențin recomandările specialiștii ASAS.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim și de această dată ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Starea da fapt la data de 11 februarie 2018.

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (Podgoria Târnave -1,2 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (Podgoria Iași -2,8 grade Celsius, Podgoria Odobești -0,5 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -2,0 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -2,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,4 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -0,4 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar +1,4 grade Celsius).

Până la data de 11 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, rămân recomandările celor de la ASAS.

Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, cei de la ASAS au menționat ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.

Culturile de câmp

Analiza intervalului 9 februarie 2018 (ora 15:00) - 12 februarie 2018 (ora 14:00).

Deși temperaturile din perioada monitorizată au fost local mai scăzute decât cele din intervalul anterior de analiză, ele nu sunt de natură să creeze noi probleme culturilor de toamnă, în ciuda faptului că gradul de călire a scăzut destul de mult în intervalul precedent. Precipitații moderate au căzut sub formă zăpadă, dar grosimea stratului nou format nu a fost suficientă pentru o protecție termică decât în nordul Moldovei (unde era deja existent din intervalul anterior de analiză) și eventual în Dobrogea (http://www.meteoromania.ro/anm2/).

Temperatura aerului înregistrată la Fundulea a avut o valoare maximă de 8,8 grade Celsius la data de 9 februarie 2018, ora 16:00), respectiv o valoare minimă de - 0,6 grade Celsius în data de 11 februarie 2018, ora 9:00. În ceea ce privește precipitațiile cumulate în intervalul considerat, acestea au fost de 1,5 mm.

„În cazul rapiței, starea de vegetație se prezintă în felul următor: vulnerabilitate la eventuale noi valuri de frig. Cu privire la atacul de boli și dăunători, acesta este staționar, la fel și pierderile”, au menționat în încheiere specialiștii ASAS.

Publicat în Horticultura

Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.

Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.

Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.

„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.

Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.

„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.

Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.

Publicat în D`ale gurii

Cumpărăturile se fac la piață, nu la supermarket, îi învață chef Alain Alexanian (deținător al unei stele Michelin) pe micuții elevi de clasa a III-a ai Școlii Centrale din București cu ocazia primei lecții a gustului din cadrul proiectului intitulat sugestiv „Sărbătoarea Gustului - Educație pentru o alimentație sănătoasă și o atitudine eco responsabilă”.

În cadrul deschiderii evenimentului, bucătarul lyonez a adăugat că a fost inspirat în bucătărie de bunica sa („o țărancă veritabilă”, așa cum i-a plăcut lui Alexanian s-o descrie), și le-a transmis școlarilor să meargă din când în când pe la bunici (acolo unde mai este cazul) și „să simtă gustul naturii”.

Alexanian (n.r. - îmbrăcat în tunică de culoare portocalie) și-a propus să descopere tradițiile culinare românești, să le îmbine cu cele franțuzești și să educe cât mai mulți tineri să se întoarcă la o alimentație sănătoasă. El vorbește frumos despre țara noastră și o consideră „inima Europei”, inclusiv în ceea ce privește datinile și obiceiurile gastronomice.

Bunica sa a reprezentat un model demn de urmat în carieră și își amintește cu nostalgie despre vremurile când legumele și fructele sănătoase îi erau la dispoziție.

„Sunt francez - asta înseamnă că sunt european - și am venit aici pentru că inima Europei este reprezentată de România. Pe lângă dorința de a mânca bine, aș vrea să găsesc și o paralelă între mediul rural franțuzesc și cel românesc, cu țăranii, cu legumele, cu fructele pe care le mâncați, astfel încât să aflu mai multe despre voi și despre ceea ce vă place. Apoi, dacă este necesar, să facem un schimb pentru a înțelege cum se mănâncă mai bine”, a afirmat Alain Alexanian luni, 20 noiembrie 2017, la sediul Școlii Centrale. „Am învățat să gătesc așa de bine mulțumită bunicii mele. Asta înseamnă că era cineva care petrecea mult timp în bucătărie și prepara mâncarea. În acea perioadă erau grădini în zona unde locuiam, iar legumele și produsele vegetale ne erau la dispoziție. Atunci când îmi era puțin foame, bunica mă îndemna să cobor în grădină, să inspectez aracii, să văd dacă legumele sunt coapte, să culeg tomate, ardei, ciuperci de pe câmp (creșteau imediat după ploaie). În zilele noastre nu prea mai există aceste lucruri, acei țărani veritabili cum era și bunica mea. Cu toate acestea, România încă deține un patrimoniu rural destul de important și încă se păstrează anumite tradiții. Din acest motiv, este bine să mai mergeți și la țară din când în când, să simțiți gustul naturii. Și, foarte important – cumpărăturile se fac la piață, nu la supermarket. Produsele naturale vin de la piață, nu de la retaileri. La marile magazine găsim legume și fructe pline de pesticide”.

Și chef-ul român Johnny Șușală le-a vorbit elevilor de clasa a III-a. El le-a recomandat să viziteze ferme agrozootehnice și le-a și adresat întrebări diverse școlarilor. Cum unii dintre ei nu erau foarte hotărâți când răspundeau la chestionarul bucătarului despre sezonalitatea legumelor și fructelor, cât și despre proprietățile lor, Șușală a ținut să menționeze următoarele: „Marea problemă a copiilor este reprezentată de legume și de unele fructe. Cred că nu greșesc dacă spun că unii școlari nu știu ce este un broccoli, cum arată acesta, ce gust are sau, dacă știu, spre exemplu, că el oxigenează creierul. (...) Este foarte important ca elevii de școală primară din România să fie la curent cu perioadele de creștere a legumelor, din ce parte a țării provin și de ce trebuie mâncate; ele sunt importante pentru vitaminele pe care le au și pentru aportul de energie. (...) În vacanțe, le recomand celor mici să meargă să viziteze o fermă, să-i ajute pe bunici la țară (acolo unde se poate), să gătească împreună, sănătos și diversificat”.

Laptele... vine din supermarket

Convins și el că încă este de lucru cu cei mici în ceea ce privește informațiile legate de educația alimentară, exemplul cu laptele provenit din supermarket fiind unul deja cunoscut, organizatorul evenimentului și directorul Asociației „Sărbătoarea Gustului”, Daniel Dobre, a ținut să le explice și el celor mici ce înseamnă a mânca sănătos, despre risipa alimentară, dar și despre atitudinea eco-responsabilă.

„Într-una din zilele sezonului trecut – anul școlar 2016-2017 –, am fost în vizită într-o școală și am întrebat elevii cine dă laptele; (...) mi-au răspuns cu numele unui retailer pe care nu vreau să-l menționez aici. Atunci am zis că trebuie să amplificăm eforturile, să facem educație în școală despre alimentație diversificată. Ce înseamnă, până la urmă, alimentație sănătoasă și o atitudine eco-responsabilă? Să triem ambalajele, economia resurselor de gaz, apă și energie electrică. (...) Astăzi, 20 noiembrie 2017, lansăm latura educațională a festivalului «Sărbătoarea Gustului». Ea este adresată tuturor elevilor din București și din toată țara. Am ales Școala Centrală pentru că este școala care ne-a găzuit de la prima lecție, din 2010; este bine să păstrăm tradițiile”, a afirmat Dobre. „Într-o societate dominată de junk food și mese pe fugă, lipsa educației alimentare reprezintă o adevărată problemă, iar aceasta duce implicit la risipa alimentară, considerată o problemă actuală nu doar în România, ci și în întreaga Europă. În anul 2016, țara noastră era situată pe locul al 9-lea într-un top dat publicității de către Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). Cu toții știm cât este de importantă educația culinară încă de la vârste fragede, iar o alimentație corespunzătoare, mai ales când este vorba de prima masă a zilei, este cheia sănătății copiilor noștri”.

Luni, 20 noiembrie 2017, Școala Centrală din București a fost sediul primei Lecții a Gustului,iar broșura pedagogică, elementul-cheie al festivalului. Lecția este parte integrantă a proiectului „Educație pentru o alimentație sănătoasă și dobândirea unei atitudini eco-responsabile”, organizat de Asociația „Sărbătoarea Gustului”, în parteneriat cu Primăria Municipiului București, prin Proedus, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Ministerul Educației Naționale.

201.671 de elevi din clasa a III-a vor primi broșura pedagogică distribuită prin Ministerul Educației Naționale, un ghid cu exerciții și subiecte pentru o alimentație sănătoasă și o atitudine eco-responsabilă.

Broșura pedagogică conține șapte teme ce presupun efectuarea lor împreună cu părinții, acasă. Acestea sunt structurate pe subiecte referitoare la înțelegerea elementelor nutriționale și de sănătate menționate pe etichetele produselor alimentare, gesturile corecte, necesare și responsabile în bucătărie, care au un impact real și imediat asupra mediului înconjurător.

Cu această ocazie, „Sărbătoarea Gustului”, s-a lansat și Boneta de Bucătar, simbol al festivalului, sub tutela celor trei câștigători ai celebrului concurs mondial de gastronomie, Bocuse D'Or: Mathew Peters (SUA), Christopher William Davidsen (Norvegia), Viktor Andrésson (Islanda).

Publicat în Știri interne

Potrivit datelor publicate luni, 16 octombrie 2017, de Oficiul European de Statistică (Eurostat) cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei (World Food Day), blocul comunitar UE-28 a importat în 2016 aproape 93 de milioane de tone de alimente din țări terțe, iar valoarea totală a achizițiilor a fost de 101 miliarde de euro.

Cerealele au fost principalul produs exportat din UE, iar fructele şi legumele au fost principalele produse importate, mai anunță Eurostat.

Informațiile oficiale arată că Brazilia a fost principalul exportator către UE, cu nouă miliarde de euro, SUA, cu şapte miliarde de euro, şi Norvegia, cu 6,8 miliarde de euro. Alte țări care au exportat marfă către UE au mai fost Argentina, cu o valoare de 5,4 miliarde de euro, China, cu 4,8 miliarde de euro, şi Turcia, cu 4,5 miliarde de euro.

În ceea ce privește sortimentele importate, statele membre UE au cumpărat anul trecut în special fructe şi legume - aproape 30 de miliarde de euro, peşte - 24 de miliarde de euro, cafea, ceai şi cacao - 19 miliarde de euro.

În ceea ce privește România, țara noastră a importat alimente în valoare de 1,88 miliarde de euro, carne şi preparate din carne de 276,43 milioane de euro, fructe şi legume de 140,05 milioane de euro, produse lactate de aproape 96 de milioane de euro.

Comparativ cu 2012, importurile de alimente au urcat cu 6% în ceea ce priveşte volumul şi cu 18% în ceea ce priveşte valoarea.

Pe de altă parte, comunitatea europeană a exportat anul trecut 91 de milioane de tone de alimente în afara frontierelor sale, valoarea exporturilor ridicându-se la 84 de miliarde de euro.

Comparativ cu 2012, exporturile de alimente au urcat cu 42% în ceea ce priveşte volumul şi cu 20% în ceea ce priveşte valoarea.

Olanda este cel mai mare exportator de alimente din punctul de vedere al valorii către ţările din afara UE. Anul trecut, Regatul Țărilor de Jos a exportat alimente în valoare de 13 miliarde de euro în ţările non-membre UE, ceea ce reprezintă 16% din totalul exporturilor alimentare ale Uniunii Europene în afara frontierelor.

Cei mai mari exportatori de alimente în afara UE au fost anul trecut Olanda, Germania şi Franţa (fiecare, cu 11 miliarde de euro, 11% din totalul exporturilor alimentare ale UE în afara frontierelor), urmate de Italia şi Spania (aproximativ opt miliarde de euro fiecare, 9% din totalul exporturilor alimentare ale UE în afara frontierelor).

Principala destinaţie a acestor exporturi a fost SUA. În 2016, statele membre UE au trimis către Statele Unite alimente în valoare de opt miliarde de euro. Alte destinaţii majore au fost China (7,5 miliarde de euro), Elveţia (5,6 miliarde de euro), Japonia şi Arabia Saudită (3,8 miliarde de euro fiecare).

UE a exportat cereale (grâu, secară, orz şi ovăz) de peste 14 miliarde de euro în 2016, fructe şi legume în valoare de 12 miliarde de euro, carne - 11 miliarde de euro, produse lactate şi ouă - zece miliarde de euro.

16 octombrie a fost declarată Ziua Mondială a Alimentaţiei (World Food Day) de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în vederea creşterii gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista