Într-un document de poziție dat publicității în data de 7 mai 2019, la două zile înainte de reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu, Executivul european, condus de Jean-Claude Juncker, recunoaște că, în actualul mandat, două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European (PE), una dintre ele vizând normele propuse pentru organismele modificate genetic (OMG).

„În cursul actualului mandat, nicio propunere a Comisiei nu a fost respinsă de Consiliu, iar două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European. Prima propunere respinsă se referea la noile norme propuse pentru organismele modificate genetic (OMG) și ar fi permis fiecărui stat membru să interzică produsele alimentare și furajele modificate genetic pe teritoriul său. A doua propunere viza realocarea fondurilor (de exemplu, a fondurilor pentru dezvoltare regională, agricultură sau pescuit) pentru a suplimenta sprijinul Uniunii pentru reformele economice structurale”, se menționează la capitolul „Contribuția CE la Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024” din documentul intitulat sugestiv „Europa în mai 2019: pregătiri pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică într-o lume tot mai incertă. Contribuția Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu (România) din 9 mai 2019”.

În capitolul „O Europă durabilă” din cadrul aceluiași document, vocile autorizate ale Comisiei Europene sunt de părere că europenii trebuie să treacă la o economie circulară, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile.

„Ar trebui să intensificăm eforturile de încurajare a unei conduite responsabile din partea întreprinderilor, a alegerilor durabile din partea consumatorilor și a finanțării private dintr-o gamă largă de surse. Un nou plan de acțiune privind economia circulară s-ar putea axa pe utilizarea durabilă a resurselor, în special în sectoarele care utilizează intens resurse și au un impact ridicat, pentru a plasa Europa pe o traiectorie durabilă. Acesta ar răspunde așteptărilor cetățenilor de a consuma alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile (n.r. - prin directiva recent adoptată privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului alimentar [Directiva (UE) 2019/633 din 17 aprilie 2019], UE a luat măsuri concrete de sprijinire a veniturilor și, prin urmare, a durabilității agricultorilor din UE). O strategie ambițioasă de aducere la zero a poluării ar stimula inovarea pentru găsirea unor alternative și a unor înlocuitori mai puțin poluanți, care să asigure aer, sol și oceane curate pentru generațiile prezente și viitoare”, precizează specialiștii Executivului european.

„Lipsa unui studiu de impact”

Miercuri, 28 octombrie 2015, Parlamentul European respingea o propunere legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.

„Deputații sunt îngrijorați că această lege ar putea fi inaplicabilă sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificări la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor”, se preciza într-un comunicat de presă al Legislativului european de la acea vreme.

„Votul de azi a dat un semnal clar Comisiei Europene. Această propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică și uniunea vamală, spunea raportorul Giovanni La Via (PPE, IT) ale cărui recomandări de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577 de voturi la 75 și 38 de abțineri.

„În ultimele luni, au fost exprimate serioase îngrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei în realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile opțiuni”, a mai spus el. „Cred că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic. Ar putea avea efecte negative indirecte asupra importurilor. Și, în cele din urmă, există îngrijorări că această propunere nici nu ar putea fi aplicată, de fapt, pentru că nu există controale la granițele din UE”.

Propunerea care, la acea vreme, ar fi modificat legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE, era depusă de Executivul de la Bruxelles la 22 aprilie 2015.

CE sugera că această propunere ar fi trebuit să fie modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permitea statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor.

Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce ar fi înseamnat că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar fi putut fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.

Peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne

La 9 mai 2019, liderii UE s-au întâlnit la Sibiu, în România, pentru a reflecta asupra aspirațiilor politice ale UE-27 și pentru a pregăti „agenda strategică” pentru următorii cinci ani. Au făcut acest lucru cu puțin timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European, alegeri la care peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne în cadrul celui mai vast exercițiu democratic transnațional din lume.

„Când vor merge să voteze, între 23 și 26 mai 2019, europenii trebuie să fie în măsură să facă acest lucru în cunoștință de cauză, conștienți atât de provocările cu care ne confruntăm în prezent, cât și de oportunitățile pe care UE li le poate oferi. Ei ar trebui să fie la curent cu viziunile alternative privind viitorul Europei care sunt prezentate și dezbătute în cursul actualei campanii electorale premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European”, se mai menționează în documentul de poziție citat.

„Acum trebuie să privim înainte, să învățăm din experiența trecutului și să ne valorificăm reușitele. Trebuie să dăm dovadă de și mai multă ambiție și să ne axăm și mai mult decât până acum pe ceea ce contează. Liderii europeni vor începe acest proces de reflecție la Sibiu, urmând ca în cadrul Consiliului European din iunie să cadă de acord asupra următoarei agende strategice. Prezentul document reprezintă contribuția Comisiei la acest proces”, a conchis Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Publicat în International
Joi, 07 Martie 2019 16:14

Nou șef la ACCPT Ialomița

Ca urmare a exprimării a 72 la sută din voturile înregistrate în Adunarea Generală a Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița din data de 6 martie 2019, succesorul lui Nicolae Sitaru devine fermierul Dragoș Costin Telehuz.

Acesta îi va avea ca vicepreședinte pe Silviu Mihai, ca secretar pe Ștefan Trandafir, iar ca membri pe Adrian Georgescu, Ștefan Moraru și Alexandru Neagu (supleant).

„După o lungă activitate în fruntea noastră, domnul Nicolae Sitaru a decis să nu candideze pentru un nou mandat, iar opțiunile membrilor noștri au fost împărțite între doi candidați la funcția de președinte și șapte candidați pentru cele patru poziții în Consiliul Director”, se menționează într-un comunicat al ACCPT Ialomița. „Mulțumim domnului Nicolae Sitaru pentru anii dedicați mediului asociativ al fermierilor ialomițeni și urăm succes noii conduceri în provocarea pe care a acceptat-o, anume de a reprezenta membrii unei organizații de elită din breasla noastră”.

În 2017, Dragoș Costin Telehuz figura ca membru în Biroul Permanent Județean al PNL Ialomița. El este administratorul Telehuz Agriserv SRL, societate cu o cifră de afaceri de 3,27 milioane de lei în 2017.

Publicat în Știri interne