adrian oros - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 19 Ianuarie 2020 16:51

Camerele agricole și PNS, interes scăzut?

Camerele agricole au fost, pentru toate guvernele, declarativ, o prioritate care, nici azi, în 2020, nu s-a concretizat, camerele agricole fiind, în continuare, doar un vis frumos. „La momentul notificării planurilor naționale strategice, camerele agricole trebuie să fie funcționale. Fermierii trebuie să se organizeze, să se regăsească în aceste structuri, de la mic la mare. Camerele agricole trebuie să fie cele care să implementeze măsuri de formare profesională, să implementeze Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)”, afirmă secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Ministrul Adrian Oros, în toate declarațiile, susține că Planul Național Strategic (PNS) și camerele agricole reprezintă prioritatea zero pentru agricultura românească. Însă realitatea arată că, la PNS, România este codașă la completarea chestionarului, iar camerele agricole sunt, în continuare, o fata morgana.

Pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru va trebui să trimită pentru aprobare Comisiei un Plan Național Strategic privind Politica Agricolă Comună. De ceva vreme, pe pagina de internet a Ministerul Agriculturii este publicat „Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, chestionar care ar trebui completat de toți cei interesați. Se pare că prea puțini producători agricoli au ajuns acolo și au completat chestionarul care, de altfel, privește viitorul lor.

Ministrul Agriculturii susține că nu este o grabă foarte mare cu Planul Național Strategic, că nu suntem constrânşi de un anumit termen, „pentru că, se pare, an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022”. Prin urmare, este timp și pentru camerele agricole, ca acestea să funcționeze la momentul în care România va trimite Comisiei Europene PNS pentru aprobare.

Deocamdată, legislația privind camerele agricole trebuie îmbunătățită. În ultimul proiect de lege, camerele agricole reprezintă „partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, ale industriei alimentare, ale silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă”. Este clar că ele trebuie să fie private.

Sunt fermierii noștri pregătiți să facă parte dintr-o cameră agricolă, așa cum este în restul țărilor Uniunii Europene, să susțină o asemenea structură? Asocierea poate face posibil acest lucru. Treptat, putem ajunge și noi la ceea ce au azi statele membre ale UE, bineînțeles și cu puțin sprijin din partea statului. „În toată Europa, în jurul nostru, există camere agricole. Nicăieri nu mai există entităţi de stat care să gestioneze activitatea pur privată. Nu are nicio noimă să ai direcţii agricole şi alte câteva instituţii care încet-încet pot să fie preluate de aceste entităţi, care pot fi ajutate să se consolideze. În Ungaria, de exemplu, funcţionează foarte bine camerele agricole, acolo şi plăţile din fondurile europene sunt făcute de camerele agricole. La noi nu se va ajunge aşa nici în următorii zece ani. Acolo, fiecare agricultor este într-o asociaţie şi toţi care sunt într-o zonă fac parte dintr-o cameră agricolă. Fermierii își aleg conducerea. Nimeni nu încearcă să fenteze pe nimeni. Vreau să consolidez camerele agricole, însă drumul e lung până să ajungem la structurile care funcționează în Ungaria”, declara Adrian Oros la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii.

Într-un interviu acordat publicației noastre, Revista Fermierului, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu ne spunea că un model pentru noi ar trebui să fie camerele agricole din Franța. „Un lucru interesant este modul de finanțare a camerelor agricole franceze. Poate fi o lecție pentru noi acest mod de finanțare. În Franța, camerele agricole sunt regionale și sunt finanțate prin impozitul pe terenul agricol. Adică, în cadrul impozitului pe terenul agricol există o cotă care se virează către Camerele Agricole”, a ținut să ne zică Alexandru Stănescu.

La jumătatatea lunii decembrie a anului trecut, un nou proiect de lege a camerelor agricole a fost depus în Parlament, despre care Alexandru Stănescu spune că a fost eleborat împreună cu producătorii agricoli și Ministerul Agriculturii.

Un exemplu, de la noi din țară, Camera Agricolă Mehedinți, aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/2034-camerele-agricole-de-pe-langa-consiliile-judetene-in-vizorul-lui-cornel-stroescu-mi-as-dori-sa-vad-si-eu-o-statistica-a-activitatii-acestora.html

Publicat în România Agricolă

Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România (FNPPTR), a anunțat constituirea grupului de lucru „Produsele tradiționale, viitorul satului românesc”, creat împreună cu Ministerul Agriculturii, asociațiile membre ale FNPPTR și Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România.

De altfel, Ministerul Agriculturii a transmis un comunicat în care informează că, în 14 ianuarie 2020, a organizat la sediul instituției o întâlnire cu reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ai Asociației Bio România, precum și cu reprezentanți ai Agenției Naționale a Zonei Montane, dar și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism. „Scopul întâlnirii a fost identificarea și stabilirea unui plan de acțiuni care să contribuie la susținerea și promovarea produselor agroalimentare românești înregistrate pe scheme de calitate naționale, precum și la dezvoltarea acestei nișe de produse”, precizează comunicatul MADR.

S-a discutat despre cum poate fi îmbunătățită colaborarea interinstituțională dintre autoritățile responsabile cu implementarea legislației naționale privind atestarea produselor tradiționale, pentru a crește numărul de produse tradiționale atestate de MADR și cultivarea încrederii consumatorilor în calitatea acestor produse.

Un alt subiect de discuție a fost organizarea de târguri de profil, destinate produselor atestate/recunoscute de MADR, distinct față de spațiul alocat produselor convenționale. Totodată, au fost dezbătute subiecte ce privesc elaborarea de noi scheme de calitate voluntare, precum și posibilitățile de finanțare din fonduri europene a produselor agricole și alimentare înregistrate pe scheme de calitate.

Promovarea produselor de calitate agroalimentare românești în cadrul agroturismului a fost o altă temă abordată în cadrul întâlnirii de la Ministerul Agriculturii. „Producătorii de produse tradiționale și ecologice ne sunt parteneri în dezvoltarea politicilor din domeniul agroalimentar și în elaborarea viitorului Plan Național Strategic. Orice întâlnire cu ei este benefică”, a spus ministrul Adrian Oros.

Alături de ministrul Agriculturii, la întâlnirea cu producătorii de produse tradiționale și ecologice a participat Aurel Simion, secretar de stat – coordonator al Direcției Generale Politici în Industria Alimentară și Comerț și al Agenției Naționale pentru Zona Montană.

Aurel Simion provine din rândul producătorilor, fiind fondatorul brandului de produse tradiţionale „Ca altădată”, din județul Vâlcea. Actualul secretar de stat din MADR este unul dintre primii producători care şi-au atestat produsele ca fiind tradiţionale.

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat că, în viitorul Program Național Strategic, fondurile din Pilonul II (dezvoltare rurală) vor fi direcționate pentru consolidarea fermelor de familie și transformarea fermelor de subzistență în ferme comerciale, ținând cont de aspectele proprii ale țării noastre.

„Am inițiat un proces de întâlniri cu țările din sud-estul Europei, cu o specificitate similară României, pentru a avea o abordare comună cu privire la acest subiect în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Referitor la problema plafonării, România consideră că fiecare stat membru ar trebui să fixeze nivelul acesteia, în funcție de particularitățile întâlnite”, a spus ministrul, cu ocazia unei întâlniri care a avut loc astăzi, 14 ianuarie 2020, la sediul MADR, cu ambasadorul Franței la București, doamna Michele Ramis.

Totodată, oficialul nostru guvernamental a precizat că dorește accelerarea procesului de convergență, astfel încât să fie reduse decalajele dintre fermierii români și cei din alte state membre în privința nivelului plăților directe. De asemenea, Adrian Oros a menționat că modelul francez al fermelor de familie reprezintă o sursă de inspirație pentru țara noastră, „problema menținerii oamenilor în mediul rural și a atragerii populației tinere către sat fiind tratată cu maximă seriozitate în contextul îmbătrânirii populației care lucrează în agricultură”.

În ceea ce privește discuțiile abordate cu ambasadorul Franței la București, subiectele principale au vizat: poziționarea celor două state în raport cu viitoarea PAC, plafonarea, actualizarea cooperării bilaterale în cadrul parteneriatului strategic între Franța și România, cu o atenție deosebită pentru zootehnie, cu accent pe sectorul bovin și cel ovin, specializat pe producția de carne de calitate. În cadrul întâlnirii, s-a vorbit și despre măsurile de mediu și climă, fermele de familie, stimularea asocierii, învățământul agricol și cercetarea – schimburi de experiență, convergența plăților directe, invitarea României de a se alătura inițiativei lansate de Franța „4 pe 1000: sol pentru securitate alimentară și climat” și stadiul la care se regăsește țara noastră cu privire la această inițiativă.

Michele Ramis, ambasadorul Republicii Franceze la București, a afirmat că domenii precum creșterea animalelor, cercetarea și învățământul sunt aspecte prioritare. Totodată, și-a exprimat disponibilitatea de a identifica modalitățile pentru rezolvarea priorităților comune, și, în egală măsură, a arătat deschidere din partea colaboratorilor săi pentru a aprofunda subiectele discutate în cadrul întâlnirii de la sediul Ministerului Agriculturii. 

Publicat în Eveniment
Luni, 13 Ianuarie 2020 12:37

Teren de la ADS pentru tinerii fermieri

Adrian Oros a declarat că Ministerul Agriculturii va încerca să le dea tinerilor fermieri câte 50 de hectare de teren agricol de la Agenția Domeniilor Statului. În acest an, a spus ministrul în cadrul unei vizite recente în județul Cluj, expiră unele contracte de concesionare, iar ADS nu le va mai prelungi. „Vom încerca să alocăm tinerilor fermieri câte 50 de hectare de teren agricol, hectare pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră acum, în anul 2020, și care nu vor mai fi prelungite. Este foarte important ca de acest teren să beneficieze și tinerii fermieri, ținând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor și a forței de muncă din agricultură”, a precizat Adrian Oros. El a adăugat că se intenționează și modificarea redevențelor obținute de pe terenurile concesionate de la ADS, redevențe care, la ora actuală, sunt „ridicole” în comparație cu producțiile obținute astăzi la hectar.

În prezent, Agenția Domeniilor Statului administrează aproape 320.000 de hectare, din care suprafața concesionată ajunge la circa 230.000 de hectare. Cadastrate ar fi cam 111.000 de hectare. Ceea ce nu este concesionat, așa cum susțineau în trecut conducerile ADS, este un teren neatractiv, fiind fărâmițat și fără șanse de a se compacta.

Publicat în Știri interne

Învăţământul dual profesional ar putea rezolva problema forţei de muncă calificate în agricultură, în condiţiile în care, în ultimii doi-trei ani, se simte tot mai acut lipsa specialiştilor în domeniu, afirmă ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care precizează că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă.

„Este un deficit de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Liceele agricole, acelea care existau şi formau specialişti cu studii medii, şcolile profesionale, au cam dispărut şi asta este o constatare pe care o facem de câţiva ani, dar mai acut se simte de doi-trei ani, pentru că mai existau vechii agricultori care aveau o calificare şi care ştiau să facă lucruri, dar, între timp, s-au pensionat. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că, în unele zone din agricultură şi industrie alimentară, se lucrează cu tehnologii foarte performante şi aici trebuie să vină oameni mai tineri care învaţă mai uşor să facă lucrurile. Este un deficit fantastic de forţă de muncă”, a spus Adrian Oros, la Digi24.

El a adăugat că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă pentru că liceele agricole, de ani de zile, au făcut cu totul altceva, mai puţin pregătire agricolă.

„Să vii să spui că o să ai bani să le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialişti, cu toată tehnica asta din agricultură, este o idee nerealistă. Există însă, în toată lumea normală, acest învăţământ dual, care poate să fie la nivel profesional, liceal şi universitar. În toată lumea, învăţământul tehnic, acolo unde înveţi să faci lucruri, este în acest sistem dual şi nu te costă pregătirea practică aproape nimic, pentru că ai ca parteneri fermierii, cooperativele, asociaţiile care există. Sunt nişte agenţi economici care sunt pe piaţă, pe economia reală, toţi elevii sau studenţii pot să facă practică în acele ferme, laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, a continuat şeful de la Agricultură.

Ministrul a menţionat că, în învăţământul dual, activează trei actori principali: o autoritate publică locală (la nivel de comună, oraş sau judeţ), inspectoratele şcolare, prin liceele care doresc să aibă asemenea clase, şi agentul economic.

„Agentul economic pune toată baza practică la dispoziţie şi elevul respectiv lucrează cu capacităţi, cu metode şi cu tehnologii din 2020. Noi, dacă am cumpăra acum un tractor sau o fermă sau nişte animale şi le dăm unui liceu, în primul rând nu le-ar putea gestiona şi, peste câţiva ani, deja tehnologia respectivă ar fi trecută şi ar trebui să cumpărăm, din bani care nu există, alte tehnologii, alte tractoare, alte animale; or, practica se poate face în ferma care există şi care rezistă şi peste un an, şi peste doi sau trei ani. Deci acest învăţământ dual, care funcţionează în toată Europa, este la îndemână”, a mai spus Oros.

El dat exemplul unui astfel de parteneriat realizat într-o comună din judeţul Mureş, unde au fost înfiinţate două clase de liceu agricol, una pe zona de agricultură, şi una de mecanizare.

„Noi, universitatea de unde provin, am făcut cu Inspectoratul Şcolar din Mureş, cu câteva ferme şi cu Azomureş, două clase de licee agricole, pe zona de agricultură şi de mecanizare, care funcţionează în comuna Rîciu. Este un exemplu, dar se pot face asemenea, nu neapărat licee, în prima fază - şcoli profesionale, pentru că există o cerinţă din partea fermierilor şi o cerinţă din partea copiilor de a activa în acest domeniu. Pe de o parte, li se asigură o pregătire foarte bună, iar pe de altă parte şi inserţia pe piaţa muncii. Ei, de-a doua zi, sunt angajaţi. De către cine? Exact de către cei care i-au pregătit. Diploma aceea de carton are o acoperire reală. Din păcate, mai ales în zona tehnică, nu ți se oferă întotdeauna nişte competenţe foarte bune”, a conchis ministrul Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Potrivit declarațiilor de vineri, 29 noiembrie 2019, ale eurodeputatului Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European (PE), subiectul referitor la Articolul 15 - plafonarea plăţilor directe din noua Politică Agricolă Comună (PAC) nu a fost redeschis de către noul Parlament European, astfel că se menține plafonarea voluntară.

„În Parlamentul European, se discută acum regulamentul privind noua Politică Agricolă Comună şi, într-adevăr, am veşti, ca să spun aşa, foarte noi. Ieri, s-a discutat în cadrul raportorilor şi a colaboratorilor din umbră care sunt articolele ce vor fi deschise din această nouă reformă, din acest nou regulament. Ştiţi foarte bine, din punct de vedere procedural, regulamentul a trecut de Comisia de Agricultură în celălalt Parlament. Fiind acum vorba de un nou Parlament, cei care au venit doresc să redeschidă anumite articole. Ce este foarte important pentru dumneavoastră şi de interes pentru dumneavoastră este că articolul 15, cel care se referă la plafonare nu a fost redeschis. Niciun grup politic nu a avut vreo rezervă ca acolo să fie redeschis, astfel încât rămânem în această logică a ceea ce înseamnă că plafonarea este voluntară, dar, în acelaşi timp, este extrem de important şi este un mesaj pentru fermierii mici, şi anume că statul membru are alternativa de lua 10% din suma alocată pentru Pilonul I pentru a le pune în dreptul fermierilor mici şi mijlocii sau optează pentru plafonarea voluntară la 100.000 de euro urmând să fie deduse cheltuielile aferente cu forţa de muncă”, a spus Daniel Buda.

Cu ocazia aceleiași dezbateri la care a participat Buda, Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene (CE), a ţinut să facă unele precizări legate de plafonarea plăţilor.

„Fiindcă s-a discutat aici şi, cu siguranţă, astăzi se va discuta foarte mult despre plafonare, aş vrea să fac o corecţie aici. Propunerea Comisiei cuprinde reducerea progresivă şi plafonarea care merge în paralel cu redistribuirea”, a afirmat Mihail Dumitru.

Aflat la deschiderea Târgului „Mâncăm şi trăim româneşte”, din curtea Ministerului Agriculturii, Adrian Oros, șeful instituției, a spus că susține introducerea voluntară a plafonării plăţilor, dar că este nevoie de susţinerea fermelor de familie, astfel încât acestea să poată concura cu cele din restul Europei.

„Noi, Guvernul, pledăm pentru introducerea voluntară a plafonării plăţilor, dar trebuie să recunoaştem că este nevoie şi de o susţinere consistentă a fermelor de familie, pentru a deveni competitive în raport cu fermele de familie din restul Europei şi de a transforma în mod accelerat acele multe zeci de mii de ferme de subzistenţă, ca să devină ferme comerciale, ferme sustenabile”, a spus ministrul de resort.

Prin votul privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) din Comisia AGRI a Parlamentului European (PE) de marți, 2 aprilie 2019, s-a luat decizia plafonării voluntare a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.

PAC este construită în jurul a doi piloni. Primul, cel al organizaţiilor comune de piaţă, cuprinde măsurile comune de reglementare a funcţionării pieţelor integrate ale produselor agricole. Al doilea, cel al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului.

Publicat în Știri interne
Joi, 21 Noiembrie 2019 15:40

Oros, cu tunurile pe AFIR

Până la finele anului în curs, nivelul de absorbţie a fondurilor europene pe care îl poate înregistra Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) nu poate fi mai mare de 57,78%, a afirmat, joi, 21 noiembrie 2019, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Aflat la Botoșani, într-o conferință de presă, oficialul guvernului Orban l-a contrazis pe predecesorul său, Petre Daea, care a susţinut că AFIR va atinge un grad de absorbţie de 80%.

„Dacă la APIA lucrurile merg foarte bine, la AFIR suntem în evaluare. Comisia Europeană evaluează în fiecare an evoluţia pilonului II, a AFIR. Care sunt concluziile? Nu atingem niciun indicator de etapă în domeniul de intervenţie şi, dacă luăm în calcul şi sumele, dacă Comisia acceptă sumele spre plată trimise în trimestrul III şi trimestrul IV, vom ajunge la un nivel de absorbţie de 57,78%, şi nu 80%, cum spunea colegul meu care a ocupat această poziţie până în 4 noiembrie”, susține ministrul de resort.

În plus, Oros afirmă că AFIR a finanţat proiecte de peste 100 de milioane de euro care au întârzieri majore la implementare.

„Mai mult, sunt proiecte în tranziţie, din 2007-2014, care nici acum nu au ajuns să fie finalizate, de peste 100 de milioane de euro. Opinia noastră şi a Comisiei era că acestea erau primele care trebuiau prioritizate şi apoi începute alte proiecte. Sigur, acolo s-a dorit altceva”, a conchis Adrian Oros.

2018: PNDR și-a atins toate obiectivele de etapă

La data de 23 august 2019, MADR anunță că, în urma transmiterii de către Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a Raportului Anual de Implementare pentru anul 2018, Comisia Europeană a certificat faptul că, în implementarea PNDR 2014-2020, au fost îndepliniți cu succes toți indicatorii, în acest sens fiind emisă Decizia C (2019) 5766.

Potrivit Regulamentelor europene, toate statele membre sunt evaluate la jumătatea implementării programelor cu privire la performanțele atinse în implementare, conform indicatorilor stabiliți.

Reamintim faptul că bugetul total al PNDR 2014-2020 este de 9 441 583 798 euro. Sunt active 44 de (sub)măsuri/componente/scheme, din care 37 sunt implementate de AFIR/AM PNDR, 6 măsuri de către APIA și o măsură de întărire a capacității administrative la nivelul autorităților responsabile de implementarea PNDR, respectiv Asistența tehnică, gradul de absorbție FEADR fiind de 53,27%.

Publicat în Finantari

Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al anului în curs, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, joi, 21 noiembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Botoşani, unde a afirmat că, la acest moment, nu există bani pentru achitarea restanțelor.

Conform spuselor oficialului guvernamental, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (...) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a mărturisit Oros.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

Tot cu această ocazie, șeful MADR a mai precizat că, în ceea ce privește subvenţiile acordate producătorilor agricoli, până în această săptămână, au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii care au depus declaraţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Valoarea subvenţiilor acordate se ridică la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca, până la 1 decembrie, să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721 498 fermieri”, a conchis Oros.

Ministrul Agriculturii a avut o întrevedere în municipiul Botoşani cu medicii veterinari din judeţ, după care are programate vizite cu fermierii din zonele Ştefăneşti, Darabani şi Dorohoi.

Publicat în Finantari

Propunerea Comisiei Europene (CE) de a majora sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022, este susținută de Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Potrivit anunțului făcut de ministerul de resort, inițiativa vizează Programul Național Apicol (PNA), întrucât în ceea ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 de milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31 492 100 de euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului.

Din această sumă, 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat.

Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei PAC 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian Oros și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația maghiară.

„Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm, de aceea, toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul în cadrul Consiliului AgriFish.

Țara noastră este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29 000 de tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1 848 790 de familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2 961 000 de familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33 000 de tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12 000 de tone.

Publicat în Finantari
Luni, 11 Noiembrie 2019 15:32

Demiteri la Ministerul Agriculturii

Conform deciziilor premierului Ludovic Orban, publicate vineri, 8 noiembrie 2019, în Monitorul Oficial nr. 905 din 8 noiembrie 2019, secretarii de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Dumitru Daniel Botănoiu, Daniel-Eugeniu Crunţeanu şi Alexandru-Valentin Ţachianu au fost eliberaţi din funcţie.

Anterior, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, într-o conferinţă de presă că fostul preşedinte al Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, va fi unul dintre secretarii de stat ai instituţiei în mandatul său, dar, deocamdată, nu s-a decis asupra numărului exact de persoane care vor ocupa aceste posturi.

„Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul nu pot să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru, dar încă nu ne-am decis, suntem în evaluare. Evaluăm şi decidem în această săptămână”, afirma Oros în prima sa conferință de presă în calitate de ministru de resort.

Luni, 11 noiembrie 2019, a mai fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, un alt secretar de stat, respectiv Maricel Dima.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista