Sectorul agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington, potrivit afirmațiilor comisarului european pentru pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, de luni, 27 mai 2019.

Tot luni, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a prezidat, la Bruxelles, reuniunea formală a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru pe perioada preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Ulterior confirmării susținerii miniştrilor Comerţului din UE, Cecilia Malmstrom a afirmat că „nu există absolut nicio posibilitate de a include agricultura în aceste discuţii. Consiliul a fost foarte clar cu privire la acest subiect”. Malmstrom a subliniat că europenii sunt gata să demareze negocierile cu privire la tarifele industriale cu SUA, dar „ei nu par să fie gata, deocamdată. Avem o situaţie în care există mandate conflictuale”, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Mesajul Consiliului UE este că sprijinim eforturile comisarului Cecilia Malmstrom. Unitate este cuvântul cheie care a fost auzit astăzi cu privire la discuţiile cu SUA în cadrul mandatelor pe care le-am aprobat deja. Ceea ce înseamnă fără agricultură”, a precizat Ştefan-Radu Oprea, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii formale a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ.

Cu o lună înainte, blocul comunitar (UE28) a anunţat că este gata să demareze imediat negocierile cu SUA pentru un acord trans-atlantic. Directivele de negociere privind eliminarea taxelor vamale la produsele industriale vizează eliminarea acestora pe bază de reciprocitate, luând în considerare şi sensibilităţile existente la nivelul UE, cum ar fi produsele mari consumatoare de energie şi produsele din peşte, precum şi impactul asupra mediului care decurge din diferenţele existente la nivelul cadrului de reglementare dintre UE şi SUA. Produsele industriale cuprind toate produsele, în afara celor incluse în anexa I la Acordul OMC privind agricultura (produse agricole).

Publicat în International

Conform notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind reducerea la 5% a cotei de TVA la alimentele de înaltă calitate, impactul bugetar total al acestei măsuri ar urma să totalizeze 836 milioane de lei în următorii patru ani, scăderile de venituri din TVA fiind cuprinse între 106 milioane de lei în acest an şi 260 milioane de lei în 2022.

În altă ordine de idei, autorităţile afirmă că o astfel de facilitate va ieftini astfel de alimente de înaltă calitate, în condiţiile în care preţul acestor produse este mai ridicat, de regulă, decât cel al produselor similare.

„Se propune reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiţionale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoţită de copia documentului de recunoaştere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepţia livrării efectuate către consumatorul final. Cetăţenii şi consumatorii din România solicită, din ce în ce mai frecvent, produse de înaltă calitate, ceea ce generează o cerere de produse alimentare cu anumite caracteristici identificabile, care sunt obţinute din materii prime de cea mai bună calitate, cu proprietăţi organoleptice superioare, fără aditivi alimentari în compoziţie”, precizează iniţiatorii proiectului de act normativ.

În prezent, potrivit prevederilor Codului fiscal, se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor, inclusiv a băuturilor, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

O măsură benefică

Luni, 6 mai 2019, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc au anunţat că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%. Aceasta este o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, a consumului şi a accesului unei categorii mai largi de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu o cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar pentru produsele tradiţionale româneşti cota de TVA să fie de 0%”, se arată în comunicatul patronatelor din sectorul produselor tradiţionale şi bio.

Acordul pentru reducerea cotei de TVA a fost semnat la sediul Ministerului Agriculturii de către Asociaţia Bio România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc în cadrul unei întâlniri de consultare a sectorului de produse bio şi tradiţionale româneşti.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finele actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii) şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Publicat în Știri interne

În comparaţie cu primele 27 de săptămâni ale anului comercial 2017 (iulie – decembrie), în acelaşi interval al anului anterior, importurile de soia boabe ale Uniunii Europene (UE27) din SUA s-au majorat cu 112 procente, până la un total de 5.181.833 de tone, a anunţat, luni, 7 ianuarie 2019, Comisia Europeană (CE).

Cu o cotă a importurilor de soia boabe de aproape 75% din total, blocul comunitar devine astfel destinaţia principală a materiei prime de origine nord-americană.

În altă ordine de idei, statele membre UE rămân destinaţia principală de export de soia boabe a fermierilor din SUA, cu 28 la sută din total, în timp ce Argentina ocupă locul al doilea, cu 10 procente din totalul comerţul peste graniţă cu materie primă, iar Mexicul se situează pe poziţia a III-a, cu 9%.
Această stare de fapt este generată de implementarea declaraţiei comune a preşedinţilor Jean-Claude Juncker (UE) şi Donald Trump (SUA) din luna iulie a anului trecut. Potrivit documentului dat publicităţii de CE, cele două părţi au căzut de acord să majoreze nivelul comerţului înregistrat în anumite zone economice, respectiv pentru anumite produse, în mod special în ceea ce priveşte soia boabe. Ca atare, CE publică în prezent, în mod regulat, date statistice cu privire la importurile UE de astfel de materie primă.

Această modificare semnificativă de strategie, vizibilă începând cu cea de-a doua jumătate a anului trecut, contribuie din plin la întărirea poziţiei de lider a SUA în ceea ce priveşte exporturile de soia boabe către blocul comunitar, de-a lungul întregului an comercial. Se majorează astfel diferenţa faţă de poziţia ocupată de Brazilia, furnizorul tradiţional de materie primă al UE27. Anul trecut (perioada ianuarie-decembrie), 50 la sută din importurile de soia boabe îşi aveau originea în SUA, iar 36% în Brazilia, în condiţiile în care, în 2017, din Brazilia importam nu mai puţin de 37 de procente.

Conform documentului dat publicităţii luni de CE, importurile europene de soia boabe din SUA ar urma să crească şi mai mult, ca urmare a deciziei comisiei de demarare a procesului de utilizare a soiei boabe produsă în SUA pentru producţia de biocombustibili.

În ceea ce priveşte nivelul total al importurilor UE de soia boabe, cota SUA se situează în prezent la un nivel de 74,5 procente, în comparaţie cu cele 39 de procente înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra situează SUA cu mult în faţa Braziliei (19 la sută), al doilea cel mai important furnizor, urmat de Canada (2%), Ucraina (1,6 procente) şi Paraguay (1 la sută).

În decembrie 2018, CE a lansat o consultare publică cu privire la autorizarea utilizării de soia boabe de provenienţă nord-americană pentru producţia de biocombustibili pe teritoriul UE. Conform evaluării comisiei, „Protocolul de asigurare a sustenabilităţii soiei SUA” transmis de nord-americani, exportatorii de materie primă din SUA întrunesc cerinţele obligatorii de sustenabilitate impuse de legislaţia UE pentru utilizarea produsului în producţia de biocarburanţi.

UE importă circa 14 milioane de tone de soia boabe în fiecare an, atât ca sursă de proteină în creşterea păsărilor, a porcinelor şi a bovinelor, cât şi în producţia de lapte. Boabele de soia de provenienţă nord-americană reprezintă o opţiune atractivă pentru importatorii europeni de nutreţ, dar și pentru consumatori, pe fondul unor preţuri competitive de achiziţie.

Publicat în International

Țara noastră va putea exporta lână şi mohair în Africa de Sud, în condiţiile în care reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), împreună cu cei ai Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, au agreat un certificat sanitar-veterinar pentru exportul acestor produse, a anunţat, joi, 15 februarie 2018, ANSVSA.

„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a finalizat o altă acţiune întreprinsă în cadrul strategiei de extindere şi de deschidere de noi pieţe de desfacere pentru produsele autohtone. Una dintre oportunităţile identificate a fost piaţa importantă reprezentată de Republica Africa de Sud. În acest sens, reprezentanţii instituţiei au iniţiat demersuri către Direcţia de Sănătate Animală din cadrul Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, cu scopul de a stabili şi concretiza sectoare de colaborare în aria specifică”, se precizează în documentul de presă al agenției.

Ca urmare a discuţiilor tehnice, precum şi a interesului manifestat pentru importul de lână şi mohair din România, cele două părţi au negociat şi au agreat un certificat sanitar veterinar pentru export.

Prin deschiderea acestei pieţe, s-a creat posibilitatea pentru mulţi crescători de animale să valorifice şi aceste produse.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale şi pentru a facilita exportul lânii și al mohairului, ANSVSA a dispus structurilor teritoriale ca, prin intermediul medicilor veterinari cu atribuţii de certificare, să informeze operatorii economici autorizaţi despre această oportunitate şi asupra cerinţelor necesare.

Programul de valorificare a lânii este, în opinia ministrului Agriculturii, Petre Daea, „proiectul ţării”, iar până în prezent, peste 32.000 de crescători de ovine s-au înscris în programul de subvenţionare cu un leu pe kilogramul de lână.

„(...) Programul lânii este proiectul ţării pentru că sunt peste 32.000 de crescători de ovine înscrişi în acest proiect. Sunt 26.000 de tone lână. Ştim la ora actuală de unde este lâna, unde se duce şi ce facem cu ea”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii, miercuri, 14 februarie 2018, la susţinerea bugetului MADR în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

Același oficial declara pentru Agerpres că împreună cu colegii săi, şi zi, şi noapte, adună lâna, nu o lasă pe câmp, iar aceasta este prelucrată acolo unde se poate.

„Încă nu avem liniile de prelucrare pentru că s-au distrus. (...) Să legăm aceste lanţ, o spălăm în ţară, şi avem două spălătorii până la această dată, şi avem în proiectare încă două spălătorii (...), dar va trece timp până se vor pune în mişcare. Facem firul de lână, îl ducem înapoi la oamenii aceia în vârstă care vor să câştige un ban stând acasă, mergându-le încă mâna şi dorind să mai trăiască, să facă ceva, şi prin mâna lor să-şi poată plăti obligaţiile pe care le au la primării (...), iar apoi să luăm aceste produse să le ducem la ce vrea ţara. Ştiţi că erau cu ciorapii când am dat drumul la ciorapi, iar acum nu mai găseşti ciorapi de lână. Sunt buni. Am dus plăpumi la oameni necăjiţi. Am dus pături care se pot face. Avem o fabrică de stofe la Buhuşi, care mai este în picioare, şi am intrat în colaborare cu domnul ministru Fifor, care a trimis personal de la domnia sa să vadă ce pot face din materialele respective ca să dea la armată.

Iată că din lână se pot face foarte multe lucruri, pe de o parte industria textilă poate să meargă, pe de altă parte se face termoizolant, (...) dar mai mult decât atât, prin sortarea lânii, nemţii acum solicită din România toate resturile de lână. Din acestea fac culturi hidroporice. Pun straturi în diferite zone, cultivă plante ornamentale sau de cultură. Nu se aruncă nimic.

Am fost la Bruxelles, am stat de vorbă cu proprietarii lanţurilor hoteliere şi ei nu mai admit ca în hotelurile lor să intre covoare făcute din altceva decât din lână. Iată, avem o piaţă extraordinară. Noi, atât la Ministerul Agriculturii, cât şi în Guvern, vrem să facem. În Guvernul Dăncilă s-a aprobat o hotărâre foarte importantă de a da motorina la timp fermierilor. Ieri (8 februarie n.r.), a fost aprobată această sumă. Doamna Dăncilă a anunţat în bilanţul realizărilor că am adus de la Uniunea Europeană 1,079 miliarde de euro. Banii aceştia sunt în vistieria ţării prin rambursările venite de la Comisia Europeană, la care toţi specialiştii, fermieri şi cei care lucrează în APIA, îşi aduc contribuţia şi accelerăm pe de o parte ducerea subvenţiilor la fermieri, iar pe de altă parte documentaţiile necesare pentru a aduce banii de la UE. Am fost extrem de bucuros că în primele zile ale anului, pe data de 3 ianuarie, în contul Românei erau 664 de milioane de euro, iar în primele zile ale lunii februarie sunt 1,079 de miliarde de euro. Este o sumă consistentă şi foarte necesară pentru ţară”, preciza șeful MADR nu demult.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a atras, până în prezent, 32.000 de beneficiari, pentru o cantitate totală de lână de 22.200 de tone.

Ajutorul constă în acordarea unui sprijin de un leu pe kilogramul de lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Schema de ajutor de minimis are o finanţare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii, prevăzute pe anul 2018.

Publicat în Știri interne

În vederea depășirii blocajelor generate de temerile blocului comunitar privind posibile încălcări ale regulilor de concurență europene, în contextul ofertei de 63,5 miliarde USD făcută concurentului Monsanto, acționariatul Bayer este dispus să vândă părți din afacerile sale cu semințe și pesticide.

Potrivit Reuters, soluțiile propuse „sunt semnificative” ca volum, iar Bayer (BAYGn.DE) este „sigură de faptul că ele adresează în mod direct temerile Comisiei Europene”, potrivit declarațiilor unor voci autorizate din interiorul companiei.

Comisia Europeană (CE) a extins termenul privind decizia sa asupra intenției de preluare a Monsanto de către Bayer până la data de 5 aprilie 2018, față de cea stabilită anterior – 12 martie a.c.

Oficialitățile Bayer continuă însă să spere că vor definitiva afacerea „la începutul anului 2018”, informație confirmată la mijlocul lunii ianuarie, la București, de către directorul Bayer România și șeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, Pascal Cassecuelle. Atât DG Competition, cât și Bayer au refuzat până la această oră să precizeze care sunt centrele de cost pe care compania este dispusă să le vândă.

Oferta include atât firme din portofoliul său și care ar urma să fie vândute către BASF (BASFn.DE), cât și cesionări ale afacerilor cu semințe către entități din diverse state UE, anunță un apropiat al înțelegerii, citat de Reuters.

„Vorbim de un pachet diversificat. Nu este vorba numai de cesionarea unor bunuri”, a afirmat persoana în cauză și care a refuzat să ofere mai multe detalii.

În funcție de răspunsurile primite de la terți, este posibil ca pachetul să fie ajustat, a mai adăugat sursa, sub protecția anonimatului. CE așteaptă răspunsuri atât de la rivalii din sector, cât și de la clienți, în perioada următoare.

Bayer a ajuns la o înțelegere cu BASF în octombrie, anul trecut, astfel încât să-i vândă acesteia din urmă afacerile cu erbicide pentru 5,9 miliarde de euro (7,4 miliarde de dolari) și a precizat totodată că este dispusă la mai mult, astfel încât să obțină aprobarea UE.

Afacerea „Monsanto” a generat opoziția fermierilor și a organizațiilor de protecție a mediului care au transmis nu mai puțin de 50.000 de petiții electronice și mai bine de 5.000 de scrisori către CE.

Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor

În cadrul celui de-al doilea atelier „Viitorul Agriculturii”, parte din prima ediție a Media Fair, eveniment care a avut loc la București în data de 17 ianuarie 2018, directorul Bayer România și șeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, Pascal Cassecuelle, a explicat că motivul „întâlnirii altfel” cu presa de specialitate este și acela de a disemina viziunea Bayer cu privire la agricultura modernă și sustenabilă.

Preluarea Monsanto nu a lipsit însă din discuții. În acest context, Pascal Cassecuelle a precizat că agricultura modernă și sustenabilă nu înseamnă mai multă tehnologie – mașini, utilaje și implemente mai mari și mai complexe, ferme de dimensiuni extinse, utilizarea unei palete mai mari de pesticide –, ci trecerea de la paradigma creșterii cantității de tehnologie utilizată la cea de majorare a nivelului de cunoaștere.

„Credem că fermierii de succes din viitor vor fi aceia care dețin competențele necesare, astfel încât să integreze tehnologia corespunzătoare, în timp util, pe suprafețele care au nevoie de aceasta. De aceea, avem nevoie să achiziționăm Monsanto. Viziunea noastră este bazată pe trei piloni: semințe, protecția plantelor (incluzând aici și produsele biologice), precum și digitalizarea”, a afirmat Pascal Cassecuelle. „Cred că viitorul nu înseamnă mai multe, ci, poate, mai puține pesticide. Am putea recomanda fermierilor să utilizeze o combinație diferită de semințe și varietăți, dar credem că trebuie să dezvoltăm mai multe servicii. Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor.”

Potrivit spuselor reprezentantului Bayer, la capitolul protecția plantelor, în România, compania se află pe locul I.

„Suntem un jucător important pe piața semințelor de oleaginoase, însă sunt alții pe locuri și mai înalte la capitolul semințe, cum sunt Pioneer, Monsanto etc. În ceea ce privește agricultura digitală, suntem realmente la început”, a conchis el.

Că această întâlnire era altceva față de formatele obișnuite de media lunch, însăși Ruxandra Pirojoc, Head of Communications România și Bulgaria al Bayer, a ținut să precizeze de la început: „Este un format nou, destinat dialogului și transparenței între compania Bayer și presă. Transparență și dialog nu sunt doar niște cuvinte aruncate”.

Publicat în International