Daniel Botanoiu - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 11 Noiembrie 2019 15:32

Demiteri la Ministerul Agriculturii

Conform deciziilor premierului Ludovic Orban, publicate vineri, 8 noiembrie 2019, în Monitorul Oficial nr. 905 din 8 noiembrie 2019, secretarii de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Dumitru Daniel Botănoiu, Daniel-Eugeniu Crunţeanu şi Alexandru-Valentin Ţachianu au fost eliberaţi din funcţie.

Anterior, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, într-o conferinţă de presă că fostul preşedinte al Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, va fi unul dintre secretarii de stat ai instituţiei în mandatul său, dar, deocamdată, nu s-a decis asupra numărului exact de persoane care vor ocupa aceste posturi.

„Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul nu pot să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru, dar încă nu ne-am decis, suntem în evaluare. Evaluăm şi decidem în această săptămână”, afirma Oros în prima sa conferință de presă în calitate de ministru de resort.

Luni, 11 noiembrie 2019, a mai fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, un alt secretar de stat, respectiv Maricel Dima.

Publicat în Știri interne

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an, în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că, uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie, aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3 000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că, din producţia naţională, 3 000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este nici un efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente, cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare a localurilor, fapt ce face din România „probabil, cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere, îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre are calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană, în România, care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite, încât nu ai confortul necesar. În România, nu se întâmplă asta. Din punctul de vedere al autorizărilor, astăzi, România este, probabil, cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant, să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru un interval mare de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, în 21 noiembrie, iar actul normativ a fost trimis spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, la data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore, provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

Publicat în Știri interne

Un aspect cu care autoritățile de la București nu sunt de acord este și cel care vizează cofinanțarea națională a plăților directe, demers care ar genera o concurență neloială între statele membre UE dar, mai ales, va mări și mai mult ecartul între Est și Vest, ca urmare a existenței unui surplus de capital (inclusiv bugetar) în statele dezvoltate, față de un deficit de capital în statele mai puțin avansate, a mărturisit secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, cu ocazia reuniunii dedicate Politicii Agricole Comune (PAC) şi Politicii de Coeziune, eveniment desfășurat la Parlamentul României în zilele de 19 și 20 martie 2019.

În discursul său, secretarul de stat a subliniat totodată că sub nicio formă nu poate fi acceptată plafonarea plăților directe care va afecta grav fermele mari, ce respectă standardele de mediu și care vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din țările terțe.

„Fermele de mărime mai mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte și contribuie esențial la economia țării”, a adăugat oficialul ministerului de resort.

Pe de altă parte, la capitolul elemente de susținere a PAC, în ceea ce privește continuarea convergenței plăților directe, Botănoiu consideră că acesta este un aspect pozitiv.

„(...) România pledează pentru un plafon anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, cel puțin la nivelul din 2019, de cca. 1,9 miliarde euro. Salutăm aplicarea degresivității și susținem demersurile de simplificare a PAC. Totodată, constatăm menținerea sprijinului pentru tinerii fermieri și o extindere a efortului programatic către dezvoltarea satelor inteligente. De asemenea, suntem de acord menținerea celor doi piloni ai PAC și a instrumentelor de management al riscurilor în agricultură, precum și cu necesitatea stimulării cercetării și inovării în domeniul alimentației, agriculturii, dezvoltării rurale și al bioeconomiei cercetării și inovării agricole”, a continuat secretarul de stat.

El a vorbit în cadrul dezbaterii și despre reînnoirea generațiilor, subliniind că „atragerea și menținerea tinerilor în zona rurală, facilitând transferul fermelor, accesul la teren, finanțare, instruire și inovare, trebuie să constituie propuneri concrete de sprijin pentru atragerea tinerilor în mediul rural și să vizeze măsuri în domeniul agricol (sprijin pentru instalare, pentru tineri fermieri), fiscale (facilitatea creditelor), sociale (dezvoltarea de activități nonagricole în mediul rural pentru creșterea atractivității), educaționale și patrimoniale (facilitarea transferului fermei, încurajarea pensionării celor vârstnici pentru a atrage fermierii tineri)”.

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat în 19 martie 2019 la Reuniunea dedicată Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, ce s-a desfășurat la Parlamentul României.

Reuniunea a continuat miercuri, 20 martie 2019, cu o discuție privind încurajarea micilor fermieri în noul context bugetar şi al revoluției digitale şi lanțurile alimentare.

Au fost invitați să susțină prezentări directorul general adjunct, al Direcției Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Comisiei Europene, Mihai Dumitru, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare durabilă din Parlamentul European, Gabriela Zoană, președintele Comisiei pentru agricultură, Parlamentul Croației – Domnul Tomislav Panenic, și secretarul general, European Landowners' Organization, Thierry de l'Escaille.

Publicat în Știri interne

Până în anul 2021, țara noastră ar urma să contabilizeze 500.000 de hectare cultivate în regim ecologic, a precizat vineri, 15 martie 2019, la Tulcea, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, în timpul simpozionului „Agricultura ecologică - pilon de susţinere al turismului responsabil în Delta Dunării”.

„România a decis să nu susţină plafonarea, ci partea de reaşezare a plăţilor directe la nivel european, măsurile de cercetare, instalarea tinerilor în mediul rural şi obiectivul ambiţios ca, în anul 2021, să ajungem la 500.000 de hectare cultivate bio”, a menționat secretarul de stat.

În acest moment, a adăugat Botănoiu, Tulcea contabilizează 73.000 de hectare cultivate în regim ecologic şi a subliniat importanţa pieţei de desfacere, a parteneriatelor în afaceri şi a finanţărilor în domeniu.

Conform spuselor reprezentanţilor firmelor private prezenți la eveniment, Delta Dunării şi-ar putea dubla suprafaţa cultivată ecologic în ultimii ani, în prezent agricultura bio ocupând circa 18.000 de hectare în rezervaţie.

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Clusterul BioDanubius şi Delta Organic Crops au organizat, vineri, 15 martie 2019, simpozionul „Agricultura ecologică, pilon de susţinere a turismului responsabil în Delta Dunării”.

Publicat în Știri interne

Legea privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional a fost adoptată pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, de Camera Deputaților, iar miercuri, 21 noiembrie 2018, prin vot final, cu 189 de voturi pentru, două împotrivă și 75 de abțineri.

Potrivit Art. 1, alineatul 1, al PL-x 146/2018, se acordă gratuit pentru preșcolari și pentru elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, miere polifloră, în limita unei cantități de 350 de grame de miere lunar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii 509/2006, în sensul modificării sursei de finanţare, precum şi al stabilirii unor reguli privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi pentru elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, cu asistența direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Conform alineatului 3 al aceluiași articol, mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și pentru elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program.

Miere pentru 1,4 milioane de copii

La mijlocul lunii septembrie 2018, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, preciza că programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame cu miere polifloră din producţie internă.

„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame consum de miere. Cred că trebuie să schimbăm această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, afirma Daniel Botănoiu la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.

Oficialul guvernamental mai preciza că se lucra încă de pe atunci la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.

„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mai afirma reprezentantul MADR.

Conform datelor Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de 3-4 ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

Publicat în Știri interne

Molia minieră a frunzelor de tomate sau „tuta absoluta” își face deja simțită prezența în trei județe ale țării, conform informațiilor furnizate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, miercuri, 29 august 2018, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată la Buzău, dăunătorul fiind asociat de cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău pestei porcine africane la nivel vegetal.

„În 2012, acest dăunător a apărut în România adus prin acele importuri de tomate din America Latină sau cu ambalajele aduse din America Latină. Sunt trei judeţe unde dăunătorul îşi face simţită prezenţa şi anume Buzău, Galaţi şi Ialomiţa”, a declarat secretarul de stat, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată miercuri la Buzău.

Cu această ocazie, oficialul guvernamental le-a solicitat legumicultorilor să aplice procedura curativă de combatere, altfel existând riscul ca acest dăunător și bolile asociate (în special putregaiurile) să se extindă peste tot, în toate culturile.

„Trebuie să fim foarte atenţi, există măsurile de prevenţie care se aplică, de asemenea există măsurile de combatere cu eficienţa respectivă, pentru că nu au eficienţă sută la sută şi, sigur, cel mai bine este să avem măsurile curative şi procedura curativă foarte bine pusă la punct. Am indicat producătorilor astăzi ca în momentul apariţiei dăunătorului toate acele plante să fie introduse în sac de plastic, legat la gură, dus în locurile indicate de către specialiştii de la Fitosanitar, pentru că altfel riscăm să întindem acest dăunător sau bolile respective peste tot, în toate culturile”, a adăugat secretarul de stat.

Potrivit spuselor lui Botănoiu, pentru combaterea acestui dăunător „trebuie să lucreze nu numai specialiştii din Fitosanitar, dar şi producătorii”.

La rândul său, cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău a precizat că anul în curs a fost unul problematic pentru legumicultură, cel mai greu din ultimele trei decenii, cu extinderea la nivel naţional a dăunătorului imun la toate insecticidele - „tuta absoluta”.

Membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Costel Vânătoru a precizat că după o iarnă blândă, când s-au conservat bine dăunătorii şi bolile pe sol şi pe resturile vegetale, a urmat o primăvară cu temperaturi scăzute, culturile au fost înfiinţate târziu, după care a venit un val puternic de secetă, urmat de val de ploi care nu a făcut decât să măneze majoritatea culturilor din câmp.

Conform precizărilor lui Vânătoru, în acest an legumicol s-au întâlnit dăunători precum păianjenul, tripsul, omida, gândacul de Colorado şi, mai recent, tuta absoluta, ultimul fiind un dăunător foarte agresiv.

„Tuta absoluta este o molie minusculă, un dăunător imun la toate insecticidele, care anul acesta a fost întâlnit în toate bazinele legumicole principale: Buzău, Vidra, Târgovişte, Matca. Primele semnale cu tuta absoluta au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor dăunătorul s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importante”, a precizat cercetătorul. „Tuta absoluta este un fel de pestă porcină la nivel vegetal, atacurile puternice sunt prezente mai ales în spaţiile protejate şi conduce la compromiterea totală a culturilor, în condiţiile în care substanţele chimice nu au capacitatea să-l eradicheze”.

„Tuta absolută” este cunoscută în România ca „Molia minieră a tomatelor” sau – pur și simplu – „Tuta”, așa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidoptera (fluturi), fiind o molie nocturnă.

Este un dăunător relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, iar această insectă, în ciudă mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.

Tuta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa, pentru prima data în 2006, în sudul Spaniei.

Din observații, s-a constatat că răspândirea s-a efectuat prin import, prin intermediul tomatelor recoltate, având în vedere că larva părăsește fructul după ce acesta a fost recoltat, pentru a se impupa.

În ambalajele utilizate pentru transport au fost găsite pupe (stadiu de dezvoltare a insectei), iar în capcanele feromonale amplasate în încăperile de ambalare au fost capturați adulți.

Publicat în Ultimele noutati

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 1 august 2018 se depun la Centrele judeţene APIA/Centrul Municipiului București (ori la Centrul județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei), cererile şi documentele doveditoare pentru Programul Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

În conformitate cu Hotărârea nr. 307/2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA) pentru perioada 2017-2019, valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este de 99,34 milioane de lei. Din acest total, suma de 49,67 milioane de lei reprezintă contribuția Uniunii Europene (UE) la programele apicole naționale, potrivit prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1.102 a Comisiei din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naționale de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole, prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr.1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Cele peste 99,3 milioane de lei vor fi distribuiți astfel: - pentru anul 2017 – 32,542 milioane de lei; - pentru anul 2018 – 33,399 milioane de lei; - pentru anul 2019 – 33,399 milioane de lei.

Plățile aferente anului 2018 se efectuează la cursul de schimb de 4,6585 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 29 decembrie 2017.

Pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, în cadrul secţiunii: Măsuri de piaţă – Apicultură – Anul 2018 (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2018), se regăsesc informații privind Programul Naţional Apicol pentru anul 2018.

„Menționăm că plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după finalizarea tuturor controalelor aferente cererilor de plată depuse pentru Programul Național Apicol și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat”, precizează autoritățile competente.

PNA trebuie ajustat necesităților pieței

La mijlocul lunii martie a.c., secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, preciza că actualul PNA nu ar mai corespunde nevoilor apicultorilor, motiv pentru care este necesară o adaptare.

Programul Național Apicol, cum este el în forma actuală, nu mai corespunde. El a fost bun într-o anumită etapă. Astăzi, cu toții suntem de acord că trebuie să-l ajustăm necesităților pieței. Și PNA, inițial, el a fost modificat. S-a dat posibilitatea utilizării acestor bani și pentru calitate genetică ridicată a ceea ce facem. Apoi am cumpărat stupi, rame, tratament împotriva Varroa; iată că este nevoie de o adaptare și aici. Trebuie să aducem aceste modificări nu numai legislativ, dar și modificări de comportament”, a menționat Botănoiu.

În ceea ce privește cheltuielile eligibile, în cazul apiculturii convenționale, HG 307/2018 prevede susținerea prețului fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

De asemenea, este acoperit prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

În cazul apiculturii ecologice, se încadrează la cheltuieli eligibile și prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

Totodată, este susținut prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori.

Publicat în Finantari

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Publicat în Cultura mare

PRIAevents a organizat la București Conferința „PRIA Agriculture”, însoțită de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în data de 22 martie 2018.

Conferința PRIA Agriculture a fost cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și a reprezentat o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Conferința a fost însoțită și în acest an de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în cadrul căreia am recunoscut și premiat eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. Am avut lectori de renume, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.

Anul acesta, au primit premii doamnele Valeria Mirică - Euroval 2005 SRL, Anişoara Făgăraş - Agro Fagarali, Madlen Iuliana Lazăr - Agromad Crops, Elena Mateescu - directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Cecilia Damaschin - Teodema Serv COM, Elena Tatomir - şeful Direcţiei Generale Politici Agricole, Doina Băiculescu - directorul general al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Maria Zalatu - Mery Ferma Mare SRL şi Mariana Ghiţescu - Euroserv SRL.

Participanții la cel mai important eveniment agricol al primăverii au dezbătut cele mai importante teme pentru agricultura României, alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.

Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței „PRIA Agriculture” vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.

Lectorii au fost Daniel Botănoiu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valeriu Tabără – președinte ASAS, Mihaela Popa – vicepreședinte CEC Bank, Laurenţiu Baciu – preşedinte LAPAR, Diana Zaharia – manager achiziții legume - fructe Mega Image, Olga Tălmaciu – inginer agronom, consultant de specialitate pentru Mega Image, Paul Eduard KMEN - director general-adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene, în ceea ce priveşte noua Politică Agricolă Comună”, a declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinţei organizate de PRIAevents. „Din punctul de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care îl au celelalte state”.

Potrivit lui Botănoiu, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.

„Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut, sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde de euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune, cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (de state, n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 de milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a mai explicat Botănoiu.

La rândul său, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru.

„Partea proastă şi ghinionul nostru, că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.

„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream să putem oferi constant clienților noștri legume locale, gustoase și, nu in ultimul rând, sănătoase. Această nouă abordare a presupus o implicare activă a Mega Image pe tot procesul de producție, de la programare cultură, pana la livrare”, a spus Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image. „Mai întâi, a trebuit să identificăm legumicultori care să aibă experiență în producție de minimum trei ani, să fie în apropierea Bucureștiului, la maximum 200 km distanță față de depozitele noastre, și care să aibă suprafețe protejate de minimum 2.000 mp. După ce făceam analizele de sol și apă și avem confirmarea că acestea sunt conforme, puteam să desfășuram mai departe colaborarea. Apoi, ne-am ocupat de selectarea inputurilor care să fie compatibile cu o cultură tradițională responsabilă, care să ne asigure legume gustoase, dar și sigure pentru consum. Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare, astfel încât să putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producătorilor noștri. În plus, valoarea acestora este finanțată în primăvară de către Mega Image, urmând ca aceasta să se compenseze prin livrări, către finalul sezonului. Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producător din acest program stabilim încă din iarnă planul livrărilor, pornind de la suprafața lucrată de fiecare, iar Mega Image se angajează prin contract la cantități și preturi pentru întreg sezonul. În plus, oferim permanent partenerilor noștri consultanță de specialitate, iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, în laboratoare specializate. Ne bucurăm că, de la un an la altul, strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, a precizat Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image.

Sprijinul cuplat în sectorul vegetal intră la plată în perioada următoare. Fermierii care așteaptă această subvenție cu valoare mare pe hectar vor primi banii cât de curând, anunță Paul Eduard Kmen, directorul general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la conferința PRIA Agriculture.

Șeful adjunct APIA, Paul Eduard Kmen, a anunțat, în data de 22 martie 2018, că sprijinul cuplat vegetal, pentru lista de culturi agricole eligibile pentru această subvenție, va intra la plată în perioada imediat următoare. APIA lucrează acum la stabilirea valorilor pe hectar pentru fiecare cultură agricolă și la procesarea dosarelor fermierilor care au solicitat sprijinul cuplat vegetal în Campania 2017.

„În momentul de față, putem spune că în ceea ce privește Campania 2017 suntem la o sumă totală achitată către fermieri de 2,465 miliarde de euro, bani intrați efectiv în conturile fermierilor. Sunt plătiți aproximativ 850.000 de fermieri din cei 860.000. Deci, mai avem puțin și reușim să plătim toți fermierii care au de primit bani de la noi. În perioada imediat următoare, vom începe și plata sprijinului cuplat pe vegetal. În ceea ce privește anul 2018, ne încadrăm în aceleași termene foarte stricte. Suntem în perioada de primire a cererilor de plată, 1 martie - 15 mai, apoi între 1 iunie și 1 iulie vom face toate controalele administrative, stabilirea eșantioanelor de control, tot ce trebuie făcut pentru a putea începe controalele pe teren în perioada 1 iulie - 1 octombrie, și din nou, din 16 octombrie, să începem plata avansului”, a declarat directorul general-adjunct APIA, în cadrul Galei Pria Agriculture, desfășurată joi, 22 martie 2018.

Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences, a mulțumit tuturor participanților și lectorilor și a precizat următoarele: „Suntem bucuroși că, iată, ne aflăm la ediția a 3-a a Galei PRIA Women in Agriculture. Ne bucurăm să vă anunțăm pe această cale că PRIA va organiza si anul acesta conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala Fermierilor Români în 27 septembrie 2018, dar și alte trei evenimente destinate agriculturii - PRIA Agriculture Cluj-Napoca, Iași și Ialomița - tot în decursul acestui an”.

PRIA Agriculture a reunit 200 de participanți, după cum urmează: reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai APIA și AFIR, reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă, membri LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare, consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.

Publicat în Comunicate

În contextul unei discuții privind achiziția terenurilor agricole de către resortisanți străini cu bani de la băncile românești, vicepreședinta CEC Bank, Mihaela Popa, a declarat că prețul mediu al unul hectar ar fi, în prezent, de 1.958 de euro. Replica secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, nu s-a lăsat așteptată, acesta precizând că nu crede că media vehiculată de reprezentanta CEC reprezintă un preț care să evidențieze ceea ce se întâmplă în realitate pe piața funciară a României.

În cadrul conferinței PRIA Agriculture care a avut loc joi, 22 martie 2018, la București, Popa a recunoscut că are și o statistică din care reiese că terenul arabil comasat ajunge chiar și la 10.000 de euro hectarul, precum și că instituția pe care o reprezintă nu a semnat contracte de credit pentru achiziția terenurilor cu cetățeni străini.

„Pentru teren agricol, la cetățeni străini, CEC Bank nu a dat; nu avem cetățeni străini care au cumpărat teren agricol cu credite de la CEC. Avem cetățeni români care au cumpărat”, a răspuns Popa unei întrebări venite din auditoriu. „Prețul mediu al terenului agricol în România este de aproximativ 1.958 de euro la hectar. (...) Dintr-o statistică, în acest moment, știu că hectarul de teren arabil care este compactat a ajuns să coste între 6.000 și 10.000 de euro, comparativ cu Olanda, unde este 68.000 de euro hectarul, sau Italia, unde a ajuns la 108.000 de euro hectarul”.

În replică, secretarul de stat a precizat că media vehiculată de reprezentanta CEC Bank nu reprezintă un preț conform cu realitatea, nici măcar în zonele sărace ale țării.

„Eu nu cred, dar, mă rog, dacă sunt date statistice, pot să le rumeg, însă nu așa, cu plăcere. Eu nu cred că este un preț care, într-adevăr, evidențiază ceea ce se întâmplă în realitate, dar, mă rog... Sunt date statistice, le luăm ca atare. Sigur, eu n-am văzut la mine în zonă, fiind agricultor, să fie terenul la 1.958 de euro, astăzi. Și sunt dintr-o zonă unde este sărăcie și folclor. Dacă v-am spus asta, înseamnă că știu foarte bine cât este prețul terenului într-o zonă bogată. Dacă nu există într-o zonă săracă media aceasta, cred că nici într-o zonă bogată nu poate fi în discuție”, a conchis pe acest subiect Daniel Botănoiu.

„Tendința de comasare a terenurilor continuă și forțează creșterea prețurilor”

Din datele agregate de unul dintre cei mai mari integratori de pe piață – Agricover –, fermierii din România dețin în proprietate în medie doar 10-15 la sută din terenul lucrat, restul fiind arendă. Tendința este de concentrare a suprafețelor, astfel că exploatațiile mari le acaparează pe cele mici.

Gradul de îndatorare a fermierului este și el în creștere, la fel și costul creditării și cel al dobânzii, în ciuda producțiilor bune înregistrate, ceea ce va conduce la îngreunarea accesului la creditare în viitor.

Totodată, analiștii companiei citate spun că încă există un decalaj mare între prețul terenului arabil în România și prețurile din Europa de Vest. Mai mult, tendința de comasare a terenurilor continuă în România și forțează majorarea prețurilor de achiziție. Chiar și așa, preferința „culturală” a producătorilor agricoli români de a investi excesiv în achizițiile de teren există și rămâne valabilă și pe viitor.

În perioada 2015-2016, au fost tranzacționate anual în jur de 100.000 de hectare de teren, dintr-un total de 9 milioane suprafață agricolă, valoarea anuală a tranzacțiilor fiind de aproximativ două miliarde de lei.

Străinii par a deține circa 20 la sută din totalul terenului cu destinație agricolă, o parte fiind investiții speculative, iar cealaltă parte ferme/teren utilizat efectiv în producția agricolă.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista