Luni, 07 Mai 2018 14:28

Președintele României lovește în crescătorii de suine și de păsări. Proiecte de lege atacate la CCR. Daea: „Nu trebuie să conteze că fiul lui Liviu Dragnea are afacere cu porci”

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

În acest context, replica ministrului Agriculturii nu s-a lăsat prea mult așteptată. Într-o intervenție televizată, întrebat fiind dacă nu cumva în războiul politic dintre președintele PSD, Liviu Dragnea, și Iohannis, decizia de blocare a celor două proiecte de act normativ ar putea avea legătură cu faptul că fiul șefului PSD, Valentin Ștefan Dragnea, deține 90% din Romcip SA, rebotezată Ferma Salcia SA, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a replicat: „Nu trebuie să conteze acest lucru. Eu am apreciat și apreciez, am repetat-o și o voi repeta până când voi înceta să mai pot vorbi, că nu are legătură cu Liviu Dragnea, nu are legătură cu băiatul său. Mă bucur că acest copil și alții ca el se ocupă de activitate în agricultură. Nici nu trebuie să aibă legătură cu această interpretare. Mie îmi scapă o asemenea interpretare la nivelul de decizie la care ne aflăm noi și de interes pentru sector și pentru țară. Aici, președintele (n.r. - K.W. Iohannis) a făcut un exercițiu juridic care îi este la îndemână. Nu cred că a făcut vreo legătură în acest exercițiu juridic și o interpretare destul de greșită vizavi de legătura aceasta față de crescători”.

Daea a adăugat că președintele Iohannis are atributul constituțional să trimită la CCR proiectele de lege și a menționat că programele în cauză, blocate deocamdată de K.W.I., sunt „dorite de țară, dorite de cei care vor să facă în agricultura Țării Românești ceea ce trebuie”.

În ceea privește programul de susținere a reproducției în sectorul suin, o reglementare este mai mult decât necesară, în condițiile în care, spune Daea, suntem tributari importurilor și exportului de materie primă de proveniență agricolă la prețuri mici.

„Știm foarte bine că acest sector de suine a fost afectat de-a lungul vremii. În primul rând, nu l-am susținut. În al doilea rând, am dărâmat ce am avut. În al treilea rând, astăzi suntem tributari atât la importul de purcei, cât și la importul de carne și nu putem să satisfacem consumul uman, consumul intern, din producția noastră, autohtonă. În dorința de a echilibra balanța comercială, din dorința de a da românilor mâncare de la noi și pentru a echilibra cele două sectoare pe principiul de zootehnizare a țării, în condițiile în care noi suntem producători de cereale și nu avem consumatori cu care să valorificăm aceste produse și le exportăm ca materie primă câștigând puțin și plătind mult pentru importuri, iată, în acest context, se înscriu dorința noastră și acest demers legislativ pe care l-a făcut Parlamentul României”, a mai afirmat șeful MADR.

După prima inițiativă eșuată de susținere a crescătorilor de porci (10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete porcine), mai spune Daea, respinsă de birocrații de la Comisia Europeană (CE), și din care s-a învățat o lecție, noul format a fost pus la punct în „consonanță” cu prevederile UE.

„Nu pot face o analiză directă, adâncă, pe această temă, însă eu fac analiza directă și abia așteaptă crescătorii de suine din țară, tinerii noștri să se apuce de activitate în agricultură, să facă investiții, că este a doua tentativă. Am mai avut o tentativă cu o altă schemă care a avut și interpretări negative de la Uniunea Europeană. Vreau să spun că acest act normativ s-a făcut în consonanță cu prevederile UE pe tot parcursul elaborării acestui act normativ. Actul normativ, tot timpul, ca o regulă de fier care nu mai trebuie repetată, este că, în condițiile acestea, el se pune în aplicare când vine aprobarea de la Comisia Europeană”, a conchis ministrul Agriculturii.

Mai jos, redăm textul sesizării de neconstituționalitate asupra celor două proiecte de act normativ, identice din punctul de vedere al conținutului.

«Art. 21 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede următoarele: „(1) Schema de ajutor de stat prevăzută în prezenta lege se notifică la Comisia Europeană de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (2) În situația în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează și/sau se modifică în mod corespunzător.”

În domeniul ajutorului de stat și al concurenței, Comisia Europeană este singura instituție care decide asupra compatibilității măsurii cu normele Uniunii Europene incidente. Cadrul normativ privind acordarea ajutoarelor de stat este stabilit în art. 107-109 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, potrivit art. 107 alin. (1) din TFUE, cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Conform art. 108 alin. (3) și (4) din TFUE, Comisia este informată în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. Înainte de pronunțarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate. Prin urmare, potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, orice măsuri de ajutor de stat sunt supuse obligației de notificare și de obținere a autorizării din partea Comisiei Europene, iar aceste măsuri nu pot fi puse în aplicare de către statele membre înainte de pronunțarea de către Comisie a unei decizii definitive.

Așadar, art. 108 alin. (3) din TFUE precizează expres că înainte de pronunţarea unei decizii finale de către Comisie, statul membru ce ar dori să instituie un ajutor de stat nu poate pune în aplicare măsurile preconizate. Or, simpla notificare a Comisiei Europene cu o schemă de ajutor de stat, așa cum se prevede la art. 21 alin. (1) din legea criticată nu echivalează cu încuviinţarea ei de către Comisie.

Prin contradicţia cu această normă interpusă celei de referinţă constituţională, întregul act normativ dedus controlului de constituționalitate încalcă art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. Aşa cum a arătat Curtea Constituţională în Decizia nr. 668/2011: „ (...) folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei – unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate.”

Potrivit art. 135 din Constituție, economia României este o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență, iar statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Astfel, rezultă că prevederile TFUE menţionate mai sus, ce trimit la rândul lor la reguli concurenţiale ce vizează incompatibilitatea cu piaţa internă a oricăror practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne au o relevanţă constituţională, prin îndeplinirea dublei condiţionalităţi, în sensul stabilit de Curte prin Decizia nr. 64/2015.

În dreptul intern ajutorul de stat este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, ce a fost adoptată în scopul reglementării procedurilor naţionale în materia ajutorului de stat, în vederea aplicării prevederilor art. 106-109 din TFUE. Potrivit art. 3 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 77/2014: „(1) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în regulamentele Uniunii Europene adoptate în temeiul art. 108 din TFUE sau în temeiul altor dispoziții relevante din acesta, orice intenție de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene. (2) Ajutorul de stat nou, supus obligației de notificare, poate fi adoptat și acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999. ”

Mai mult, în forma inițială, legea criticată preciza expres faptul că „Schema de ajutor de stat prevăzută de prezenta lege se implementează după primirea deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat”. Însă, în urma reexaminării această dispoziție a fost eliminată. În absența unui termen expres în cuprinsul legii criticate, care să asigure primirea deciziei Comisiei Europene, legea va intra în vigoare conform art. 78 din Constituite şi, pe cale de consecință, ajutorul de stat ar urma să fie implementat anterior primirii deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat. Această soluţie legislativă contravine art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, prin raportare la prevederile obligatorii ale dreptului Uniunii Europene relevante în materia ajutoarelor de stat (art. 107-109 din TFUE) şi care beneficiază de prioritate de aplicare faţă de cele din legislaţia internă.

În consecință, din ansamblul normelor europene și interne rezultă că măsurile ce constituie ajutor de stat pot fi adoptate și acordate numai sub condiția autorizării de către Comisia Europeană. Drept urmare, adoptarea unei legi care să acorde ajutor de stat cu nesocotirea acestor norme este de natură să încalce nu numai prevederile art. 148 alin. (2) şi (4), dar şi pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa privind principiul legalității şi principiul securităţii raporturilor juridice. În acest sens, Curtea Constituţională a precizat în Decizia nr. 64/2015, „Nepunerea de acord a dispoziţiilor [legale] cu actele obligatorii ale Uniunii Europene cu relevanţă constituţională [...] constituie eo ipso o încălcare a prevederilor art. 148 alin. (4) din Constituţie, întrucât legiuitorul a permis ca raporturile juridice [...] să fie guvernate de dispoziţii naţionale, derobându-se de obligaţia sa constituţională de [...] a pune de acord în mod permanent şi continuu legislaţia naţională infraconstituţională cu actele obligatorii ale Uniunii Europene”».

Citit 89 ori