Marți, 10 Aprilie 2018 15:21

Ioan Benea, fermier, Hărman, Brașov: Ralstonia solanacearum, o boală având ca vector de diseminare inclusiv oaia. „Vânzătorii aruncă deșeurile de cartofi direct pe câmp”

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

În condițiile în care oile circulă libere din tarla în tarla, iar unii vânzători se debarasează de deșeurile de cartofi (stricați la raft din cauza necomercializării sau din alte motive) aruncându-le direct pe câmp, riscul ca Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. să ajungă în fermele de cartofi de sămânță sau de consum din România este deosebit de mare, a precizat fermierul brașovean Ioan Benea.

Fostul șef al Federației Naționale a Cartofului din România a precizat, totodată, pentru Revista Fermierului, că odată instalată într-o fermă, carantina impune interzicerea cultivării cartofului timp de șapte ani, precum și dezinfectări masive ale utilajelor.

„Aceasta este o boală de carantină după care, șapte ani, nu mai ai voie să cultivi (n.r., cartofi) pe terenul respectiv, unde a fost identificată (n.r., bacteria Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.), nu mai ai voie să cultivi cartofi. Trebuie să iei măsuri de dezinfectare a utilajelor, a tractoarelor, când intră și ies din tarla, să nu se întindă. La noi, unde oaia circulă de colo-colo, din tarla în tarla, nu o restricționează nimeni, împrăștie boala de la o tarla la alta sau de la o fermă la alta”, a menționat Benea. „Vânzătorii nu distrug, se duc și le aruncă (n.r., deșeurile de la cartofii potențial infectați, stricați la raft sau necomercializați), le duc nu știu pe unde. Te trezești pe marginea drumului, prin tarlale, cu saci sau cu grămezi de cartofi aruncați. Un pericol real pentru orice teren, orice cultivator”.

De asemenea, el a menționat că țara noastră ar trebui să impună taxe de import la cartofii din țări terțe, în condițiile în care cultivatorii din România renunță pe capete la a mai cultiva acest produs în România, iar riscurile de infestare cu bacterii nespecifice țării sunt imense.

„Așa cum v-am mai spus și altă dată, orice import dăunează și, mai ales, când vine din țări din acestea atât de «renumite» în cultura cartofului, cum este și Egiptul. Ne putem aștepta să ne aducă tot felul de dăunători nespecifici zonei noastre. Este foarte periculos, că zonele Brașov, Harghita și Covasna sunt zone închise pentru producerea cartofului de sămânță”, a mai precizat fermierul brașovean. „Nu mai spun că orice import de cartofi (...) de consum (...), atâta timp cât există cartofi în România, este nebenefic, iar dacă din Uniunea Europeană nu putem stopa, că suntem în UE, iar granița este liberă, din extracomunitar există taxe, posibilități de a restrânge acest import. Ce facem? Concurență la fermierii noștri? Și așa, i-am distrus. Nu mai avem fermieri, producători de cartof. Suprafața de cartof este în picaj în România, pentru că este o cultură foarte costisitoare, grea și, bineînțeles, consumatoare de forță de muncă. Forță de muncă nu se mai găsește în România, nici măcar rromii pe care îi mai foloseam. Utilajele care au apărut sunt destinate pentru suprafețe mari, nu pentru suprafețe mici, pentru că sunt foarte scumpe și se amortizează foarte greu”.

În urma acțiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1.100 de tone de cartofi de proveniență Egipt care au primit interdicția de a intra în țară prin portul Constanța, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezența bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun), a anunțat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 10 aprilie 2018, printr-un comunicat de presă.

Tuberculii de cartof au fost prelevați în baza Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din data de 29 noiembrie 2011 pentru autorizarea statelor membre, în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt.

Măsura interdicției a fost luată în baza HG 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, art. 14 (19) lit. a.

„Impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător și, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului și a apelor de suprafață cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor, precum și din cartofii deteriorați și evacuați ca resturi menajere”, se mai menționează în document.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes deosebit pentru depistarea la timp a dăunătorilor, în vederea prevenirii răspândirii acestora, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure pentru consum.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă o exigență sporită pentru protejarea spațiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Citit 57 ori

Articole recente - Ionel Vaduva