Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

După patru ani de colaborare cu o mare rețea cash and carry, agricultorul Alexandru Minea, deținătorul Fermei de Legume Fierbinți, recunoaște atât aportul retailerului Mega Image în dezvoltarea exploatației sale prin programul „Gusturi româneşti de la gospodari”, cât și pe cel al statului prin Programul Tomata.

„Este un proiect foarte bun pentru noi, producătorii, și nu chiar toți au șansa de a lucra cu un retailer așa de mare (n.r. - Mega Image). Și în acest caz vorbim și de beneficii sub forma materialului semincer, respectiv analizele solului și ale apei. Nu mai ducem grija prezenței prin piețe, să ne livrăm marfa. Noi trebuie să rămânem în producție. Fără producție nu merge. Așa, să stai și la tarabă, să faci și producție nu se poate. Nu foarte multe supermarketuri sunt dispuse să achiziționeze cantități mici de legume de la producători. Noi, cel puțin, ca producători, știm prețurile de la încheierea contractului. Nu ne mai temem de volatilitate”, a declarat Minea, cu ocazia vizitei întreprinse de jurnaliști în ferma sa, joi, 18 iulie 2019. „Sumele de bani din Programul Tomata ne ajută foarte mult, cel puțin pe perioada de an în care trebuie să cumpărăm combustibil pentru producerea răsadurilor necesare ieșirii cât mai timpurie pe piață”.

Cele două solarii deținute de legumicultor au fost construite cu ajutorul fondurilor europene. Fiul său a obținut 40.000 de euro, 100% nerambursabili, bani destinați construcțiilor.

Legume „aproape” bio

Un alt aspect demn de menționat este și acela că agricultorul nu mai folosește pesticide în lupta cu insectele dăunătoare. Pe lângă folia pentru mulcire, produs care împiedică dezvoltarea ierburilor dăunătoare, Minea a apelat din acest an la plasele anti-insecte, dar și la prădători naturali ai insectelor dăunătoare, respectiv la bondari pentru polenizare.

„Noi nu mai folosim pesticide. Avem combatere integrată (prădători naturali, plasă împotriva insectelor zburătoare). Plasa pentru insecte este primul an când o folosim. Se vede beneficiul ei. Nu mai este nevoie să intervii cu pesticide. Este o perioadă de recoltat la grâu, iar toate insectele de acolo ne invadau”, a mărturisit legumicultor. „Nu stimulăm roșia. Bondarii își fac treaba (pentru polenizare). Este cea mai ieftină mână de lucru pentru noi, producătorii”.

Miza agricultorului este cultura de tomate. El recunoaște că investiția într-un kilogram de roșii recoltate reprezintă doi lei, în timp ce încasările de la retailer variază între 4,7 și 4,8 lei pe kilogram (cel puțin în perioada de primăvară).

De pe 1.000 de metri pătrați el reușește să obțină chiar și 20.000 de kilograme de tomate, întreaga producție fiind achiziționată de retailer.

Semințele de tomate sunt Zadurella, prețul fiind unul bun pentru agricultor, în condițiile în care Mega Image contractează cantități impresionante de la distribuitori, la costuri negociabile.

„Avem un singur soi de tomate comercializat celor de la Mega Image, agreat de retailer, și noi, ca producători, am contribuit pentru a alege acest hibrid. Și noi știm ce înseamnă gustul autentic de roșie, să-l mâncăm cu plăcere și de cea mai bună calitate”, a mai adăugat el. „Primele produse au ieșit pe piață în luna mai – tomate. Costurile sunt destul de ridicate pentru a produce legume extratimpurii din cauza carburanților care sunt foarte scumpi. Noi încălzim cu cărbune cocs, petrolier, pentru centrala care încălzește zona dedicată răsadurilor. Direct de la Petromidia, cărbunele cocs ar fi undeva la 6 lei pe kilogram. Costul de producție a kilogramului de tomate ajunge undeva la doi lei, la momentul recoltării. Când am început să livrez către supermarketuri, prețul era undeva la 4,7 – 4,8 lei pe kilogram”.

În ferma din Fierbinți, Minea cultivă salată (iarna), apoi tomate, ardei gras, aredi Kapia și vinete.

În prezent, programul „Gusturi româneşti de la gospodari” al lanţului de magazine Mega Image include peste 140 de fermieri care cultivă legume pe o suprafaţă totală de peste 86 de hectare, în apropierea Capitalei, alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii.

„Totul a plecat de la ideea de a avea legume şi fructe ca odinioară, cu gust ca în copilărie. Am căutat perspectiva clientului, ce vrea clientul: roşii gustoase, sănătoase. Nu vrem roşii cu care să jucăm ping-pong. Vreau să punctez că este pentru prima oară în istoria companiei când am reuşit, timp de o săptămână, să vindem mai multe roşii decât banane. Istoric vorbind, în retail bananele sunt pe locul întâi ca vânzări, dar de data asta am reuşit să batem un record”, a afirmat Călin Ilin, directorul comercial al Mega Image, într-o conferinţă de presă care a avut loc la București, în paralel cu evenimentul de la Fierbinți.

Mega Image, din cadrul Ahold Delhaize Group, are în prezent 705 magazine în România.

Ca urmare a revizuirii producţiilor realizate în India, Uniunea Europeană şi Ucraina, Consiliul Internaţional al Cerealelor (CIC) şi-a îmbunătăţit, cu trei milioane de tone, estimările privind producţia mondială de grâu în sezonul 2019-2020, până la un total de 769 milioane tone.

În aceste condiţii, stocurile globale de grâu, la finalul perioadei 2019-2020, ar urma să crească până la 275 de milioane de tone, comparativ cu 263 de milioane de tone, la finalul sezonului anterior.

Dacă estimările CIC privind stocurile mondiale se vor confirma, ar fi pentru prima dată, în ultimii nouă ani, când stocurile mondiale de grâu vor fi mai mari decât cele de porumb la finalul sezonului.

Pe de altă parte, CIC şi-a redus, joi, estimările referitoare la recoltele mondiale de porumb şi soia în sezonul 2019-2020, pe fondul precipitațiilor abundente care au afectat însămânţările în SUA.

În ultimul său raport lunar, acest organism interguvernamental a precizat că şi-a revizuit cu 23 de milioane de tone, până la 1.095 de miliarde de tone, estimările privind recolta mondială de porumb „în principal, din cauza debutului dificil al sezonului în SUA”.

IGC prognozează, în cazul SUA, o recoltă de porumb de 333,5 de milioane de tone, în scădere faţă de estimarea anterioară, de 362,4 milioane de tone şi recolta de 366,3 milioane de tone, înregistrată în sezonul precedent.

În schimb, balanța pare a fi ușor reechilibrată de îmbunătăţirea estimărilor privind recoltele de porumb înregistrate în 2019-2020 în Uniunea Europeană (67 de milioane de tone, faţă de 64,4 milioane de tone) şi Ucraina (32,6 milioane de tone, faţă de 31 de milioane de tone).

Conform analiștilor CIC, stocurile mondiale de porumb, la finalul sezonului 2019-2020, ar urma să scadă până la 271 de milioane de tone, faţă de 319 milioane de tone la finele sezonului anterior.

CIC şi-a revizuit joi, în jos, şi estimările privind producţia mondială de soia în 2019-2020, până la 349 milioane de tone, faţă de o estimare anterioară de 358 de milioane de tone, şi în acest caz de vină fiind revizuirea prognozelor privind recolta de soia a SUA „unde vremea a fost una nefavorabilă”.

Porcii din gospodăriile situate în zona oraşului Băbeni, unde miercuri, 19 iunie 2019, a fost confirmat un nou caz de pestă porcină africană (PPA), al doilea din judeţ, nu vor fi sacrificate, fiind vorba de un singur porc crescut izolat de alte animale, susține directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vâlcea, Mihai Miclea, citate de presa centrală.

„Până în prezent, nu este nevoie de o acţiune în masă deoarece boala a evoluat la un singur porc, dintr-o singură gospodărie. În urma inspecţiei făcute de colegii mei în teritoriu, limitrof cu această gospodărie, pe o rază de 3 kilometri, nu s-a mai constatat niciun caz de boală, suspiciune sau moarte la porci. Nici în condiţiile în care apare un alt caz, în altă gospodărie, nu se impune sacrificarea în masă a porcilor. Se va recurge la această soluţie numai în cazul în care evoluţia epidemiologică a bolii este destul de extinsă, dar acum nu este cazul”, a îndemnat la calm directorul DSVSA Vâlcea.

Acesta a mai adăugat că a fost deschisă o anchetă pentru a identifica sursa de contaminare, în condiţiile în care porcul la care s-a confirmat prezența virusului PPA a fost crescut de aproximativ un an în gospodărie, izolat de restul animalelor. Suina a fost descoperită moartă de către proprietar, care a anunţat medicul veterinar din localitate, acesta la rândul lui alertând autorităţile sanitar-veterinare judeţene.

Oficialul DSVSA Vâlcea a mai precizat că, în următoarele zile, se va face şi o inventariere atentă a tuturor porcilor din gospodăriile populaţiei aflate pe o rază de 10 kilometri, autorităţile judeţene atrăgându-le atenţia localnicilor să respecte cu stricteţe măsurile ce le vor fi comunicate pentru a preveni răspândirea bolii.

„Trebuie să înţeleagă toată lumea, măcar acum, în al 12-lea ceas, că sunt nişte reguli care trebuie respectate, pentru că, altfel, va suferi toată lumea. Astfel, se interzice intrarea sau ieşirea din exploataţie a porcilor şi a produselor acestora sub orice formă. De asemenea, sacrificarea porcilor pentru consumul propriu va trebui să fie făcută numai sub supraveghere sanitar-veterinară, toate porcinele din localitate se vor ţine închise în curte, fără acces la păşunat sau bălţi, iar toate cazurile de îmbolnăvire sau moarte din curte trebuie să fie anunţate imediat medicului veterinar din localitate. De asemenea, târgurile şi expoziţiile de animale şi păsări sunt interzise”, a transmis subprefectul judeţului Vâlcea, Aurora Gherghina.

Localităţile aflate în zonele de protecţie şi supraveghere sunt: Băbeni, Valea Mare, Bonciu, Slăviteşti, Marcea, Şirineasa, Români, Frânceşti, Măgura, Tătărani, Munteni, Cremenari, Bratia Deal, Bratia Vale, Cocorul, Galicea, Ostroveni şi Marcea, acestea urmând să fie monitorizate zilnic de către angajaţii DSVSA Vâlcea.

Săptămâna trecută a mai fost confirmat un caz de pestă porcină africană în Vâlcea, la un mistreţ ce a fost găsit mort într-o pădure din comuna Goleşti, însă autorităţile sanitar-veterinare vâlcene exclud posibilitatea ca între cele două cazuri să fie vreo legătură.

sursa: Agerpres

Serviciul de monitorizare agrometeo european (MARS) și-a îmbunătăţit recent estimările blocului comunitar (UE28) privind producţia de grâu şi cea de porumb din acest an, pe fondul precipitațiilor înregistrate în mare parte a Uniunii Europene (UE).

Asta în timp ce seceta din Spania a impus MARS să revizuiască în scădere estimările pentru orz la nivelul UE.

În cel mai nou raport lunar, MARS şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia de grâu moale din 2019 în UE până la 6,10 tone pe hectar, de la 6,05 tone pe hectar luna trecută. Aceasta ar fi cu 8,6% mai mare decât producţia afectată de secetă de anul trecut şi cu 2,7% peste media din ultimii cinci ani.

În cazul producţiei de porumb a UE, prognozele MARS au fost îmbunătăţite până la 8,05 tone/hectar de la 7,92 tone/hectar, cu 5,7% peste media din ultimii cinci ani.

În schimb, estimările privind producţia de orz a UE au fost revizuite în jos până la 4,92 tone/hectar de la 4,96 tone/hectar luna trecută.

Ploile au fost benefice pentru culturile de cereale din nordul şi partea de nord-centrală a Europei, inclusiv în Germania şi Polonia, ţări care în luna aprilie s-au confruntat cu o perioadă secetoasă, iar precipitaţiile abundente din Europa de sud-est şi Italia au fost şi ele favorabile, susţine MARS. Graţie ploilor din ultimele săptămâni, recolta de cereale a UE ar urma să îşi revină în acest an, după ce, anul trecut, recolta a fost afectată de seceta severă din nordul Europei.

Estimările privind producţia de rapiţă a UE în 2019 au fost și ele îmbunătăţite uşor, până la 3,14 tone/hectar, faţă de 3,13 tone/hectar luna trecută. Este vorba de o producţie cu 8,8% mai mare decât cea de anul trecut, dar cu 3% sub media ultimilor cinci ani, a subliniat MARS.

Pe de altă parte, în cazul sfeclei de zahăr, MARS şi-a revizuit în jos estimările până la o producţie de 75,7 tone/hectar, de la 76,5 tone/hectar luna trecută. Chiar şi aşa, producţia din acest an ar urma să fie cu 11% mai mare decât cea de anul trecut şi cu 0,5% peste media ultimilor ani.

sursa: Agerpres

Cu doar 0,610 kg de produs substanță activă consumată la hectarul cultivat, țara noastră este o adevărată „lanternă roșie” în interiorul Uniunii Europene (UE) la ceea ce înseamnă produsele de protecția plantelor (PPP) a precizat Vasile Iosif, director general FMC Agro România, în cadrul conferinței Meet the Food care a avut loc la București, vineri, 14 iunie 2019.

Și asta în ciuda faptului că România este singura țară din Europa Centrală care produce erbicide sulfonilureice.

„România încă utilizează foarte puține pesticide. Suntem aproape pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Conform statisticilor, UE utilizează (n.r. - în medie) aproximativ 2 kg de substanță activă de produse fitosanitare pentru a ține sub control bolile, dăunătorii și buruienile pe un hectar de cultură. În Ungaria se utilizează 1,240 kg, iar România are doar 0,610 kg de produs substanță activă pe hectar. Din acest punct de vedere, încă avem foarte mult de muncă”, a afirmat Iosif. „România este singura țară din Europa Centrală care produce erbicide sulfonilureice. Asta înseamnă o tehnologie de ultimă generație pe care numai țările foarte dezvoltate o posedă, înseamnă produs comercial care se aplică pe hectar de la 10 grame la 50 de grame, cu o toxicitate mai mică decât sarea de bucătărie”.

Tot el a mai adăugat că, în pofida luptei continue a agricultorilor cu bolile, dăunătorii și buruienile, acestea sunt inamici versatili care generează pierderi cu două cifre la procentaj.

„Astăzi, la nivel global, se pierde cam 28 la sută din producție din cauza atacurilor de boli, dăunători și buruieni. Europa stă mai bine, pierde cam 14 la sută, dar Africa și sudul Asiei pierd undeva la 35%. Cu toate că utilizăm PPP-uri, totuși ne luptăm cu niște inamici versatili și agresivi care, cu siguranță, concurează pentru resursa alimentară de care noi am avea nevoie”, a adăugat șeful FMC. „Sunt studii care spun că, dacă mâine s-ar renunța la pesticidele sintetice, eu le numesc produs de uz fitosanitar, pentru că astea sunt medicamentele pentru plante, în această situație, pierderile, în funcție de cultură, s-ar cifra între 40-80 la sută din producție”.

Piața de pesticide din 2018 a crescut cu 6% față de 2017. La nivel global, s-au cheltuit 57 de miliarde de dolari pentru partea de protecție a plantelor, din care cheltuielile cu pesticidele în agricultura românească reprezintă circa 0,7 la sută.

În prezent, 2% din forța de muncă activă de muncă la nivel global furnizează hrană pentru 7 miliarde de oameni.

Potrivit calculelor făcute de dr. Adrian Balaban, șeful Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și al SC Ferme Plus SRL și membru APCPR, de la izbucnirea pestei porcine africane (PPA) în România, țara noastră ar fi pierdut nu mai puțin de aproximativ 500 de milioane de euro.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 13 iunie 2019, la București, crescătorul de porci a cărui exploatație are din nou probleme prin reapariția unui focar de PPA, a mai adăugat că pierderea efectivului-matcă de scroafe a generat mai bine de două treimi din pierderea menționată.

„În România s-au plătit, anul trecut, 50 de milioane de euro pentru despăgubiri. Probabil, restul cheltuielilor cu distrugerea porcilor, cu mișcarea medicilor veterinari dintr-o parte în alta, se mai ridică undeva la 10-15 milioane de euro, peste suma de 50 de milioane de euro. Avem undeva la 30.000 de scroafe care au dispărut din efectivul-matcă al României și care aveau un potențial de a produce undeva la un milion de porci care transpus în valoare comercială înseamnă undeva la 300-350 de milioane de euro. Practic, România a pierdut aproximativ 500 de milioane de euro. Bugetul României a fost văduvit de această sumă”, a spus dr. Adrian Balaban.

Întrebat, la rândul său, de presa prezentă la conferință cum consideră că se poate câștiga lupta cu mentalitățile micilor crescători de porci (1-2 capete), în gospodăriile cărora au fost depistate 1.095 focare de pestă porcină africană, conform unui raport al DG SANTE (2018-6700), dar și cu cea a autorităților, Sorin Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest, cât vicepreședinte APCPR, a precizat că frica de lege și cea de pericolul potențial al unei posibile mutații a PPA ar mai putea reprezenta două forțe motrice eficiente.

„Cum ajungem la oameni? Ce le spunem lor? Asta trebuie să le spunem: - trebuie să-i îngrozim, autoritățile și pe domnul doctor Arafat (n.r. - SS Raed Arafat), că Ebola și PPA vin din Africa, că au mai trecut niște episoade – H1N1, spuneți-le cum vreți, că-i porcină, că-i aviară, între organismul uman și cel al porcului există o foarte mare asemănare. Să ne ferească (n.r. - Dumnezeu) de-o mutație. Atât. Întrebați-l dacă ar fi reacționat la fel ca la Ebola ca la asta”, a adăugat Lupașcu.

Nu în ultimul rând, Ioan Ladoși, președintele APCPR, a întregit imaginea dezastrului provocat de PPA în România și a spus că dispariția a 25 la sută din efectivul-matcă din fermele comerciale înseamnă circa 100.000 de tone de carne de porc import, adăugate la factura totală plătită de fiecare cetățean al acestei țări.

„Ceea ce este cu adevărat dramatic (...) este un lucru mult mai grav, faptul că au început să reapară focare în aceleași localități în care au fost așa-zisele focare stinse, localitățile așa-zis curate. Asta înseamnă foarte clar că boala este departe de a putea fi stăpânită”, a punctat Ladoși. „Au fost eliminate aproape 366.000 de capete. 82% din aceste efective au fost din exploatații comerciale. Din ce-am găsit noi ca informație publică, despăgubirile au depășit 252 milioane lei. Ceea ce este mult mai grav, iar lucrurile nu au fost suficient de bine prezentate și exprimate în general, faptul care nu s-a discutat suficient, este că noi am pierdut efectiv-matcă din aceste ferme comerciale. Or, acest efectiv-matcă, să pierzi 25 la sută din efectivul-matcă al unei țări, cine își închipuie că acesta revine peste noapte și va fi readus la dimensiunea la care a fost înainte, se înșală amarnic. Aici va dura mult timp pentru ca sectorul să-și revină după acest adevărat cutremur pe care l-a declanșat această boală. Efectivul-matcă este fabrica de porci pentru o țară. (...) Asta înseamnă 100.000 de tone de carne de porc care se va adăuga la lista României de cumpărături pentru anii viitori, pentru că nu a scăzut cererea de carne de porc în România”.

Minus 35.000 de scroafe de reproducție

La un an de la declanșarea celei mai grave crize a sectorului creșterii suinelor din România, cauzată de evoluția explozivă a pestei porcine africane (PPA) care a debutat la Tulcea și a migrat în 19 județe, APCPR constată că nu există nicio strategie pe termen scurt, mediu sau lung pentru gestionarea PPA.

Ezitările autorităților în aplicarea legislației și în modificarea sau completarea acesteia, nu fac altceva decât să creeze incertitudine și riscuri pentru fermieri și să afecteze grav producția de carne de porc, afirmă cei din asociație.

„Bilanțul anului 2018 este unul dezastruos, cu minus 35.000 de scroafe de reproducție, cu minus 120.000 de porci livrați la abator și o cifră record de import de 332.000 tone carne porc, cea mai mare din ultimii 10 ani. Și în trimestrul I 2019, producția livrată este mai mică cu 20,6% față de trim. IV 2018 și scade în continuare”, se precizează într-un raport APCPR.

Conform ultimelor informări privind evoluția PPA, reprezentanții asociației constată că apar noi focare de boală și suspiciuni, unele chiar în zone deja afectate sau cu focare închise. Cei din APCPR se așteaptă ca perioada de vară să fie una critică și de escaladare a evoluției PPA, ceea ce va afecta grav piața cărnii de porc și va conduce la declinul accentuat al sectorului de creșterea suinelor din România.

Cauzele reapariției de focare PPA sunt menționate și în concluziile Misiunii Echipei de urgență veterinară EUVET în România (11-13 februarie 2019) care constată că nu există o evidență a animalelor și o limită legală pentru numărul de animale din fermele non-profesionale, că lipsesc măsurile de biosecuritate în acest tip de ferme, că circulația și comercializarea porcilor nu se face cu respectarea prevederilor legale, ceea ce reprezintă mari riscuri de reapariție a PPA. Misiunea EUVET recomandă să se adopte și să se pună în aplicare, în regim de urgență, noi proiecte legislative naționale de clasificarea fermelor, biosecuritate și controale ale circulației porcinelor, fără de care viitorul fermelor comerciale este incert.

Fermele comerciale sunt cele mai afectate de apariția unor focare de PPA în apropierea lor pentru că urmează blocarea activității pe perioade ce încep de la minimum 30 de zile și pot merge până la 120 de zile și chiar mai mult, perioade în care fermele nu au nici un venit, dar trebuie să-și susțină activitatea. Sunt ferme care au pierdut peste un milion de euro din cauza blocării fluxului și nicio autoritate nu s-a implicat în autorizarea și acordarea de sprijin financiar (cazul SC Ferme Plus SRL al dr. Adrian Balaban). APCPR a cerut întâlniri cu conducerile MADR, MFP și cu prim-ministrul, dar nu a primit răspuns.

APCPR a depus zeci de intervenții în care au cerut autorităților responsabile cu securitatea și siguranța alimentară a României să conlucreze, să protejeze și să susțină producția de carne de porc din fermele comerciale și să proiecteze sectorul suin pentru următorii ani.

„Este nevoie de o nouă viziune, de completarea legislației, de reguli clare pentru toți fermierii, indiferent de mărimea fermei, de supraveghere și control dar și de sancționarea celor care nu aplică sau nu respectă legile”, mai afirmă cei din conducerea APCPR.

Organizația lansează un semnal de alarmă pentru autorități, solicită reglementarea creșterii suinelor în Romania – Orizont 2030 și măsuri concrete de protejare și sprijin financiar pentru fermele comerciale de creșterea porcilor.

Managementul SC Agricost, companie preluată de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, a investit în ultimele nouă luni nu mai puțin de 70 de milioane de euro în tehnologii menite să maximizeze producția la hectar și să reducă din nivelul costurilor, miza celor din IMB fiind majorarea suprafețelor însămânțate cu lucernă, a declarat miercuri, 29 mai 2019, Lucian Buzdugan, directorul general al companiei, cu ocazia primei zile din evenimentul Agricost Open Day.

„Au investit mult (n.r. - acționarii Al Dahra Agriculture), mai mult decât se investea înainte. Numai pentru anul trecut și anul acesta (n.r. - patru luni din 2018 și cinci luni din 2019), avem aproape 70 de milioane de euro investiții, numai în tehnologie. Este un concept. Nu luăm utilaje, așa, că mi-au plăcut mie. Eu, ca agronom, mi-ar conveni să am aici, să mă scol în fiecare dimineață și să mă urc în altă mașină. Nu se poate așa. Trebuie să te încadrezi și în performanțe economice, în primul rând, adică să maximizezi producția la hectar, să reduci costurile”, a declarat Buzdugan jurnaliștilor prezenți în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Totodată, Lucian Buzdugan le-a vorbit acestora de beneficiile culturii de lucernă, atât din punctul de vedere al aportului de proteină - o miză imensă la nivel global -, cât și al generării de azot biologic, necesar plantelor de cultură.

„Dacă măcar 20 la sută din suprafața României s-ar cultiva cu lucernă, am avea parte de mai multă proteină la hectar și am avea parte de circa 50-100 de kilograme de azot substanță activă, lăsată în sol de o plantă. De această dată, nu este vorba de un azot chimic, ci de unul biologic pe care îl fabrică această minunată plantă și ni-l lasă gratis, în timp ce dincolo este un azot chimic care se spală atunci când plouă, foarte mult se duce în pânza freatică, mai cu seamă în această zonă. Acest azot biologic este consumat de plantele care urmează (n.r. - în rotație) timp de doi, trei ani. Noi practicăm scarificarea, o lucrare a solului la o adâncime de 40-60 cm, cu un consum energetic foarte mare și forță de muncă suplimentară. Asta în timp ce lucerna, datorită sistemului său radicular, penetrează și aproape că lucrează mai bine decât scarificatorul. Rădăcinile care străpung zona aceasta tare (n.r. - hardpan), putrezesc și lasă niște orificii prin care apa ajunge în profunzimea solului sau, atunci când este nevoie de apă, aceasta urcă spre zona necesară”, a mărturisit Lucian Buzdugan. „Ce cultură merită cultivată mai bine decât lucerna? Pentru noi, este o șansă să găsim, să dăm lucernă (n.r. - să comercializăm), să cultivăm. Un mare avantaj este că producem proteină. Noi avem «foame» de proteină. Nivelul alimentar proteic este mai important decât cel glucidic. Atunci când o țară are proteină, cum este cazul SUA, Argentinei, Braziliei, acestea ocupă primele trei locuri în lume în materie de agricultură. Ministerul Agriculturii, factorii politici ar trebui să militeze pentru extinderea suprafețelor cu lucernă, cultură care este foarte pretabilă pentru România. Arabii, dacă vor dori mai multă lucernă decât cea din IMB, pentru că noi nu putem produce mai mult de 12.500 ha, pentru că este o rotație în care trebuie să ne încadrăm, și ar cere și de la alți fermieri români, ar fi un mare avantaj pentru România”.

Profit de 500 de euro la hectar

Tot cu ocazia Agricost Open Day, Buzdugan le-a vorbit celor prezenți despre profitabilitatea acestei culturi fixatoare de azot. Bazându-se pe vasta sa experiență agronomică, șeful Agricost a precizat că suma care i-ar rămâne unui fermier în buzunar ar fi de circa 500 de euro pe hectar, în cazul contractelor la export. Valorificarea materiei prime pe piața internă ar genera un profit și mai mare.

„Programul nostru este de a înfiinţa în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, deoarece este o cultură pentru care avem desfacere. În prezent, desfacerea e cea mai grea problemă, dar nivelul de profitabilitate este foarte ridicat. Depăşeşte circa 500 de euro pe hectar. Deocamdată, avem vreo 2.500 de hectare de lucernă pentru producţie şi vreo 300-400 de hectare pentru sămânţă”, a adăugat oficialul IMB.

El a precizat totodată că suprafața de 2.500 ha, existentă în prezent, ar urma să se dubleze în luna august a acestui an.

„Acum, în august, mai semănăm 2.500 de hectare, pentru că mai construiesc o fabrică - eu sunt legat de fabrici, fabrici de uscare, pentru că sistemul de producere a fânului de lucernă îmbalotat este următorul: se coseşte, umiditatea la cosire este de 80 de procente (...), se lasă până umiditatea scade la 40% şi atunci o strângem, o tocăm, o transportăm la o fabrică (...) la un uscător, unde se procesează, se usucă, se îmbalotează. Facem cinci coase pe an. Producţia medie este de 17 tone de fân la 12-14% umiditate, cu proteină peste 20”, a explicat Buzdugan.

Şeful Agricost susţine că 2.000 de tone de lucernă sunt vândute în România, la două ferme, una din judeţul Iaşi şi alta din judeţul Ialomiţa, iar restul ajunge în ţările arabe. Totuşi, spune Lucian Buzdugan, de preferat este vânzarea lucernei pe piața internă, întrucât profitabilitatea este mai mare.

„O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România, obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care s-au hotărât având în vedere calitatea deosebită; una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare... Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a continuat şeful celei mai mari ferme din sud-estul Europei.

Conform precizărilor sursei citate, programul de înfiinţare a 12.500 de hectare de lucernă necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

„Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă, îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor, pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertina de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore... Fabrica actuală de uscare, prima dată, a avut capacitatea de 400 de tone şi mi-am dat seama că, dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte patru zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi, la o lună”, a mai spus Lucian Buzdugan.

Agricost primeşte anual subvenţii europene şi naţionale de circa 10 milioane de euro.

„Pe total fermă, noi primim în jur de 10 milioane de euro anual. Dar eu comparaţia aş face-o întotdeauna: cât primeşte fiecare pe hectar. Dacă ai două hectare, primeşti 350 de euro, dacă ai 10 hectare, primeşti 170 ori 10. Dar ce face ăla care ia 1.700 (n.r. - de euro) şi ce am făcut eu cu banii de pe subvenţii, că de arătat cu degetul... Ţara prin asta devine mai bogată şi mai puternică”, a conchis acesta.

Era Al Dahra, nu Mubadala Investment Company

În ziua de 21 februarie 2018, Revista Fermierului publica un articol amplu despre achiziția Agricost de către Al Dahra. La acea vreme, Constantin Duluțe, fostul acționar principal al Agricost, preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale companiei, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci, nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, preciza Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat, dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea, el mai preciza că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

În acea perioadă, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent cu existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și, cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Sursa informațiilor: Revista Fermierului, Agepres

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară” va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau al industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel, cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi, pentru fiecare angajat,1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 de milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că, în anul 2019, vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Conform analizelor interne ale UkrAgroConsult, prețurile atractive la export pe care le-a contabilizat țara noastră, cât și scăderea suprafețelor însămânțate cu rapiță au dus la majorarea totalului semănat cu grâu cu un procent de trei la sută, aferent anului comercial 2019-2020.

Chiar și așa, previziunile vecinilor ucraineni, cu privire la recolta noastră de grâu, relevă o diminuare de trei procente de la an la an, în condițiile în care seceta pedologică din toamna anului trecut, cât și cea înregistrată în primăvara timpurie a lui 2019, și-ar fi pus amprenta în mod negativ asupra randamentelor la hectar.

Într-o analiză publicată online, ucrainenii mai afirmă că potențialul nostru la export ar urma să fie revizuit în scădere, în condițiile unei recolte previzionate mai mici, care s-ar încadra însă în media cincinală a productivității. În următorul sezon comercial, mai susțin analiștii statului vecin, exportatorii se vor confrunta cu o competiție mai acerbă din partea Rusiei, a Ucrainei și a Franței, datorită producției mai mari estimate pentru aceste state.

În anul comercial 2019-2020, suprafețele însămânțate cu orz și porumb de la noi în țară, potrivit acelorași analize, ar urma să fie mai mari cu 10, respectiv 6 la sută față de sezonul anterior, pe fondul unor prețuri mai mari, dar și a cererii susținute la export.

Practic, în anul comercial amintit anterior, fermierii români au preferat să majoreze suprafețele semănate cu cereale, în detrimentul rapiței. În ciuda condițiilor agrometeo nefavorabile, fapt care a afectat randamentele la cerealele de toamnă, se estimează că producția ar urma să devină, din punct de vedere istoric, cea de-a treia cea mai importantă pentru România.

Locul III istoric și la export

Estimările ucrainenilor privind situația actuală la export a României relevă și, în acest caz ,o a treia cea mai bună poziție din punct de vedere istoric. Totuși, aceștia afirmă că ritmul comerțului peste graniță ar putea să sufere revizuiri semnificative, în concordanță cu condițiile agrometeo existente în perioada de dezvoltare a porumbului, în special în perioada de vară.

Aceiași specialiști ucraineni afirmă că, în conformitate cu statisticile portuare existente, în perioada iulie 2018-aprilie 2019, țara noastră a exportat 4,349 milioane de tone de grâu. Mai exact, vorbim de o majorare cu cinci procente față de aceeași perioadă a anului comercial anterior, atunci când se înregistrau tranzacții care totalizau 4,148 de milioane de tone.

Ritmul actual de export al țării noastre, în viziunea ucrainenilor, ar fi cu 10 la sută mai mic, în comparație cu recordul înregistrat în perioada iulie 2016-aprilie 2017, și anume de 4,816 milioane de tone.

În luna aprilie a sezonului de marketing 2018-2019, țara noastră a comercializat peste graniță 187.700 de tone de grâu, cu 46 la sută mai puțin decât cantitatea înregistrată în luna aprilie a sezonului 2017-2018 (n.r. - aprilie 2018).

Principalii cumpărători de grâu românesc, în aprilie 2019, au fost Egiptul, Iordania și Sudanul.

FNGCIMM a anunțat miercuri, 22 mai 2019, că va garanta, în procent de până la 80% din valoare - maximum 2,4 milioane de euro , creditele acordate de către instituțiile finanțatoare beneficiarilor eligibili care desfășoară activități în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii, respectiv care derulează proiecte de investiții cu finanțare prin PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020.

„Garanția se obține la solicitarea băncii, în baza unei finanțări aprobate”, precizează IFN-ul statului într-un document remis presei.

Decizia a fost luată în condițiile în care FNGCIMM a încheiat două convenții de lucru cu EXIMBANK, în vederea acordării de garanții în baza OUG 43/2013.

„Mediul rural românesc are un potențial economic în creștere care poate fi corelat cu interesul finanțatorilor și al FNGCIMM. Prin încheierea convențiilor de lucru cu EXIMBANK avem convingerea că obiectivele comune cu partenerii noștri orientate către susținerea finanțării beneficiarilor din zonele rurale, precum și valorificarea potențialului din agricultura românească, vor contribui la diversificarea activităților lucrative și la crearea de noi locuri de muncă, cu efect direct în îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor acestor comunități locale“, a declarat Gheorghe Lăpădat, Director General al FNGCIMM.

În condițiile în care sistemul bancar românesc își dorește susținerea sectorului agribusiness românesc, președintele executiv al EximBank, Traian Halalai, a precizat: „Căutăm întotdeauna să oferim clienților noștri soluții de finanțare care să le dezvolte business-ul și știm că una dintre preocupările principale ale antreprenorilor care caută susținere financiară este identificarea garanțiilor. Am încheiat aceste convenții cu FNGCIMM tocmai pentru a putea contribui la consolidarea agribusiness-ului românesc într-un context în care agricultura românească este în plină dezvoltare, iar antreprenorii au nevoie de soluții de creditare specializate care să favorizeze creșterea productivității și, implicit, a afacerilor”.

Până în prezent, FNGCIMM a semnat convenții de lucru pentru acordarea garanțiilor în baza OUG 43/2013 cu patru bănci, și anume: Libra Internet Bank, First Bank, OTP Bank Romania și EximBank.

Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermierii persoane fizice sau juridice care desfășoară activități în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii. De asemenea, vorbim de societățile definite conform Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările si completările ulterioare, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale care desfășoară activități economice, constituite conform OUG nr. 44/2008.

Nu în ultimul rând, este vorba despre asociațiile, societățile agricole și cooperativele agricole constituie conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și legea cooperației agricole nr. 566/2004, precum și persoanele fizice care desfășoară activități economice în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii.

Sunt eligibili și beneficiarii programelor PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020 pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Pagina 1 din 112