produse agricole - REVISTA FERMIERULUI

În primele șapte luni ale anului 2019, țara noastră a înregistrat un deficit comercial pe partea de produse agricole de 1,2 miliarde de euro, a anunțat miercuri, 6 noiembrie 2019, premierul României, Ludovic Orban.

În viziunea sa, deficitul nu este singura problemă, el identificând ca problemă și structura importurilor şi a exporturilor.

„Contribuţia agriculturii la PIB este 4,8% şi considerăm că această contribuţie la PIB, ţinând cont de faptul că România este una dintre ţările cu cel mare potenţial agricol, suntem ca ţară pe locul şase în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele de la INS, continuăm să înregistrăm un deficit comercial pe produse agricole, pe anul în curs, pe 7 luni, de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului, ci şi a structurii importurilor şi a exporturilor. În continuare, exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată, ci pur şi simplu sunt produse primare. În structura importurilor, vedem că este dominată de produse care sunt procesate”, a afirmat prim-ministrul României.

Orban a adăugat că unul dintre obiectivele țării la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti.

„România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE. Pe de altă parte, plăţile la hectar sunt mici, în raport cu plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Pe de altă parte, simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui, prin Planul Naţional Strategic, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ, cât şi calitativ producţia agricolă, precum şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut”, a spus Orban.

Premierul a fost prezent miercuri, 6 noiembrie 2019, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Publicat în Știri interne

Chiar dacă suntem pe plus cu 22 de milioane de tone de produse agroalimentare în ultimii doi ani și jumătate la capitolul balanță comercială față de țările terțe, respectiv față de cele din blocul comunitar (UE28) și cu două miliarde de euro doar față de țările terțe, suntem pe minus cu șase miliarde de euro la capitolul schimburi comerciale cu statele UE.

Potrivit spuselor secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la un eveniment pe teme agricole, suntem în continuare exportatori de materie primă de origine agricolă.

„În doi ani şi şapte luni au fost importate, în total, 22 de milioane de tone de produse agroalimentare din UE şi state terţe şi au fost exportate 44 de milioane de tone. În această balanţă constatăm că importurile din statele terţe sunt valoric la 3,5 miliarde de euro, iar exporturile la 5,5 miliarde de euro. În situaţia statelor membre UE, am importat de 16 miliarde de euro şi am exportat, cu ghilimele de rigoare, pentru ca sunt schimburi comerciale, de 10 miliarde de euro, iar această diferenţă vine tocmai din acest schimb de produse cu valoarea adăugată mare. Sigur că eu nu sunt de acord să nu mai consumăm croissante, dar România produce astăzi de o calitate extraordinară şi are calitate la orice produs, de la miere, unde suntem pe primul loc, la porumb şi floarea-soarelui. De aceea, avem nevoie de măsuri pentru menţinerea investiţiilor şi mai ales a procesării în zonele rurale. Sunt investiţii care trebuie făcute în perioada următoare”, a mărturisit oficialul guvernamental, marți, 29 octombrie 2019.

El a adăugat că țara noastră trebuie să susțină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sectorul procesării, astfel încât România să nu continue să fie exportatoare de subvenție.

„Dacă nu vom crea produse cu valoare adăugată mare şi vom fi exportatori neţi de materii prime, vom exporta în continuare subvenţii şi munca fermierilor din România. (...) De asemenea, Europa trebuie să îşi aleagă foarte bine ţintele, pentru că din acel exportator net de produse agroalimentare s-ar putea să pice în acea latură, nu numai că nu îşi asigură produsele de calitate, dar s-ar putea să fie dependentă de importuri”, a mai spus Daniel Botănoiu.

Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, s-a regăsit printre invitații la „ZF Agribusiness'19: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?", eveniment organizat de Ziarul Financiar.

Publicat în Piata agricola

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că în această perioadă sunt disponibile fonduri pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, prin intermediul subMăsurii 4.2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, data-limită de depunere a solicitărilor de finanţare pentru procesarea produselor agricole fiind 31 ianuarie 2019, în limita acestor fonduri disponibile.

Producătorii agricoli au depus deja cereri de finanţare în valoare de 116 milioane de lei pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, alocarea totală pentru sesiunea din acest an fiind de 203 milioane de euro.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, susține că sunt disponibile până la 2,5 milioane de euro pe proiect, atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

„Îi încurajez pe cei care doresc să investească în procesarea produselor agricole să scrie şi să depună proiecte în această sesiune. În acest moment, avem fonduri disponibile atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionăm, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie făcut pasul firesc către investiţii în centre de colectare, de procesare, în unităţi care pot asigura un lanţ alimentar integrat. Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge până la 2,5 milioane de euro, o sumă importantă pentru cei care doresc să investească în acest sector. De asemenea, în această perioadă sunt active mai multe linii de finanţare prin intermediul cărora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020", a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Solicitanţii pot depune pentru prima dată cereri pentru participarea la schemele de calitate (sM 3.1), alocarea aferentă acestei submăsuri fiind de 6,1 milioane de euro.

Totodată, investiţiile în exploataţii agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de finanţare de 11,8 milioane de euro.

În plus, solicitanţii din arealul ITI Delta Dunării pot depune cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), alocarea stabilită pentru sesiunea 2018 fiind de 3,7 milioane de euro, valoarea proiectelor depuse ajungând la 1,5 milioane de euro.

AFIR menţionează că pentru submăsurile 3.1, 4.2 şi 6.3 ITI - Delta Dunării, sesiunea se poate închide înainte de termenul-limită, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

În cazul sM 4.1, componenta sector vegetal, zona montană, depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Nu în ultimul rând, AFIR precizează că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă plafonul de depunere a fost depăşit.

Publicat în Finantari

Sesiunea de primire a proiectelor de investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), se prelungeşte până la 30 noiembrie 2017, ora 16:00, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Alocarea financiară, disponibilă în sesiunea din acest an pentru schema GBER aferentă sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole”, este de 70 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a primit online 28 de cereri de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 26 de milioane de euro.

„Dintre investiţiile eligibile prin schema GBER, amintim fabricarea produselor de panificaţie, a îngheţatei şi a sorbetului, dar şi fabricarea unor băuturi, cum ar fi berea artizanală. Valoarea finanţării este de maximum 2,5 milioane de euro/proiect, în funcţie de tipul de beneficiar şi de specificul investiţiei”, se menţionează în comunicat.

Sprijinul acordat pentru procesarea secundară a produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, prin schema GBER aferentă sM 4.2, este de până la 50% nerambursabil şi este corelat cu tipul întreprinderii, tipul investiţiei şi zona de dezvoltare regională în care este amplasată investiţia. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru luna noiembrie 2017, este de 15 puncte.

Depunerea cererilor de finanţare se face online pe pagina oficială a agenţiei, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, 30 noiembrie 2017, ora 16:00. Toţi cei interesaţi să depună cereri de finanţare prin schema GBER aferentă sM 4.2 pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente pe site-ul AFIR, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

Publicat în Finantari

Ca urmare a neconsumării alocării aferente submăsurilor 4.2 şi 4.2a din PNDR 2020, laolaltă cu AM PNDR, șefia AFIR a decis prelungirea cu o lună a sesiunii de depunere a cererilor de finanţare în vederea obținerii finanțărilor pentru procesarea sau marketingul produselor agricole şi pomicole, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR, am decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare cu o lună, alocarea aferentă acestor submăsuri nefiind consumată până la acest moment. Trebuie să subliniez că, în această ultimă etapă din luna octombrie, punctajul este unul uşor de atins şi astfel, există o şansă în plus pentru solicitanţi să obţină finanţare pentru a dezvolta o investiţie în domeniul procesării produselor agricole şi pomicole. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 - 31 octombrie 2017 este de 15 puncte pentru sM 4.2 şi de 10 puncte pentru sM 4.2a”, a afirmat Adrian - Ionuţ Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole'”este de 100 de milioane de euro.

Până în prezent, au fost depuse 46 de cereri de finanţare, în valoare totală nerambursabilă de peste 41 de milioane de euro.

Alocarea financiară pentru sM 4.2a „Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” este de 12 milioane de euro pentru sesiunea din acest an, din care au fost solicitate până acum 1,6 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru procesarea produselor agricole şi pomicole este de până la 50% nerambursabil, iar valoarea finanţării este de maximum 2,5 milioane/ proiect pentru sM 4.2 şi de maximum 1,5 milioane/ proiect în cazul sM 4.2a.

Depunerea cererilor de finanţare se face on-line pe pagina oficială a Agenţiei, www.afir.info, până la termenul-limită al sesiunii, respectiv 31 octombrie 2017, ora 16.00.

Toţi cei interesaţi să depună cereri de finanţare prin sM 4.2 şi sM 4.2a pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente pe site-ul AFIR, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 70 de milioane de euro sunt disponibile pentru absorbție de către potențialii beneficiari ai fondurilor FEADR, în baza proiectelor de investiții, pentru fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon, pentru producția de lactate şi a altora, asemănătoare înghețatei, cum este și sorbetul, respectiv pentru berea artizanală.

Suma este disponibilă pentru accesare în perioada 1 august 2017, ora 9:00 - 31 octombrie 2017, ora 16:00, pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente subMăsurii 4.2 – Sprijin pentru procesarea produselor agricole, mai exact pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiţii iniţiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economica eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.

Depunerea proiectelor se va realiza on-line prin intermediul modulului de pe portalul AFIR.
Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate sunt de 45 de puncte pentru luna august, 30 de puncte pentru luna septembrie și 15 puncte pentru luna octombrie.

Ajutorul de stat acordat prin PNDR 2014-2020 în baza GBER (General Block Exemption Regulation - Regulamentul general de exceptare pe categorii) are ca scop îmbunătăţirea nivelului general de performanţă a întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii.

Publicat în Finantari

Preţurile materiilor prime de proveniență agroalimentară ar urma să rămână scăzute în următorii zece ani, în comparație cu precedentele vârfuri, se arată în cele mai recente prognoze pe un deceniu, publicate luni de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Motivele care stau în spatele acestor modificări sunt atât previzionarea încetinirii ritmului de creştere a cererii în mai multe economii emergente, dar și politicile în domeniul biocombustibililor care ar urma să aibă un impact limitat asupra pieţelor.

Cu o valabilitate în perioada 2017-2026, raportul preconizează că o productivitate mai mare va acoperi ritmul scăzut de creştere a consumului, ceea ce va ţine sub control preţurile la materiile prime alimentare. Mai mult, o diminuare a ritmului de creştere a Chinei, cumulată cu o creştere mai mică a populaţiei mondiale şi o expansiune mai puţin viguroasă a biocombustibililor produşi pe bază de produse agricole, va contribui, de asemenea, la ţinerea sub control a pieţelor agricole, susţin OECD şi FAO, citați de Reuters și Agerpres.

„Ultimul deceniu a cunoscut o creştere fără precedent a cererii pentru produse agricole. Pentru majoritatea materiilor prime alimentare, inclusiv cereale, carne, peşte şi uleiuri vegetale, ritmurile de creştere în următorul deceniu se vor reduce la aproape jumătate”, se menționează în documentul elaborat de cele două entități.

În condiții în care în ultimii 10 ani, creşterea numărului locuitorilor şi majorarea consumului per capita au contribuit în mod egal la creşterea generală a cererii de materii prime alimentare, în următorul deceniu se vor înregistra creşteri semnificative doar la consumul per capita de produse lactate, zahăr şi uleiuri vegetale.

Pe fondul unor pieţe agricole mai stabile în următorul deceniu, o excepţie notabilă va fi apetitul Indiei pentru produse lactate, fenomen care va face din India cel mai mare producător de lapte, devansând Uniunea Europeană.

„Creşterea consumului de lactate este excepţională, rezultatul fiind că produsele lactate vor înregistra cel mai mare ritm de creştere a consumului în rândul materiilor prime alimentare”, se mai scrie în raportul OECD şi FAO.

Cererea pentru lapte a Indiei demonstrează impactul crescut pe care această ţară îl va avea asupra pieţelor globale, pe măsură ce în următorul deceniu va devansa China din poziţia de cea mai populată ţară a lumii.

În plus, creşterea producţiei de lapte a Indiei, care ar urma să se tripleze până în 2025, scoate în evidenţă diferenţele existente în dietele alimentare. Astfel, în timp ce produsele lactate vor reprezenta principala sursă de proteine suplimentare în India, în Asia de Sud-Est peştele va fi mai important, iar în Africa sub-sahariană accesul la proteine rămâne limitat de venituri şi restricţiile de distribuţie.

Indicele FAO pentru preţurile produselor alimentare, în creștere

În altă ordine de idei, faţă de 2016, indicele FAO pentru preţurile produselor alimentare, calculat în baza preţurilor pieţei internaţionale pentru cele cinci grupe principale de alimente, a înregistrat o creștere de șapte procente. De asemenea, s-a înregistrat o creștere în medie cu 175,2 puncte sau 1,4 procente în luna iunie, faţă de mai 2017.

Parametrul s-a majorat cu 4,2% în cursul lunii, pe fondul creşterii preţurilor la grâul cu conţinut ridicat de proteine şi din cauza deteriorării condiţiilor de cultivare din Statele Unite ale Americii (SUA). Costurile de achiziție la porumb, în schimb, au scăzut pe fondul recoltelor-record din America de Sud.

Totodată, indicele FAO pentru preţurile la carne şi produse lactate a crescut, în timp ce preţurile la uleiurile vegetale şi zahăr au scăzut.

În ciuda înăspririi condiţiilor de aprovizionare cu grâu cu conţinut înalt de proteine, aprovizionarea cu cereale la nivel global tinde să rămână abundentă în anul următor, potrivit Raportului FAO privind oferta şi cererea de cereale, dat recent publicității.

FAO a revizuit în scădere prognoza din iunie pentru producţia globală de grâu în 2017 şi în creştere pentru porumb şi orez. Producţia globala de cereale în acest an este probabil să atingă în total 2.593 de milioane de tone, cu aproximativ 0,6 procente mai puţin decât cea din 2016.

Totodată, se estimează că stocurile de cereale din lume vor continua să se extindă până la un nivel-record de aproximativ 704 milioane de tone.

Publicat în International

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță deschiderea primei sesiuni din anul 2017 de depunere a proiectelor de investiții pentru submăsurile 4.2 şi 4.2a –  Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole/pomicole, proces care se va derula în perioada 10 iulie ora 09:00 – 30 septembrie 2017 ora 16:00 și care are o alocare totală de 112 milioane de euro.

„Pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă activitatea agricolă, este nevoie ca pe lângă producție să existe și procesare. Aceste submăsuri vin să finanțeze acea parte din lanțul economic de care România are poate cea mai mare nevoie, și anume procesarea – crearea de produse cu valoare adăugată, atât de necesare creșterii economice sustenabile. Este momentul ca țara noastră să nu mai fie o furnizoare exclusivă de materie primă, ieftină, ci să ofere produse agroindustriale finite care să aducă plusvaloare și, implicit, creșterea contribuției sectorului agricol la Produsul Intern Brut”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian - Ionuț Chesnoiu.

Conform comunicatului de presă al agenției, fondurile alocate în această sesiune pentru subMăsura 4.2 se ridică la 100 de milioane de euro. Dintre acestea, 40 de milioane sunt destinate investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare a produselor agricole și 60 de milioane de euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole. Pragul minim pentru subMăsura 4.2 este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte în perioada 10 – 31 iulie, apoi 30 de puncte în luna august și 15 puncte în luna septembrie.

Pentru investiții în procesarea produselor pomicole prin subMăsura 4.2a, în sesiunea din 2017, sunt alocate 12 milioane de euro, iar pragul minim este de 10 puncte. Primul prag de calitate, aferent perioadei 10 – 30 iulie, este de 40 de puncte. Pragul de calitate pentru luna august va fi de 25 de puncte, iar cel pentru luna septembrie, de 10 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line, pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri.

Pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% faţă de suma anuală alocată fiecărei submăsuri.

„Precizăm că depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se opreşte la termenul-limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase). Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii şi ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă chiar dacă suma alocată este epuizată”, se scrie în comunicat.

Parte din Subprogramul Pomicol, subMăsura 4.2a – Procesarea produselor Pomicole sprijină financiar investițiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, prin realizarea de construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare-sortare-condiționare-procesare-comercializare). Sunt, de asemenea, finanțate investițiile în infrastructura internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme de supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc. În plus, subMăsura finanțează investițiile în unităţi mobile de procesare.

Beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice (societăţi comerciale), inclusiv grupurile de producători. Rata sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și de 40% pentru Întreprinderi Mari. În funcție de obiectivele propuse prin proiect și de tipul beneficiarului, sumele care pot fi accesate se încadrează între 600 de mii și 1,5 milioane de euro.

100 de milioane de euro sunt alocate pentru acest an subMăsurii 4.2 - „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol”. Aceste fonduri sunt destinate, de exemplu, investiţiilor care au ca scop construcţia, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare sau construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic. Sunt, de asemenea, finanțate investiții în producerea și comercializarea produselor vinicole propuse de solicitanții care nu figurează în Registrul Plantațiilor Viticole cu Declaraţia de producție și/sau cu Declaraţia de stocuri produse vinicole.

Beneficiarii subMăsurii – persoane fizice autorizate, societăţi comerciale, cooperative agricole – pot obţine o rată a sprijinului public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Astfel, pentru un proiect se pot obţine până la 2,5 miloane de euro, în funcţie de tipul beneficiarului şi de investiţia propusă.

Lista cheltuielilor eligibile, precum şi toate condiţiile de accesare ale celor două subMăsuri sunt disponibile pe site-ul AFIR, www.afir.info.

Publicat în Finantari

Exportul rusesc de produse agricole se va majora de la 17 miliarde de dolari la 21,5 miliarde de dolari în următorii cinci ani, anunța la începutul lunii februarie ministrul Agriculturii, Alexander Tkachev, citat de Tass, iar informațiile potrivit cărora și în acest an vecinii de la Răsărit ar putea înregistra un nou record istoric la comerțul cu grâu peste graniță nu fac altceva decât să întărească afirmațiile oficialului guvernamental rus.

La doar o lună distanță (aprilie 2017), același ministru de resort preciza că nivelul comerțului peste graniță al Rusiei cu produse agricole în acest an se va menține la nivelul de 17 miliarde de dolari. Faptul că pentru sezonul 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017 previziunile sunt că Rusia va exporta o cantitate de 34-35 de milioane de tone de cereale, dintre care 27 de milioane de tone de grâu, ceea ce ar constitui un nou record istoric, potrivit adjunctului ministrului rus al Agriculturii, Jambulat Khatuov, citat de RIA Novosti, nu face altceva decât să susțină spusele oficialilor de la Moscova.

„Potrivit estimărilor noastre, exporturile se vor majora cu 27 la sută în următorii cinci ani. De la 17 miliarde de dolari la 21,5 miliarde de dolari”, anunța șeful Ministerului rus al Agriculturii în februarie 2017.

Exportatorii de produse agricole urma să primească compensații pentru pierderile de venit cu transportul și logistica, adăuga Tkachev în debutul anului.

„În concordanță cu aprobarea proiectului de a da prioritate susținerii exporturilor agricole, comercianții ar urma să primească sprijin sub formă de chirii, asigurări și taxe de participare la expoziții, dar și compensații ale cheltuielilor cu logistica și transportul”, afirma oficialul rus.

Mai mult, un nou tip de susținere guvernamentală a producătorilor agricoli era luat în considerare la nivelul lunii februarie 2017, și anume compensările costurilor în ceea ce privește transportul pe distanțe lungi, pe calea ferată.

De la diminuarea importurilor la strategia de expansiune a exporturilor agricole

Tot în contextul susținerii comerțului peste graniță, Alexander Tkachev afirma că țara sa are nevoie de o schimbare de paradigmă, și anume de trecere de la substituirea importurilor (echilibrarea balanței comerciale din producția internă) la expansiunea comerțului peste graniță.

„Aș dori să subliniez faptul că ținta noastră principală este de susținere a ratelor de creștere în sectorul agricol, precum și de majorare a competitivității produselor rusești pe piețele internaționale. Anterior, vorbeam doar de echilibrarea balanței comerciale (n.r. - deficit față de cererea domestică), în timp ce în prezent vorbim doar de concentrarea pe expansiunea exporturilor”, a mai spus acesta.

Potrivit spuselor lui Tkachev, importurile rusești de alimente s-au contractat cu șase procente în 2016, până la un total de 25 de miliarde de dolari, în timp ce exporturile s-au majorat cu cinci la sută, până la un total de 17 miliarde de dolari.

„Ne confruntăm în prezent cu provocarea de a promova propriile produse la export, ceea ce înseamnă că funcția Rosselkhoznadzor a devenit aceea de a ridica bariera (n.r. - problemele legate de embargo) pentru produsele rusești, cea a ministerului de resort, de a susține promovarea produselor în cadrul expozițiilor internaționale, iar cea a fermierilor, de a-și transforma procesele de business în așa fel încât să facă față cerințelor de calitate impuse de standardele pieței internaționale”, a mai punctat ministrul Agriculturii din Rusia.

El a mai afirmat că exporturile agricole ale țării sale ar urma să fie menținute la același nivel și în 2017, adică la 17 miliarde de dolari, în condițiile în care, cu un an în urmă, acestea totalizau 17,1 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, tot Tkachev a precizat că întărirea monedei naționale va genera riscuri pentru produsele agricole exportate.

„Întărirea rublei reprezintă unul dintre factorii de risc pus pe umerii pozițiilor la export”, este de părere ministrul rus al Agriculturii.

Nu în ultimul rând, potrivit ministrului de resort, citat de Itar Tass, Rusia ar putea aloca o sumă consistentă pentru susținerea sectorului agricol în 2018.

„Bugetul nostru pe anul acesta atinge un total de 230 de miliarde de ruble (4 miliarde de dolari). Sper că vom atinge nivelul de 250 de miliarde de ruble, adică 4,4 miliarde de dolari, ca buget pentru anul următor”, a conchis Tkachev.

Rusia: Exporturile de grâu din 2017 vor atinge un nou record istoric

În urmă cu doar câteva zile, estimările preliminare confirmau că, în sezonul 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017, Rusia ar urma să exporte o cantitate de 34-35 de milioane de tone de cereale, dintre care 27 de milioane de tone de grâu, ceea ce ar constitui un nou record istoric, potrivit adjunctului ministrului rus al Agriculturii, Jambulat Khatuov, citat de RIA Novosti.

Anul trecut, recolta de cereale a Rusiei a atins un maxim post-URSS de 120,7 milioane de tone, dintre care 73,3 milioane de tone de grâu, iar prognozele la export erau ambițioase. Cu toate acestea, restricțiile impuse recent de Turcia au obligat Ministerul rus al Agriculturii să își revizuiască estimările.

Chiar și așa, Departamentul american al Agriculturii estimează că, în 2017, Rusia va fi al doilea exportator mondial de grâu, cu 28 de milioane de tone, după SUA, care va exporta o cantitate de 28,17 milioane de tone de grâu. În 2016, Rusia a fost lider mondial.

Nu în ultimul rând, Khatuov a precizat că, pentru țara sa, menținerea poziției de lider mondial la exporturile de grâu este o chestiune de prestigiu, dar principalul lucru este păstrarea profitabilității producătorilor de cereale.

Publicat în International

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Revista