În județul Ialomița, din totalul de 2.400 de gospodării afectate de pesta porcină africană (PPA), nu mai puțin de 2.200 au primit deja despăgubiri, grație comisiei de specialitate, a anunțat marți, 2 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Suntem în acest dispozitiv cu toți cei care sunt prevăzuți în lege. Este o comisie care se constituie din (...) reprezentanți ai Prefecturii, ai Direcției Agricole Județene, cei ai DSVSA, în fața proprietarului. Am văzut la Ialomița o treabă ordonată. M-am uitat pe situație de dimineață. Din 2.400 de gospodării care au fost afectate, 2.200 deja au primit banii. Asta înseamnă că acele comisii au lucrat operativ și pierderea de timp a fost eliminată în cazul acestui județ”, a menționat ministrul Agriculturii într-o conferință de presă ad-hoc ocazionată de repornirea staţiei de pompare Jilav,a din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, sistem ce nu a mai funcţionat de 13 ani. „O situație mai grea am văzut la Tulcea. Încă sunt multe documente de făcut acolo și trebuie făcute pentru a se respecta, pe de-o parte, termenul legal și, în același timp, să se onoreze dreptul pe care îl are păgubașul respectiv, cel care a pierdut porcul, din cauza acestei boli”.

Conform spuselor oficialului guvernamental, se va continua cu acordarea despăgubirilor, anunţând că din cele peste 6.000 de dosare procesate până în prezent la nivel de țară, au fost plătiţi banii pentru mai bine de 5.000 de dosare.

„Din evaluările noastre, până la această dată s-au plătit 12 milioane de euro, adică 54 de milioane de lei, dacă fac calculul bine, dar aceste documente se fac încontinuu, cu mai mare uşurinţă la gospodării, pentru că ai terminat dacă a avut un porc, doi, i-ai făcut documentele respective, dar la societăţile comerciale până nu se termină sacrificarea, uciderea efectivelor în întregime, nu poţi să faci documentaţia cuvenită”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, Daea a precizat că a început repopularea cu porci a gospodăriilor afectate de pesta porcină africană (PPA) în satul Olosig din judeţul Bihor, subliniind că „nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

„La ora actuală e o veste bună, pentru că mi-au dat telefon cei de la Bihor că în satul Olosig și la Crestur acum se repopulează gospodăriile care au fost afectate, contaminate cu acest virus (n.r. - pesta porcină africană). S-a trecut la etapa a doua, de populare cu porci-santinelă. Am discutat şi cu producătorul respectiv, cu crescătorul de animale, şi era bucuros că el nu mai credea că se reia această activitate. Aş vrea să profit de acest moment să vă spun dumneavoastră şi ţării întregi că nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei. În aceste gospodării, două dintre ele, (...) în Olosig, pentru că acolo focarele s-au stins, este o procedură pe care trebuie să o respectăm. Vom vedea dacă avem succes în zona respectivă, pentru că n-are cum să ştie cineva ce explozie va fi la acest virus. Sperăm ca lucrurile să fie bune”, a menționat oficialul guvernamental.

Șeful MADR a adăugat că miercuri, 3 octombrie 2018, va merge la Bruxelles în vederea obţinerii unui sprijin concret pentru România, în cazul PPA.

„Ştiţi că a fost aici comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, care a văzut situaţia la faţa locului şi a analizat în prezenţa autorităţilor statului care e situaţia din România. Iată că mâine mă duc la Bruxelles pentru a prinde concret un sprijin pentru România în această direcţie. Sprijinul acesta se discută din punct de vedere tehnic acum, când vorbim noi, la Ministerul Agriculturii, unde este o videoconferinţă cu experţii de la UE. Când vin de acolo, o să vă dau date exacte”, a afirmat Petre Daea.

Întrebat dacă până în prezent au venit bani de la UE pentru combaterea PPA, şeful MADR a răspuns: „Sigur că da, pentru că, prin programul de eradicare a bolilor pe care îl gestionează ANSVSA, 75% din acele sume care s-au pus la dispoziţie sunt de la Uniunea Europeană”.

„Noi dorim să solicităm în plus sume pentru a aşeza lucrurile într-un vad normal şi a stăpâni această molimă, ajutând evident fermierii. Iată, primul fermier care a fost la Tulcea, care a avut primul necaz, a primit banii respectivi. M-am uitat în situaţie, undeva la 4,8 milioane de euro ca despăgubire. Este un efort al statului”, a adăugat Daea.

Datele date publicității joi, 27 septembrie 2018, relevau că PPA evoluează în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi, fiind eliminaţi 323.754 de porci afectaţi de boală.

Potrivit datelor Eurostat, valabile la finele lunii iulie 2018, numai în primele patru luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut cu 30% faţă de anul precedent, ajungând la peste 140 de milioane de euro în aprilie 2018. Anul trecut, românii au mâncat carne de porc din străinătate de 475 de milioane de euro.

Publicat în România Agricolă

În vederea evaluării cât mai exacte a pagubelor pe care SC Tebu Consult Brăila – cea mai mare fermă de creștere a porcilor din România, a doua ca mărime din Europa, unde sâmbătă, 25 august 2018, a fost confirmată existenţa virusului de pestă porcină africană (PPA) –, acționarul principal al companiei ar fi solicitat întrunirea unei comisii de specialitate, a anunțat șefia DSVSA județene prin persoana lui Gicu Drăgan.

Luni, 27 august 2018, medicii veterinari ar fi venit pregătiţi pentru startul operaţiunii de ucidele a celor 141.000 de suine din ferma Tebu Consult, însă acţiunea a fost amânată de agentul economic.

La faţa locului, se vor deplasa şi inspectorii de mediu, aceștia din urmă fiind cei care vor face verificări în ceea ce priveşte respectarea legii privind eutanasierea şi, ulterior, îngroparea cenuşii rezultate în urma arderii porcilor.

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti a confirmat sâmbătă, 25 august 2018, existenţa virusului PPA în cea mai mare fermă din România, a doua ca mărime din Europa, unde există 141.000 de porci.

În judeţul Brăila, mai sunt trei ferme în care a fost confirmat virusul. Vineri, 24 august 2018, pesta a fost confirmată la SC Romsoci din Tichileşti, care are 35.000 de porci, iar săptămâna trecută, în fermele SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, cu 504 capete, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, toate animalele din ultimele două ferme fiind deja ucise.

Directorul DSV Brăila, Gicu Drăgan, a admis că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.

„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste ferme se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă”, a precizat Drăgan.

Într-o conferinţă de presă organizată vineri de prefectul de Brăila, George Paladi, şi de directorul DSVSA, mass-media a lansat ideea că în Insula Mică a Brăilei, declarată rezervaţie naturală, ar exista mai multe cadavre de porci, care nu pot fi ridicate însă de autorităţile sanitar-veterinare, deoarece nu au competenţa de a pătrunde în această zonă.

„Noi avem informaţii legate de Insula Mică a Brăilei de la cei care administrează această zonă protejată, pentru că nu putem intra acolo. Acest parc naţional are acelaşi statut ca Delta Dunării. Am luat legătura cu cei de la Parcul Naţional şi au spus că vor încerca să caute cadavre şi, dacă le găsesc, ni le vor trimite spre analiză la noi”, a replicat Drăgan, citat de Agerpres.

Conform spuselor prefectului Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv în municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind eutanasiaţi peste 30.000 de porci.

Publicat în Știri interne

O mai veche discuție privind posibilitatea îngrădirii accesului resortisanților străini la înstrăinarea terenurilor agricole românești, aspect reglementat în oarecare măsură printr-o lege votată în urmă cu patru ani, ar urma să ia o nouă turnură potrivit noilor amendamente aduse proiectului de act normativ (Plx – 336/2018) de modificare a Legii 17/2014, aflat în prezent în Camera Deputaților, a anunțat joi, 7 iunie 2018, deputatul PSD buzoian, Dănuț Păle, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din camera inferioară a Parlamentului.

Mai exact, a afirmat politicianul, străinii ar trebui să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, înainte de a putea cumpăra pământ. Păle spune că, astfel, se va îngreuna foarte mult accesul resortisanților extracomunitari la piața funciară din România.

„A fost o discuție săptămâna trecută, cu dezbateri generale, la care am avut reprezentanți LAPAR și PRO AGRO”, a precizat Păle în deschiderea conferinței organizate de Ro.aliment. „Străinii trebuie să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, amendament adus de deputați împreună cu LAPAR; se va vota fără nicio problemă acest aspect. Putem intra în orice discuții cu Comisia Europeană, dar cel puțin în cazul terților nu avem de ce s-o facem. Clar, minimum cinci ani de zile trebuie un resortisant străin extracomunitar ca domiciliu în România”.

Păle a adăugat că dacă vor exista doritori de achiziție de teren arabil românesc prin terți, și aceia, inclusiv societatea comercială, vor trebui să aibă o vechime de cinci ani, istoric aici.

„Dacă n-au cinci ani, la revedere!”, a adăugat parlamentarul.

În ceea ce privește preemtorii, Dănuț Păle a afirmat că din proiectul de act normativ aflat în discuții în Camera Deputaților s-a scos partea de coproprietar pentru că era reglementată prin Codul Civil și acest tip de preemtor era de drept.

„Era o aberație”, a adăugat deputatul.

Acesta a precizat în exclusivitate pentru Revista Fermierului că la capitolul preemtori au rămas în textul de lege doar arendașii, vecinii, tinerii agricultori și ADS.

„În discuții, se dorea scoaterea tinerilor de acolo. Așa venise domnul (...). Și am argumentat în felul următor – nici nu drege, nici nu strică, dar merge foarte bine ca imagine, că te preocupă tânărul fermier. În rândul arendașilor avem și tineri; deodată, îi regăsesc acolo. La vecini, avem vecini tineri și alții. Tinerii (...) vor fi avantajați în felul următor: - nu le cerem istoric fiscal și vechime în agricultură, dar să aibă domiciliu în România. Venea olandezul tinerel, fermier, și ce făceam? Aruncam totul în aer!”, și-a completat discursul parlamentarul buzoian.

În plus, Păle a menționat că este în discuție, de asemenea, ca pe lista preemtorilor să intre ASAS, liceele de specialitate și facultățile de profil.

„Există situații în care au și acestea teren și să nu existe pericolul să-l piardă sau să se interpună”, a explicat vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Totodată, el a afirmat că acolo unde LAPAR venise cu propunerea ca numai ca aceia care au studii superioare în agricultură să poată cumpăra teren, acest amendament s-a scos.

„Chiar eu l-am întrebat (n.r. - pe președintele LAPAR, Laurențiu Baciu) ce facem cu absolvenții de licee de specialitate? Noi am spus studii de profil în domeniu”, a mărturisit oficialul Parlamentului.

O altă modificare discutată cu Dănuț Păle în ceea ce privește amendamentele aduse Plx – 336/2018 a fost și cea legată de egalitatea în îndeplinirea condițiilor premergătoare achiziției de pământ, reglementată de viitorul act normativ. Deputații s-au întrebat dacă preemtorii tineri care se califică pentru achiziția de teren au înaintat aceeași ofertă, au aceleași condiții, care are întâietate?

„Noi am spus că acela care desfășoară activități cu profil agricol”, a afirmat membrul Comisiei de Agricultură. „Tot ceea ce am discutat în comisie până acum chiar a mulțumit, pentru că asociațiile profesionale și-au retras multe dintre propuneri, cum era și cea cu vecini cu teren, tăind agricol din sintagmă. Noi am reintrodus conceptul de teren agricol. Cum era altfel? Vecin cu vilă? Nu. Noi discutăm de vânzarea terenului extravilan. Apoi, este o discuție vizavi de achiziția terenului și a faptul că timp de 15 ani nu-l poți înstrăina și îl folosești pe probleme de agricultură. În lege se scrie că după 15 ani doar ADS-ul îl poate cumpăra. Dar de ce? Poate fi facultatea, un vecin etc. Ne dorim din suflet să facem o lege care să ajute și, în același timp, să oprească „ieșirea” terenurilor din România către străini. Spre sfârșitul lunii ar trebui să plece din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților pentru ca, la toamnă, să intre în procedură de vot”.

Nu în ultimul rând, Păle a dorit să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește interacțiunea actorilor din întreg sectorul de producție, procesare, comercializare și industriile conexe din domeniul agroalimentar românesc cu Parlamentul. Mai exact, el acuză că beneficiarii acestor acte normative își arată nemulțumirea abia după votul din plen, nu și înainte, când lucrurile se mai pot schimba.

„La noi, la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, cred că se plămădesc destul de multe legi menite să sprijine, nu să încurce. Metoda de lucru în comisie s-a schimbat puțin, în sensul că se lucrează foarte mult în subcomisii și mi-aș dori ca reprezentanții sectorului agroalimentar românesc să fie prezenți la acele discuții din subcomisii, când se creionează proiectul legislativ. Este un paradox: - după ce apare legea, cu toții avem idei, cu toții ne dăm seama cât de încurcată este legea, dar nimeni nu intervine atunci când ea este postată pentru dezbatere publică sau foarte puțini intervin să aducă amendamente sau să spună lucrurilor pe nume”, a conchis Păle.

Anterior, la conferința sa, Baciu pusese tunul pe parlamentari

Cu ocazia conferinței naționale a agricultorilor LAPAR care a avut loc la București în ziua de 23 mai 2018, liderul ligii, Laurențiu Baciu, a afirmat că nu este normal ca autoritățile statului să lucreze la elaborarea unui act normativ care să reglementeze vânzarea de terenuri, document care modifică celebra Lege 17/2014, fără ca fermierii să poată să-și spună părerea.

În loc să-i ajute pe agricultorii romani, forma în care a iesit acest document de la Senat mai mult îi încurcă. Poate în al XII-lea ceas să se mai poată face ceva în Camera Deputaților, spunea pe atunci șeful LAPAR, pentru că la cum arata acum până și Legea 17/2014 i se pare mai bună.

„Cum se poate discuta o lege a vânzării terenurilor fără ca cei interesați sau beneficiarii să meargă și ei să-și dea măcar cu presupusul? Păi daca așa lucrăm… (...) am văzut ce-a ieșit. Noi, întotdeauna, trebuie să tragem de două ori ca să nimerim o dată. Așteptăm acum să ajungă în Camera Deputaților ca să vedem cum putem s-o ajustăm, s-o aducem pe drumul bun pentru că, nu fac acuzații directe, este o aberație ce-am văzut acolo. Dacă iese așa, prefer să rămâna Legea 17/2014, nemodificată. Am zis că modificăm o lege care să vină în sprijinul cumpărătorilor autohtoni, acesta a fost obiectivul numărul unu. Or, legea aia, dacă o luăm și o amestecăm bine, mai mult ne încurcă decât ne ajută”, a afirmat Lauențiu Baciu la Conferința naționala a agricultorilor LAPAR.

În prezent, în Parlamentul României se află în dezbatere Plx - 336/2018 - proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Piata agricola

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a încheiat procedura de recunoaştere a fabricilor de zahăr, în urma căreia au fost validate patru societăţi ca fiind operatori economici ce desfăşoară activităţi de fabricarea zahărului.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, comisia de verificare formată din reprezentanţi ai MADR, ASAS, Patronatul Zahărului din România, Federaţia Cultivatorilor de Zahăr din România şi direcţia agricolă judeţeană pe raza căreia s-a aflat fabrica de zahăr a avizat următorii operatori economici: Antrepriza Zahăr Bod SRL (procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi zahăr brut din trestie), Tereos România SA (procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi zahăr brut din trestie), Agrana România SA, cu două sucursale, respectiv Sucursala Roman (procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi zahăr brut din trestie) şi Sucursala Buzău (procesează zahăr brut din trestie), şi Lemarco Cristal SRL (procesează zahăr brut din trestie de zahăr).

„Fabricile de zahăr care au depus cererea şi documentaţia necesară au fost verificate de comisia constituită potrivit procedurii de recunoaştere având ca bază legală Ordinul nr. 10/2018 pentru aprobarea procedurii de recunoaştere a operatorilor economici care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau din rafinarea zahărului brut din trestie”, precizează ministerul de resort.

Totodată, MADR menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor naţional tranzitoriu şi sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de către minister.

Publicat în Știri interne