balanta comerciala - REVISTA FERMIERULUI

În 2019, România ar putea ajunge la un deficit de două miliarde de euro în comerțul cu produse agricole, fapt care ar anula efectul subvențiilor primite de sectorul agrozootehnic autohton, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la ieşirea de la o conferinţă privind risipa alimentară.

„Noi avem un deficit comercial care crește în fiecare an. Anul acesta, am putea, eu sper să nu ajungem, la două miliarde de euro, ca noi să avem deficitul comercial egal cu subvențiile pe care le acordăm. În traducere liberă, exportăm subvențiile”, a precizat sursa citată. „Dacă am înlocui exportul de animale vii cu exportul de carne ar fi mult mai bine pentru industria alimentară românească, pentru crescători şi, în general, pentru economia românească”.

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni ale anului, este de 1,14 miliarde de euro, conform datelor anunțate recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Se înregistrează deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale și se înregistrează excedente comerciale la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase.

Publicat în Știri interne

În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate        179 079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultori, ministrul de resort, Adrian Oros, a menţionat faptul că ţara noastră importă mai multe alimente decât reuşeşte să exporte.

„Noi şi aşa nu reuşim să producem în România decât cam 35% din consumul de carne, restul de 65% îl importăm. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, cât cheltuim, ca ţară, pe mâncare şi câtă mâncare vindem, pierdem (...) 2 miliarde de euro, deşi noi spunem şi credem că suntem o ţară foarte dezvoltată pe agricultură. Dar când tragem linie, nu se vede”, a adăugat Adrian Oros.

Totodată, au crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93 816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102 851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top cinci produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se, şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018, s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 25 330 de tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816 906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, cu 5 480 de tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 de milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 de milioane de euro.

În total, România a înregistrat, în primele opt luni ale acestui an, un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 de milioane de euro.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Practic, în primele opt luni au fost exportate 11,23 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Publicat în Știri interne

Chiar dacă suntem pe plus cu 22 de milioane de tone de produse agroalimentare în ultimii doi ani și jumătate la capitolul balanță comercială față de țările terțe, respectiv față de cele din blocul comunitar (UE28) și cu două miliarde de euro doar față de țările terțe, suntem pe minus cu șase miliarde de euro la capitolul schimburi comerciale cu statele UE.

Potrivit spuselor secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la un eveniment pe teme agricole, suntem în continuare exportatori de materie primă de origine agricolă.

„În doi ani şi şapte luni au fost importate, în total, 22 de milioane de tone de produse agroalimentare din UE şi state terţe şi au fost exportate 44 de milioane de tone. În această balanţă constatăm că importurile din statele terţe sunt valoric la 3,5 miliarde de euro, iar exporturile la 5,5 miliarde de euro. În situaţia statelor membre UE, am importat de 16 miliarde de euro şi am exportat, cu ghilimele de rigoare, pentru ca sunt schimburi comerciale, de 10 miliarde de euro, iar această diferenţă vine tocmai din acest schimb de produse cu valoarea adăugată mare. Sigur că eu nu sunt de acord să nu mai consumăm croissante, dar România produce astăzi de o calitate extraordinară şi are calitate la orice produs, de la miere, unde suntem pe primul loc, la porumb şi floarea-soarelui. De aceea, avem nevoie de măsuri pentru menţinerea investiţiilor şi mai ales a procesării în zonele rurale. Sunt investiţii care trebuie făcute în perioada următoare”, a mărturisit oficialul guvernamental, marți, 29 octombrie 2019.

El a adăugat că țara noastră trebuie să susțină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sectorul procesării, astfel încât România să nu continue să fie exportatoare de subvenție.

„Dacă nu vom crea produse cu valoare adăugată mare şi vom fi exportatori neţi de materii prime, vom exporta în continuare subvenţii şi munca fermierilor din România. (...) De asemenea, Europa trebuie să îşi aleagă foarte bine ţintele, pentru că din acel exportator net de produse agroalimentare s-ar putea să pice în acea latură, nu numai că nu îşi asigură produsele de calitate, dar s-ar putea să fie dependentă de importuri”, a mai spus Daniel Botănoiu.

Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, s-a regăsit printre invitații la „ZF Agribusiness'19: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?", eveniment organizat de Ziarul Financiar.

Publicat în Piata agricola

Ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, a afirmat luni, 14 octombrie 2019, profesorul de economie, Mircea Coșea.

„Acest magazin este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce până la urmă la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, a spus Coşea.

În continuarea afirmațiilor economistului, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, a spus că balanța comercială poate fi echilibrată doar dacă producția agroalimentară românească este valorificată prin intermediul comerțului civilizat.

„Noi ne-am aşezat pe acest culoar cu interesul statal, cu interesul pe care l-a spus domnul profesor Coşea: de a echilibra balanţa, pentru că altminteri nu poţi. Nu poţi să echilibrezi neproducând şi nerealizând producţii şi apoi nevalorificându-se într-o reţea stabilă şi într-un mod civilizat cum este acesta”, a subliniat Daea.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că își dorește ca acest proiect al magazinelor să fie continuat și restul magazinelor să fie deschis până la sfârșitul anului.

„România are potenţial, are oameni valoroşi şi iată că acum am putut vedea un al doilea magazin în Bucureşti, pentru că primul a fost la Sibiu, cu produse tradiţionale. Până la sfârşitului anului, aşa cum ne-am făcut planul, şi sper că acest plan va fi pus în aplicare, vom avea, în fiecare capitală de judeţ, un magazin. Produsele româneşti sunt realizate cu mult suflet, aici este foarte mult suflet pe care îl transferă producătorii către consumatori. Continuăm cu magazine la Craiova, la Slatina, la Piteşti, în Timiş şi în Teleorman”, a continuat ministrul interimar al Agriculturii.

La rândul său, şeful Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, Adrian Izvoranu, a precizat că vom avea pe rafturi tomate românești la iarnă, singura necunoscută fiind, deocamdată, prețul, dată fiind prezența pe o piață concurențială.

„Vreau să vă dau şi eu o veste: românii mâncau şi pe vremea când nu existau importatorii. De mii de ani, locuitorii acestui teritoriu mâncau şi în lipsa importatorilor, sunt mâncăruri tradiţionale. (...) Foarte mulţi legumicultori au început deja să îşi încălzească spaţiile de recoltare şi asta înseamnă că o să avem roşii româneşti inclusiv iarna, iar preţurile vor fi preţurile pieţei, fir-ar să fie, pentru că suntem într-o economie de piaţă, dar noi, Casa, vom încerca să le ţinem cât mai jos”, a afirmat Izvoranu.

Supermarketul bucureștean este situat foarte aproape de Piaţa Universităţii, pe strada Biserica Enei, şi are o gamă de produse româneşti tradiţionale provenite de la fermieri, precum legume şi fructe, ouă, pâine, produse lactate şi mezeluri, dulceţuri, siropuri, miere şi conserve. Preţurile sunt comparabile cu preţurile din piaţă.

Magazinul are şi un colţ, făcut special pentru studenţi, unde aceştia pot consuma sendvișuri, sarmale maramureşene sau cârnaţi cu mămăligă, dar şi cafea - singurul produs care nu este de proveniență autohtonă.

Publicat în Știri interne

În condițiile în care inclusiv eurodeputații români afirmă că o viitoare limitare a subvențiilor acordate agricultorilor europeni este aproape să devină realitate, gestionarea plăților directe într-un mod cât mai eficient reprezintă salvarea fermelor de familie de la faliment, iar administratorii marilor exploatații trebuie să ia în calcul direcționarea unor sume către un fond de gestionare a riscurilor, consideră Emil Dumitru, director executiv ONIV, președintele Pro Agro și administratorul propriei ferme de familie, localizată în Chiselet, județul Dâmbovița (I.I. Dumitru Gh. Florian Emil).

Cu ocazia unui interviu acordat publicației online www.revistafermierului.ro, șeful Pro Agro a explicat că adaptarea sectorului agrozootehnic românesc la viziunea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC post-2020) înseamnă o schimbare de paradigmă, și anume fermele mari să nu mai vândă grâu și porumb, adică să exporte subvenție, ci să adauge liniei de business și zootehnia (producția de carne de porc, de vită, produse procesate din lapte, aluat congelat etc.).

Apoi, conform viziunii directorului executiv ONIV, sumele generate ca urmare a plafonării (diminuate de pierderile cauzate de Brexit, circa 2,2 miliarde, potrivit calculelor proprii) să fie direcționate către Pilonul II, astfel încât să asistăm la o dezvoltare a satului românesc, a fermelor de familie și a fermierilor mici.

Revista Fermierului: Domnule Emil Dumitru, cum ar trebui să se poziționeze România față de viziunea celor care decid la Bruxelles cu privire la plafonarea subvențiilor? Știm că Guvernul României a spus nu o dată, prin vocea ministrului Agriculturii, Petre Daea, că se va opune plafonării.

Emil Dumitru: Încercăm, pe cât posibil, să ne ajustăm poziția față de propunerea pe care Comisia Europeană (CE) a înaintat-o Parlamentului European (PE) de plafonare a plăților directe pe suprafață pentru marile ferme. Și asta deoarece, deja, a apărut proiectul de regulament din care reiese clar că trebuie să existe o soluție de compromis cu privire la plafonarea subvențiilor. Altfel, nimeni n-o să ne mai ia în seamă ca parteneri serioși de dialog la nivelul Uniunii Europene (UE), dacă vom invoca doar că ne opunem.

În altă ordine de idei, personal, consider că fermele mari au două probleme structurale, importante, pe care trebuie să le rezolvăm, una dintre ele fiind gestionarea riscurilor. Aici vorbim de volatilitatea prețurilor și de modul prin care să încercăm să-i menținem profitabili în piață pe deținătorii de mari exploatații agricole, viabili, într-o concurență cu 27 de state membre. Pe de altă parte, este necesar să le oferim acestora șansa ca acele sume de bani care urmează să fie plafonate să nu fie pierdute de către fermele respective, ci să fie reorientate anual către investiții, pe care statul membru – România, în speță – le va stabili. Una dintre investițiile pe care noi le-am identificat ca fiind prioritare sunt cele în zootehnie și în industria alimentară.

R.F.: Să explicăm puțin mai în detaliu această viziune.

E.D.: Asta este o soluție pe care noi am identificat-o ca fiind una de compromis în cazul deciziei de plafonare a plăților. Practic, bugetul României va fi în continuare același, ca alocare financiară. Concret, administratorii celor trei mii de mari ferme care înseamnă undeva la 2,7 milioane de hectare ar putea accesa, pe de-o parte, cei 30 la sută, să-i direcționeze către un fond de gestionare a riscurilor, iar cu celelalte 70 de procente din sumele rămase, ca urmare a plafonării, să facă aceste investiții. Astfel, eu cred că România ar schimba cu siguranță situația unei balanțe comerciale negative. Și asta pentru că, în viitor, în loc ca fermele mari să vândă grâu și porumb, adică să exporte subvenție, vor produce carne de porc, carne de vită, produse procesate din lapte, aluat congelat care se cere piață.

Practic, aceasta este o miză importantă, și anume de a scoate fermele mari din zona de confort și de a le duce într-o zonă progresivă, una de dezvoltare. Apoi, trebuie să menținem în PNDR, pe pilonul II, sumele care oricum vor fi reduse din cauza Brexit-ului, adică 6,6 miliarde de euro, față de 8,8 miliarde, cât am avut. Vorbim de o redirecționare a acestor bani către o zonă de dezvoltare a satului românesc, a fermelor de familie și a fermierilor mici pe care trebuie să-i unim. Satul românesc are nevoie în egală măsură și de ferme mari care să aibă o industrializare și să creeze locuri de muncă, dar și de ferme de familie.

R.F.: Avem un istoric important de relații comerciale în ceea ce înseamnă exportul de cereale (în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, inclusiv Europa). Care ar fi soluția de reorientare, astfel încât să nu mai fim exportatori de subvenție, ci de făină, de produse alimentare de bază, comercianți de cereale aflați constant în calea volatilității prețurilor?

E.D.: Noi nu trebuie să ne imaginăm că, peste noapte, se pot întâmpla lucrurile acestea. Trebuie să vedem, spre exemplu, în ceea ce privește industria de morărit și panificație, dacă tot se lucrează la 40 la sută din capacitățile de procesare, înseamnă că avem o problemă de fond. Ce se întâmplă cu acele investiții noi pe care le-am finanțat fie prin SAPARD, fie prin PNDR? Ce le trebuie oamenilor să fie competitivi? Să le subvenționăm, poate, transportul? Energia? Sau să încercăm să le creăm niște facilități fiscale? Hai să vedem cum pot face și ei aluat congelat. Este o cerere în rețeaua de hipermarketuri de așa ceva. Dacă tot există o cerere de 780.000 de tone, de ce nu le oferim noi, din România, aluat congelat?

R.F.: Chiar, de ce?

E.D.: Pentru că astfel de fabrici de aluat congelat necesită un efort investițional foarte mare și n-au fost eligibile prin PNDR. Aceată nouă viziune investițională trebuie introdusă în construcția viitorului PNDR, valabil începând din 2020. Le spunem morarilor că dacă se asociază, spre exemplu, zece dintre aceștia și pot astfel procesa minimum un milion de tone sau măcar 500.000 de tone de grâu, 90 la sută din banii europeni vor fi nerambursabili, dacă vor face o instalație de aluat congelat și vor reuși să se bată cu competitorii de pe piață care aduc acest produs în România.

R.F.: Cum îi putem convinge pe birocrații europeni de utilitatea acestui tip de investiții?

E.D.: Simplu – să construim un program de dezvoltare rurală, ținând cont de specificitatea agriculturii din România, să nu ni-l mai facă o firmă străină. Și asta pentru că și presa, și mediul asociativ cunosc cel mai bine problematica sectorului agroalimentar românesc. Ar fi bine să fim cooptați cu toții, să emitem niște puncte de vedere, să facem niște analize SWOT pe fiecare filieră de produs, astfel încât să vedem ce ne-a lipsit în actualul exercițiu financiar. În acest fel, am putea crea niște instrumente de finanțare credibile pentru fermieri. În continuare, fermierul român se împrumută la niște dobânzi foarte mari în comparație cu colegii lor din Europa Centrală și de Vest.

R.F.: Cu cât se împrumută fermierii români?

E.D.: Pe piața financiar-bancară din România, fermierii se împrumută la un nivel mediu al dobânzii, să zicem, iar în Europa, chiar la unul mare. Avem acces la credite cu dobânzi de 9-10 la sută pentru achiziții de terenuri agricole. Dacă nu vom achiziționa terenuri agricole, chiar cu riscurile acestea destul de mari, le vor lua alții, pentru că suntem o piață unică europeană.

Avem achiziții de inputuri care, uneori, depășesc 12 puncte procentuale dobânzile pe finanțări, motiv pentru care nu putem fi competitivi cu o subvenție de 170-180 de euro pe hectar și cu dobânzile acestea. Și asta, în condițiile în care fermierii belgieni, de exemplu, primesc 330 de euro subvenție și o dobândă de 1-2 la sută la credite. Trebuie să gândim un lucru – orice investiție care se face în România este generatoare de taxe, de impozite și de locuri de muncă. De aceea, eu cred că prin aceste bănci pe care le mai mare statul român – Exim Bank și CEC Bank – putem gândi niște pachete de finanțare dedicate agriculturii și industriei alimentare. Demersul în sine, pe termen scurt, ar putea părea un efort investițional foarte mare din partea statului român. Ulterior însă, sumele se vor întoarce repede, pentru că suntem într-o piață dinamică, și, în 2050, așa cum știm cu toții, populația Globului va crește și va fi o cerere de hrană din ce în ce mai mare.

Subvenția, 1/6 din cifra de afaceri

Revista Fermierului: Ce a însemnat pentru exploatația pe care o dețineți, din totalul veniturilor, subvenția în anul agricol care tocmai s-a încheiat?

Emil Dumitru: Dacă avem o cifră de afaceri anuală de aproximativ 650.000 de lei (n.r. - venit 855.262 lei, cheltuieli 828.564, profit 26.698, conform declarației rectificative de avere ca membru CES din iulie 2018), cu o subvenție de 100.000 de lei, asta înseamnă 1/6 din total; foarte mult pentru o fermă de familie, o fermă medie. Practic, anual, subvenția a însemnat șansa de a investi în utilaje, în construcții, în zootehnie ș.a.m.d.

R.F.: Contează suta aceasta de mii de lei în ecuația businessului dumneavoastră?

E.D.: Cum să nu? Contează foarte mult. Dacă o și investești chibzuit, ești circumspect și nu te arunci la niște leasinguri și datorii foarte mari, pentru că în ultima perioadă observ o apetență din aceasta nemăsurată de a face astfel de investiții și să ne asumăm riscuri mari, investirea subvenției într-un mod cât mai eficient reprezintă granița dintre faliment și supraviețuire.

R.F.: Ce a însemnat ultimul an agricol pentru Emil Dumitru?

E.D.: Ultimul an agricol a însemnat pentru fermierul Emil Dumitru un efort mare, un profit mic, dar am învățat un lucru – dacă nu vom investi mai mult în eliminarea riscurilor generate de fenomene climatice și mai puțin în mofturile noastre de a avea cel mai bun tractor, cea mai bună combină, cu cele mai bune utilaje, nu vom putea face față secetei. Însă, cu două instalații pentru irigat utilizate în mod rațional, chiar dacă este cu forță de muncă mai multă, sigur ne vom salva de faliment.

R.F.: Care este structura de cultură înființată în toamna lui 2018 în exploatația dumneavoastră?

E.D.: Anul acesta, am însămânțat cu rapiță 42 de hectare, avem grâu pe 60 de hectare și orz pe 15 de hectare. Rapița arată bine, grâul însă nu; avem o răsărire neuniformă. Sigur, principala cultură, și miza mea, este cea a porumbului, chiar dacă sunt acuzat că fac monocultură în Lunca Dunării. Nu poate fi o cultură mai profitabilă decât porumbul, în momentul de față. Consider că ne vor aștepta și vremuri mai grele, din perspectiva vânzării de cereale. Pe fondul dezvoltării agriculturii din Rusia și din Ucraina, piața mondială de cereale va cunoaște mai departe o scădere de preț, cu toate că la inputuri, acestea au crescut. Atunci, pare nebunesc ceea ce spun, dar și noi, la nivelul acesta foarte mic, vrem să ne creăm o microzootehnie, ca o supapă de supraviețuire.

Publicat în Interviu

Date din balanţa comercială confirmă faptul că nu există un impact comercial în ceea ce priveşte o creştere a importurilor de carne de porc în prima parte a anului 2018, altul decât cel dat de evoluţia stocului intern şi de reducerea efectivelor cu 16%, scădere naturală, cât şi provocată de reformarea unor efective, a mărturisit joi, 27 septembrie 2018, Alexandru Valentin Ţachianu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu ocazia conferinţei „PRIA Agriculture”.

„Exporturile României continuă din zonele libere de pestă porcină africană şi sunt permise, în conformitate cu legislaţia europeană. Singurele zone cu restricţii sunt cele reprezentate de focare şi zonele de supraveghere. Chiar şi analizele făcute asupra evoluţiei preţurilor la carnea de porc arată o creştere de sub 1% a acestora, mai precis de 0,81% în iulie 2018 faţă de decembrie 2017. Şi este normal să nu avem o influenţă deosebită, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea consumului şi a unor preţuri rezonabile”, a susţinut Alexandru Valentin Ţachianu.

Prezent la același eveniment și discutând despre același subiect, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a precizat că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) nu ar fi luat măsurile de prevenţie contra PPA, prevăzute în Hotărârea de Guvern emisă în septembrie 2016, şi este principalul vinovat pentru răspândirea acestui virus.

„Nu e de vină ministerul (Agriculturii - n. r.). Noi cerem explicaţie ministrului, noi cerem explicaţie ministerului, dar nu era în atribuţiunile lui de serviciu. Principalul vinovat şi cel care nu a făcut nimic la Hotărârea de Guvern pentru prevenţie pe care a dat-o Cioloş în septembrie 2016 este ANSVSA-ul, care nu a mişcat un pai. Nu au mişcat un pai. Ministrul s-a băgat într-o treabă care chiar că nu-l privea, dar cred că mai degrabă ministrul, decât să se ducă şi să aibă acţiuni de prevenţie sau de eradicare a bolii, trebuia să fie mai degrabă de partea celor afectaţi, a producătorilor, că aici chiar că era treaba lui, şi să ia poziţie faţă de ANSVSA. Deci, nu să meargă în echipă şi el să ia bătaie, că nu era bătaia pentru el, ci el trebuia să stea alături de cei afectaţi şi să ceară socoteală de la ANSVSA”, a spus Baciu.

Pesta porcină africană (PPA) evoluează în acest moment în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi, fiind eliminaţi 323.754 de porci afectaţi de boală, a anunțat, joi, 27 septembrie 2018, la orele serii, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit datelor Eurostat, valabile la finele lunii iulie 2018, numai în primele patru luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut cu 30% faţă de anul precedent, ajungând la peste 140 milioane euro în aprilie 2018. Anul trecut, românii au mâncat carne de porc din străinătate de 475 de milioane de euro.

Publicat în Știri interne

Potrivit vicepreședintelui Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, unul dintre motivele pentru care România se menține pe deficit în comerțul cu produse agroalimentare (în cazul acesta, exportul de grâu – materie primă și importul de făină și produse procesate) este și acela că țara noastră încă nu are un sistem de burse de cereale.

„România nu are un sistem de burse de cereale. Avem în momentul de față un Regulament european 1308 care reglementează bursele de mărfuri și pe cele de cereale. Aici mă refer strict la piața de capital care tranzacționează derivate, având ca activ suport produsul agricol. Lipsa burselor de cereale creează ceea ce vedem astăzi în presă, și anume că România exportă grâu și importă făină și produse procesate”, a menționat Ursache în cadrul FoodIntelForum organizat marți, 19 iunie 2018, la București.

El a mărturisit că nu-și poate explica de ce, până în prezent, cei care decid în țara noastră nu au hotărât „racordarea” la un sistem centralizat privind tranzacționarea cerealelor.

„Nu este un proces deloc complicat, așa cum am văzut în ultima vreme apetitul agenților economici privați de a se lista și de a se capitaliza pe piața de capital (...); restanțier în momentul de față în listările companiilor este statul român. Oferta pentru realizarea burselor de cereale este în continuare deschisă. Avem regulamentul european care reglementează tot ansamblul tranzacționării pe un sistem transparent, adică al intersecției cererii cu oferta, al accesului la nivelul informației privind prețurile de tranzacționare și, mai ales, al competitivității la nivel național. Altfel, vom rămâne în continuare un exportator de grâu și un importator de produs finit”, a mai precizat oficialul ASF.

În viziunea sa, în momentul de față, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) - coordonatorul și cel care aplică Regulamentul 1308 al Uniunii Europene cu privire la piața integrată de cereale - există această preocupare.

„Trebuie ca împreună cu noi și Consiliul Concurenței să demareze acest proiect. De altfel, avem o Bursă de Mărfuri care poate să aibă o secțiune a Bursei de Cereale”, a conchis Ursache.

România s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Nivelul comerțului peste graniță cu produse agricole şi alimentare al Uniunii Europene a atins, anul trecut, o valoare-record de 137,9 miliarde de euro, în creştere cu 5,1 procente, comparativ cu 2016, potrivit datelor publicate luni, 19 februarie 2018, de Comisia Europeană (CE).

Majorările semnificative s-au înregistrat în cazul exporturilor agroalimentare către SUA (creştere de 6% sau 1,22 miliarde euro, până la 21,59 miliarde de euro), Rusia (creştere de 16% sau 892 de milioane de euro, până la 6,51 miliarde de euro) şi spre un număr important de pieţe asiatice: Japonia (11%), China (5%), Hong Kong (10%) şi Coreea de Sud (13%).

Pe categorii de produse, anul trecut s-au înregistrat performanţe deosebit de bune la exporturile de vinuri, cu creştere anuală de 12% sau 1,24 miliarde de euro până la 11,91 miliarde de euro, lapte praf, creştere de 26% sau 926 de milioane de euro, produse alimentare pentru nou-născuţi, creştere de 11% sau 722 de milioane de euro), respectiv alimente pentru animale de companie, creştere de 17% sau 602 milioane de euro.

Pe de altă parte, exporturile de grâu au înregistrat cea mai mare scădere anuală în termeni de valoare, cu o contracţie de 27,5% sau 1,5 miliarde de euro până la patru miliarde de euro, urmate de exporturile de alte cereale, care au scăzut cu 13,5% sau 256 de milioane de euro. De asemenea, valoarea exporturilor de carne de porc a scăzut cu peste 100 de milioane de euro în 2017, comparativ cu 2016.

Importurile de produse agricole şi alimentare ale UE au crescut şi ele în 2017, comparativ cu 2016, dar într-un ritm mai modest decât exporturile, cu un avans de 4,5% sau 5 miliarde de euro până la 117,3 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că balanţa comercială a UE la capitolul produse agricole şi alimentare a rămas pozitivă, cu un surplus anual de 20,5 miliarde de euro.

Publicat în Piata agricola

Conform balanţei comerciale cu produse agroalimentare, în primele trei trimestre ale anului trecut, țara noastră a importat 59.369 de tone de roşii, o cantitate relativ egală cu cea din primele nouă luni ale lui 2016, adică 59.075 de tone, în condițiile în care valoarea acestor importuri consemnată în trimestrele I-III ale anului 2017 a depășit 65,46 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, când a totalizat 54,54 milioane de euro.

Potrivit presei centrale care citează date oficiale, cantitatea de tomate proaspete livrate anul trecut de către beneficiarii programului de tomate româneşti a depăşit nivelul de 50.000 de tone. Suma plătită către cei peste 8.000 de legumicultori pentru această cantitate de produs a fost de aproximativ 23,667 milioane de euro.

În primul ciclu de producţie din cadrul programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate derulat în anul 2017 s-au înscris 4.397 de beneficiari, iar în ciclul al doilea, un număr de 3.627 de beneficiari.

Ministerul Agriculturii a anunţat că toţi cultivatorii de tomate în spaţii protejate vor beneficia şi în 2018 de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector, respectiv de 3.000 de euro/beneficiar/an.

Publicat în Piata agricola

În perioada ianuarie-august 2017, România a exportat 4,298 milioane tone de grâu (mai puțin cu 143.200 față de perioada corespunzătoare a anului trecut) și a importat 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro, cele două componente fiind principalele elemente ale celei mai noi balanțe comerciale transmise presei centrale de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Concret, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din an, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deşi cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de seminţe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni şi a generat cea mai mare creştere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

Comerțul peste graniță cu legume păstăi a crescut cu 35 milioane de euro, animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,6 milioane de euro).

Pe de altă parte, în perioada menţionată au scăzut exporturile de ţigări cu 50,1 milioane de euro, cele de seminţe de rapiţă (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) şi orz (-19,8 milioane de euro şi 132.900 de tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele şi conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, şi livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

Potrivit statisticilor, în condiţiile continuării tendinţei de diminuare a exporturilor către ţările terţe (-3,2%), creşterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la seminţe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, seminţe de rapiţă, ulei de floarea-soarelui.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi şi cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menţionată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+19,9 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte şi smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) şi de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

România a exportat în ţările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în ţările terţe, de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spaţiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spaţiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista