Joi, 07 Iunie 2018 23:42

În sfârșit, se va îngreuna accesul străinilor extracomunitari la piața funciară din România! Tinerii agricultori au parte de surprize! O spune un vicepreședinte din Parlament

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

O mai veche discuție privind posibilitatea îngrădirii accesului resortisanților străini la înstrăinarea terenurilor agricole românești, aspect reglementat în oarecare măsură printr-o lege votată în urmă cu patru ani, ar urma să ia o nouă turnură potrivit noilor amendamente aduse proiectului de act normativ (Plx – 336/2018) de modificare a Legii 17/2014, aflat în prezent în Camera Deputaților, a anunțat joi, 7 iunie 2018, deputatul PSD buzoian, Dănuț Păle, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din camera inferioară a Parlamentului.

Mai exact, a afirmat politicianul, străinii ar trebui să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, înainte de a putea cumpăra pământ. Păle spune că, astfel, se va îngreuna foarte mult accesul resortisanților extracomunitari la piața funciară din România.

„A fost o discuție săptămâna trecută, cu dezbateri generale, la care am avut reprezentanți LAPAR și PRO AGRO”, a precizat Păle în deschiderea conferinței organizate de Ro.aliment. „Străinii trebuie să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, amendament adus de deputați împreună cu LAPAR; se va vota fără nicio problemă acest aspect. Putem intra în orice discuții cu Comisia Europeană, dar cel puțin în cazul terților nu avem de ce s-o facem. Clar, minimum cinci ani de zile trebuie un resortisant străin extracomunitar ca domiciliu în România”.

Păle a adăugat că dacă vor exista doritori de achiziție de teren arabil românesc prin terți, și aceia, inclusiv societatea comercială, vor trebui să aibă o vechime de cinci ani, istoric aici.

„Dacă n-au cinci ani, la revedere!”, a adăugat parlamentarul.

În ceea ce privește preemtorii, Dănuț Păle a afirmat că din proiectul de act normativ aflat în discuții în Camera Deputaților s-a scos partea de coproprietar pentru că era reglementată prin Codul Civil și acest tip de preemtor era de drept.

„Era o aberație”, a adăugat deputatul.

Acesta a precizat în exclusivitate pentru Revista Fermierului că la capitolul preemtori au rămas în textul de lege doar arendașii, vecinii, tinerii agricultori și ADS.

„În discuții, se dorea scoaterea tinerilor de acolo. Așa venise domnul (...). Și am argumentat în felul următor – nici nu drege, nici nu strică, dar merge foarte bine ca imagine, că te preocupă tânărul fermier. În rândul arendașilor avem și tineri; deodată, îi regăsesc acolo. La vecini, avem vecini tineri și alții. Tinerii (...) vor fi avantajați în felul următor: - nu le cerem istoric fiscal și vechime în agricultură, dar să aibă domiciliu în România. Venea olandezul tinerel, fermier, și ce făceam? Aruncam totul în aer!”, și-a completat discursul parlamentarul buzoian.

În plus, Păle a menționat că este în discuție, de asemenea, ca pe lista preemtorilor să intre ASAS, liceele de specialitate și facultățile de profil.

„Există situații în care au și acestea teren și să nu existe pericolul să-l piardă sau să se interpună”, a explicat vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Totodată, el a afirmat că acolo unde LAPAR venise cu propunerea ca numai ca aceia care au studii superioare în agricultură să poată cumpăra teren, acest amendament s-a scos.

„Chiar eu l-am întrebat (n.r. - pe președintele LAPAR, Laurențiu Baciu) ce facem cu absolvenții de licee de specialitate? Noi am spus studii de profil în domeniu”, a mărturisit oficialul Parlamentului.

O altă modificare discutată cu Dănuț Păle în ceea ce privește amendamentele aduse Plx – 336/2018 a fost și cea legată de egalitatea în îndeplinirea condițiilor premergătoare achiziției de pământ, reglementată de viitorul act normativ. Deputații s-au întrebat dacă preemtorii tineri care se califică pentru achiziția de teren au înaintat aceeași ofertă, au aceleași condiții, care are întâietate?

„Noi am spus că acela care desfășoară activități cu profil agricol”, a afirmat membrul Comisiei de Agricultură. „Tot ceea ce am discutat în comisie până acum chiar a mulțumit, pentru că asociațiile profesionale și-au retras multe dintre propuneri, cum era și cea cu vecini cu teren, tăind agricol din sintagmă. Noi am reintrodus conceptul de teren agricol. Cum era altfel? Vecin cu vilă? Nu. Noi discutăm de vânzarea terenului extravilan. Apoi, este o discuție vizavi de achiziția terenului și a faptul că timp de 15 ani nu-l poți înstrăina și îl folosești pe probleme de agricultură. În lege se scrie că după 15 ani doar ADS-ul îl poate cumpăra. Dar de ce? Poate fi facultatea, un vecin etc. Ne dorim din suflet să facem o lege care să ajute și, în același timp, să oprească „ieșirea” terenurilor din România către străini. Spre sfârșitul lunii ar trebui să plece din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților pentru ca, la toamnă, să intre în procedură de vot”.

Nu în ultimul rând, Păle a dorit să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește interacțiunea actorilor din întreg sectorul de producție, procesare, comercializare și industriile conexe din domeniul agroalimentar românesc cu Parlamentul. Mai exact, el acuză că beneficiarii acestor acte normative își arată nemulțumirea abia după votul din plen, nu și înainte, când lucrurile se mai pot schimba.

„La noi, la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, cred că se plămădesc destul de multe legi menite să sprijine, nu să încurce. Metoda de lucru în comisie s-a schimbat puțin, în sensul că se lucrează foarte mult în subcomisii și mi-aș dori ca reprezentanții sectorului agroalimentar românesc să fie prezenți la acele discuții din subcomisii, când se creionează proiectul legislativ. Este un paradox: - după ce apare legea, cu toții avem idei, cu toții ne dăm seama cât de încurcată este legea, dar nimeni nu intervine atunci când ea este postată pentru dezbatere publică sau foarte puțini intervin să aducă amendamente sau să spună lucrurilor pe nume”, a conchis Păle.

Anterior, la conferința sa, Baciu pusese tunul pe parlamentari

Cu ocazia conferinței naționale a agricultorilor LAPAR care a avut loc la București în ziua de 23 mai 2018, liderul ligii, Laurențiu Baciu, a afirmat că nu este normal ca autoritățile statului să lucreze la elaborarea unui act normativ care să reglementeze vânzarea de terenuri, document care modifică celebra Lege 17/2014, fără ca fermierii să poată să-și spună părerea.

În loc să-i ajute pe agricultorii romani, forma în care a iesit acest document de la Senat mai mult îi încurcă. Poate în al XII-lea ceas să se mai poată face ceva în Camera Deputaților, spunea pe atunci șeful LAPAR, pentru că la cum arata acum până și Legea 17/2014 i se pare mai bună.

„Cum se poate discuta o lege a vânzării terenurilor fără ca cei interesați sau beneficiarii să meargă și ei să-și dea măcar cu presupusul? Păi daca așa lucrăm… (...) am văzut ce-a ieșit. Noi, întotdeauna, trebuie să tragem de două ori ca să nimerim o dată. Așteptăm acum să ajungă în Camera Deputaților ca să vedem cum putem s-o ajustăm, s-o aducem pe drumul bun pentru că, nu fac acuzații directe, este o aberație ce-am văzut acolo. Dacă iese așa, prefer să rămâna Legea 17/2014, nemodificată. Am zis că modificăm o lege care să vină în sprijinul cumpărătorilor autohtoni, acesta a fost obiectivul numărul unu. Or, legea aia, dacă o luăm și o amestecăm bine, mai mult ne încurcă decât ne ajută”, a afirmat Lauențiu Baciu la Conferința naționala a agricultorilor LAPAR.

În prezent, în Parlamentul României se află în dezbatere Plx - 336/2018 - proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), cu modificările și completările ulterioare.

Citit 250 ori

Articole recente - Ionel Vaduva